Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-06-03 / nr. 708
V A K f PUTERNIC STIMULENT pentru creșterea producției animaliere și îmbunătățirea aprovizionării populației cu carne, lapte și alte produse agroalimentare Atâturi de întregul popor, și oamenii muncii din satele și orașele județului nostru au luat cunoștință cu deosebit interes de Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de dezvoltare a zootehniei. Așa cum se arată în hotarîre, în ultimii ani, drept rezultat al eforturilor făcute de stat pentru crearea și lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activității depuse de țărănime, a crescut producția de carne, lapte, ouă și alte produse animaliere, tn consecință, a sporit permanent consumul de produse animaliere, comerțul socialist punînd la dispoziția populației cantități mai mari și într-un sortiment mai bogat de mărfuri, carne și preparate de carne, lapte, brînzeturi și alte produse lactate, ouă etc. Posibilitățile de aprovizionare s-au îmbunătățit an de an, însă datorită creșterii continue a populației țării și sporirii necontenite a puterii de cumpărare a oamenilor muncii, ca urmare a repetatelor majorări de salarii, se constată o creștere continuă a cerințelor de produse agroalimentare. Pentru satisfacerea deplină a acestor cerințe, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, Plenara Comitetului Central din luna martie a.c. a adoptat un program național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere. Pentru înfăptuirea acestui program, în viitorul cincinal statul va aloca circa 20 miliarde lei. În acest spirit, a fost elaborat proiectul de program privind dezvoltarea zootehniei în județul Neamț în următorul deceniu. Programul pornește de la premisa că există condiții parțiale deosebit de favorabile, o experiență bogată, care se concretizează în sporirea de la an la an a efectivelor, de animale și a producției marfă. în județul nostru, față de anul 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii, există acum efective mai mari cu 33.100 bovine, 35.700 porcine, 69.000 ovine și 150 000 păsări. Conform proiectului, în următorul deceniu, efectivele și producțiile lor vor crește în mod substanțial prin construirea a 20 complexe de vaci, a unor combinate pentru creșterea păsărilor in sistem intensiv, a unui complex pentru îngrășarea a 30.000 porci precum și a unor combinate și in(Continuare în paga IlI-a) Miercuri 3 iunie 1970 Anul II Nr. 7084 pagini 30 bani Viata i culturală i Prin muncă susținută și eforturi înzecite, ANGAJAMENTELE SPORITE SE ÎNDEPLINESC EXEMPLAR Mobilizîndu-și toate eforturile, organizîndu-și mai bine munca, colectivele întreprinderilor industriale din județul nostru au trecut cu toată hotărîrea la înfăptuirea în practică a angajamentelor sporite pentru acest ultim an al cincinalului. Eforturile oamenilor muncii din județul nostru se subscriu interesului general al întregului nostru popor animat, în aceste zile, de dorința fermă de a munci mai bine, cu mai mult spor pentru ca întreaga viață economică și socială, greu zdruncinată de calamități, să intre pe făgașul ei normal, în cele ce urmează redăm succint cîteva din rezultatele înscrise pe graficul întrecerii după primele cinci luni care s-au scurs din acest an. Aproape 8 milioane lei sper la producția marfă Principalii indicatori ai planului de producție din primele cinci luni ale anului în curs au fost substanțial depășiți de către colectivul întreprinderii mecanice Piatra Neamț. Importante sporuri s-au realizat la producția globală industrială și producția marfă. Față de prevederile de plan acești indicatori au fost depășiți cu 9.742.000 lei și respectiv 7.916.000 lei, în perioada care a trecut de la începutul anului, la I.M. Piatra, Neamț — s-au realizat mai mult decât prevederile de plan cu 4,2 tone utilaje tehnologice pentru industria alimentară, 1.190 tone echipament de irigație prin aspersiune, 540 bucăți generatori acetilenă și 53 tone barăci metalice. Lăcătușul presator Constantin Stoian de la I.M. Piatra Neamț, executind noi profile pentru generatori de acetilenă. ... Materiale de construcții peste prevederile de plan Luna mai a evidențiat eforturi considerabile ale colectivelor din întreprinderile producătoare de materiale de construcții din județul nostru. Prezentăm succint, realizările obținute de aceste unități — peste prevederile planului — rezultate care onorează angajamentele anuale suplimentare, în vederea refacerii grabnice a obiectivelor industriale și sociale din zonele sinistrate. FABRICA DE CIMENT DIN BICAZ a dat peste sarcinile de plan 1.500 tone ciment, 30.000 mp plăci azbociment și 1.316 tone var. ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE ROMAN a înregistrat ca sporuri un total de 1511 m.c. prefabricate din beton din care 415 m.c. panouri mari prefabricate, 2.165 m.p. fîșii planșeu și 620 m.c. diverse elemente industriale. FABRICA DE CĂRĂMIZI ROMAN a obținut peste prevederi 136.000 buc. cărămizi și 121.000 blocuri ceramice, iar FABRICA DE PRODUSE CERAMICE „Zorile noi“ — Piatra Neamț a realizat 112.000 buc. cărămizi, 22.000 buc. țigle și 110.000 blocuri de beton cu agregate ceramice, înscriind aceste cifre, cele patru întreprinderi ale industriei materialelor de construcții răspund chemării partidului de a-și spori eforturile la refacerea pagubelor pricinuite de calami•tați, realizîndu-și în felul acesta angajamentul majorat din acest an. U.EJ.L. Roznov VALOAREA PRODUCȚIEI DINTR-O SINGURA ZI: CIRCA 400.000 LEI Ca urmare a ploilor ce au căzut în luna mai, în faza de activitate a UEIL Roznov s-au produs pagube asupra mijloacelor de producție în valoare de 1.400.000 lei, ceea ce a făcut să înregistrăm unele restanțe la planul de producție. In această situație, sub conducerea organizației de partid, comitetul de direcție, întregul colectiv de salariați au fost mobilizați pentru a stăvili urgia apelor și a micșora pagubele, evacuînd materia primă ce era expusă în special la „Butoiul", consolidînd fabrica unele ziduri de protecție a drumurilor și a liniei forestiere. Luînd cunoștință că și în alte zone ale țării s-au produs calamități naturale fără precedent, comitetul de partid, comitetul de direcție și conducerile organizațiilor de masă au stabilit un plan de acțiune pentru refacerea grabnică a obiectivelor ce au avut de suferit în unitatea noastră, organizinduse acțiuni de ajutorare a sinstraților din nordul Transilvaniei și Moldovei. D. SOROCEANU secretarul comitetului de partid de la UEIL Roznov (Continuare în pagina a IlI-a) kest Va rezista barajul de la Izvorul Muntelui ? — iată Întrebarea pe care și-au pus-o, cu inimile pline de îngrijorare, în acest mai neprietenos, mulți oameni care trăiesc în orașele și satele de pe valea Bistriței de la Bicaz în jos. Și nu numai dintre cei mai puțin informați, în contextul dezastrelor provocate de ape, crescute pînă la nivel catastrofal pe zone atît de întinse, îngrijorarea era explicabilă. Dar specialiștii cei mai intim cunoscători ai posibilităților complexului hidroenergetic de pe Bistrița știau că barajul este inexpugnabil. tîl A fost creat un colosade greu, atît de hirte Încastrat în umerii de stîncă ai înălțimilor din jur, încît potopul de apă nu-i poate învinge. Au fost pieiențiare in zilele de maximă creștere a lacului de acumulare au dat o fugă pînă la Bicaz să vadă, să simtă ei înșiși dacă pot da crezare unor temeri, unor zvonuri. Au revenit la casele lor, convinși că barajul, creat prin munca a mii de constructori, va rezista. Și-au liniștit familiile, cunoscuții. Și gîndurile i-au dus la ce se putea Întîmpla și pe aceste meleaguri dacă apele furtunoase ale Bistriței n-ar fi fost potolite în lacurile de milioane de metri cubi de apă, stăvilite de baraje, dirijate de canale, deversate după nevoi. Au căutat în amintire acel an al copilăriei cinci întregi cartiere din Piatra Neamț au fost inundate, aludi în satele din sus și din jos s-au produs mari distrugeri. Fără îndoială că și de astă dată părți din orașul Bicaz, din colos de otel și beton municipiul Piatra Neamț, din zeci de sate pînă la vărsarea în Siret ar fi fost sub apel. Da, barajul merita văzut în acele zile. Mai ales de la baza sa, de acolo de unde începe urcușul pe mai multe sub ele trepte de piatră pînă la coronament. Deversate prin acele uriașe porți din zidul barajului, sutele de metri cubi de apă pe minut, eliberate din strîmtoare, se aruncau în gol de la înălțimea celor aproape 150 de picioare. Căderea este de-a dreptul maiestuoasă, tunelul produs de reîntilnirea cu betonul și slinca — marțial. Dar nrai impresionantă, atingînd parcă sublimul, este spargerea — dacă se poate spune așa, în miriade de cristale sonore a coloanelor acelora lichide, albe, înspumate, vaporizate, apoi. O mare lumină alb-argintie plutește deasupra acestei cascade. Aerul este suprasaturat de vapori de apă, norișori fumurii se ridică spre cer pe lângă umerii împăduriți ai defileului. Dar sus barajul stă demn, masiv, puternic. Dacă ai cunoscut cândva pe creatorii lui, amintirea ți-aduce în aceste momente pe buze multe, multe nume: A. Nourescu, ininerul șef al proiectării, I. Băncilă, geologul șef, ing. Z. Rusmănică, directorul tehnic al întreprinderii constructoare, ing. N.Semessu, șeful sectorului baraj. Și apoi pe toți acei mineri, exsavatoriști, anilieieri, betoniști, iar chipul lui Ștefan Ivacioni, prietenul de demult, e parcă iar alaturi de tine. Lor, tuturor, le mulțumești în gînd pentru ea barajul rezistă și te-a apărat casa, familia, orașul — colțul acesta de patrie care ți-e drag ea sufieiul. Mihai ASMARANDEI Pag« a Issa j ________ De maximă actualitate în agricultură: TERMINAREA INSAMINȚARILOR INTENSIFICAREA ÎNTREȚINERII CULTURILOR Ințelegînd Imperativul actualităților în agricultură — încheierea grabnică a însămînțărilor, întreținerea culturilor — mii și mii de lucrători ai ogoarelor din unitățile cooperatiste ale județului își unesc acum eforturile pentru a cîștiga bătălia cu natura, pentru a da în acest an producții care să compenseze pierderile cauzate de calamitățile naturale. Luni dimineață, pe ogoarele cooperativei agricole de producție Timișești, de pildă, se lucra din plin. Se semănau ultimele 32 ha cu porumb din cele 610 hectare planificate, în același timp se continua cu intensitate efectuarea primei prășite la cartofi. Seara, bilanțul încheiat de președintele cooperativei arăta că din 300 ha se prășiseră peste 200, în brigăzile unde s-a terminat prașila la cartofi, ca de pildă la brigada a V-a Dumbrava sau brigada a III-a Preutești, condusă de Vasile Stoica, s-a trecut cu toate forțele la întreținerea porumbului, lucrare efectuata plană luni la prînz pe 110 ha. O atenție deosebită se acordă la Timișești refacerii grădinii distrusă aproape în întregime de grindină la începutul acestei luni. „Ajutați de cooperativele Țibucani și Davideni de unde am luat răsadurile de tomate necesare replantării, ne spune tovarășul Nicolae Cocîrlă, președintele cooperativei, am reușit să plantăm în întregime suprafața de legume distrusă de calamitățile naturale din care 7 ha cu ardei, 2 ha tomate etc. Acum cei 100 de cooperatori care lucrează în acest sector, efectuează întreținerea culturilor". La Răucești, ne informează tovarășul Constantin Vasiliu, inginerul șef al cooperativei, se lucrează din plin la semănatul porumbului pe tarlaua Hobanea aparținînd brigăzii 1. Pe tarlaua Bulgarie, din cauza terenului umed care nu permite folosirea tractoarelor, pregătirea terenului s-a făcut cu tracțiune animală iar semănatul porumbului se face manual. Totodată, se lucrează la întreținerea culturilor. Pînă în prezent s-a efectuat prașila I pe 84 ha cartofi și 70 ha porumb. In această unitate, lovită din plin de calamități, accentul trebuie să cadă pe intensificarea semănatului inului, lucrare ce trebuie efectuată pe circa 200 ha precum și a porumbului unde mai sunt de semănat 70 ha. Sunt necesare, de asemenea, lucrări de drenaj care să elimine apa ce mai băltește pe 30 ha de floarea soarelui și pe alte tarlale. O atenție deosebită trebuie acordată în aceste zile în toate unitățile cooperatiste cositului lucernei. Fiecare zi de întîrziere duce la pierderea a importante cantități de masă de la viitoarea coasă. Datorită condițiilor climatice specifice acestui an, se recomandă ca lucerna să se însilozeze în amestec cu fînuri vechi, uscate, sau cantități de fînuri cosite și pălite. Vremea se anunță în continuare nefavorabilă. De aceea organele și organizațiile de partid, comunale și din C.A.P., consiliile de conducere ale unităților au datoria să-și intensifice acțiunea de mobilizare a mijloacelor existente pentru terminarea în următoarele 2—3 zile a însămînțării porumbului pe suprafețele care au mai rămas și continuarea în ritm sporit a lucrărilor de întreținere a culturilor. Sf. CIOCOIU o nouă cantitate de produse legumicole va lua drumul pieței. ACȚIUNI ALE SOLIDARITĂȚII încă din primele zile cînd forțele oarbe ale naturii s-au abătut cu furie asupra unor județe ale țării provocînd distrugeri și pagube greu de imaginat, elevii Școlii profesionale de chimie din Piatra Neamț au hotărît într-un singur gînd să contribuie la ajutorarea celor sinistrați, însuflețiți de omeneasca chemare a Comitetului Central al U.T.C. adresată întregului tineret al țării, uteciștii de la grupul școlar chimic au strîns pînă acum 5.000 lei, au colectat 5,2 tone fier vechi, au pregătit uniforme, lenjerie și alte obiecte pentru 60—40 elevi din zonele sinistrate care vor fi găzduiți în timpul vacantei de vară în căminele Grupului școlar chimic. în curs de desfășurare este acțiunea de strîngere a unor însemnate cantități de maculatură, precum și a unor noi sume de bani provenite din donații ale elevilor. Duminică 31 mai 1970, la Casa de cultură a sindicatelor a fost prezentat unui numeros public un bogat atractiv program artistic susșiținut de ansamblul artistic al U.T.C. de la grupul școlar chimic. încasările în valoare de 1.300 lei vor fi depuse în scopul ajutorării celor sinistrați. Dumitru DUMITRIU, secretar al Comitetului municipal Piatra Neamț al U.T.G. Curier Actori și spectatori-copiii La Teatrul Tineretului au fost, luni, actori și spectatori — copiii. Era doar 1 Iunie — ziua lor. Sub luminile rampei a apărut un ștrand. Timp de o oră, un grup de copii isteți a încercat să afle „Taina campionului" — piesă în mai multe tablouri pregătită de către elevi talentați din clasele a III-a și a IV-a de la Școala generală nr. 3, sub îndrumarea competentă a lui Eduard Gorati și a Adriei Pamfil Almaján. S-a rîs, s-a aplaudat cu frenezie. Apoi cu toții au participat la o „Șezătoare", bine pregătită și condusă de prof. Godrina Anghelescu, cu concursul a zeci de elevi ai școlii generale 4, 12, 3, 2, 8, participanți la cercurile de muzică și dans de la Casa pionierilor. — A fost un spectacol plăcut, antrenant, care a făcut bucurie copiilor. De notat că fondurile realizate s-au depus în contul 2000 — pentru ajutorarea sinistraților. Dotări la serviciul de balneologie Serviciul de balneologie din Piatra Neamț și-a amplificat posibilitățile de acordare a asistenței medico-sanitare. Astfel, zilele trecute a primit în dotatie o serie de instalații și aparate permițînd efectuarea unor tratamente diverse pentru care, pînă nu demult, bolnavii se deplasau în alte centre de specialitate din țară. Dintre noile dotări amintim : aparat pantostat-polistat, aparat de terapie curenți biodinamici, precum și aparate de radiații infraroșii, ultrascurte și ultraviolete. Cîștiguri acordate de C.E.C. Depunătorilor (SE) .Udi județul Neamț le-au fost acordate următoarele cîștiguri la tragerea la sorți pentru trimestrul 1 1970. # La libretele de economii pentru construirea de locuințe, depunătorul Popa Constantin din Piatra Neamț, str. Bicazului nr. 113, a cîștigat 15.000 lei .9 La libretele de economii cu cîștiguri în materiale de construcție au cîștigat cite 5.000 de lei .Talița (?. Virginia din comuna Ion Creangă și îs), sub Eugenia din comuna Tazlău. Puteți participa la tragerea la sorți pentru trimestrul HI 1970 a libretelor de economii pentru construirea de locuințe și a libretelor de economii cu cîștiguri în materiale de construcție, prorindu-vă aceste instrumente de economisire cu valori fixe de 5 000 lei și respectiv 1000 lei, pînă la data de 30 iunie a.c. inclusiv (Popularizarea se face cu consimtămîntul cîștigătorilor).