Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-06-03 / nr. 708

V A K f PUTERNIC STIMULENT pentru creșterea producției animaliere și îmbunătățirea aprovizi­onării populației cu carne, lapte și alte produse agroalimentare Atâturi de întregul popor, și oamenii muncii din satele și o­­rașele județului nostru au luat cunoștință cu deosebit interes de Hotărî­rea Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri ai Repu­blicii Socialiste România pri­vind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de dezvoltare a zootehniei. Așa cum se arată în hotarîre, în ultimii ani, drept re­zultat al eforturilor făcute de stat pen­tru crearea și lărgirea bazei tehnico-materiale a agri­culturii, al activității depuse de țărănime, a crescut producția de carne, lapte, ouă și alte produ­se animaliere, tn consecință, a sporit permanent consumul de produse animaliere, comerțul socialist punînd la dispoziția populației cantități mai mari și într­-un sortiment mai bogat de mărfuri, carne și preparate de carne, lapte, brînzeturi și alte produse lactate, ouă etc. Posibilitățile de aproviziona­re s-au îmbunătățit an de an, însă datorită creșterii continue a populației țării și sporirii ne­contenite a puterii de cumpă­rare a oamenilor muncii, ca ur­mare a repetatelor majorări de salarii, se constată o creștere continuă a cerințelor de produ­se agroalimentare. Pentru sa­tisfacerea deplină a acestor ce­rințe, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Român, Plenara Comitetului Central din luna martie a.c. a adoptat un pro­­gram național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a pro­ducției animaliere. Pentru în­făptuirea acestui program, în viitorul cincinal statul va aloca circa 20 miliarde lei. În acest spirit, a fost elaborat proiectul de program privind dezvoltarea zootehniei în jude­țul Neamț în următorul deceniu. Programul pornește de la premi­sa că există condiții parțiale deosebit de­ favorabile, o expe­riență bogată, care se concre­tizează în sporirea de la an la an a efectivelor, de animale și a producției marfă. în județul nos­tru, față de anul 1962, anul în­­ch­eierii cooperativizării agri­culturii, există acum efective mai mari cu 33.100 bovine, 35.700 porcine, 69.000 ovine și 150 000 păsări. Conform proiec­­tului, în următorul deceniu, e­­fectivele și producțiile lor vor crește în mod substanțial prin construirea a 20 complexe de vaci, a unor combinate pentru creșterea păsărilor in sistem in­tensiv, a unui complex pentru îngrășarea a 30.000 porci pre­cum și a unor combinate și in­(Continuare în pag­a IlI-a) Miercuri 3 iunie 1970 Anul II­ Nr. 708­4 pagini 30 bani Viata i culturală i Prin muncă susținută și eforturi înzecite, ANGAJAMENTELE SPORITE SE ÎNDEPLINESC EXEMPLAR Mobilizîndu-și toate eforturile, organizîndu-și mai bine munca, colectivele întreprinderilor industriale din județul nos­tru au trecut cu toată hotărîrea la înfăptuirea în practică a an­gajamentelor sporite pentru acest ultim an al cincinalului. E­­forturile oamenilor muncii din județul nostru se subscriu inte­resului general al întregului nostru popor animat, în aceste zile, de dorința fermă de a munci mai bine, cu mai mult spor pen­tru ca întreaga viață economică și socială, greu zdruncinată de calamități, să intre pe făgașul ei normal, în cele ce urmează redăm succint cîteva din rezultatele în­scrise pe graficul întrecerii după primele cinci luni care s-au scurs din acest an. Aproape 8 milioane lei sper la producția marfă Principalii indicatori ai pla­nului de producție din pri­mele cinci luni ale anului în curs au fost substanțial de­pășiți de către colectivul­ întreprinderii mecanice Pia­tra Neamț. Importante spo­ruri s-au realizat la produc­ția globală industrială și pro­ducția marfă. Față de preve­derile de plan acești indi­catori au fost depășiți cu 9.742.000 lei și respectiv 7.916.000 lei, în perioada care a trecut de la începutul anului, la I.M. Piatra, Neamț — s-au realizat mai mult decât prevederile de plan cu 4,2 tone utilaje tehnologice pentru industria­ alimentară, 1.190 tone echipament de iri­gație prin aspersiune, 540 bucăți generatori acetilenă și 53 tone barăci metalice. Lăcătușul presator Constantin Stoian de la I.M. Piatra Neamț, executind noi profile pentru generatori de acetilenă.­­ ... Materiale de construcții peste prevederile de plan Luna mai a evidențiat e­­forturi considerabile ale co­lectivelor din întreprinderile producătoare de materiale de construcții­­ din județul nos­tru. Prezentăm succint, reali­zările obținute de aceste unități — peste prevederile planului — rezultate care o­­norează angajamentele anu­ale suplimentare, în vederea refacerii grabnice a obiecti­velor industriale și sociale din zonele sinistrate. FABRICA DE CIMENT DIN BICAZ a dat peste sarcinile de plan 1.500 tone ciment, 30.000 mp plăci azbociment și 1.316 tone var. ÎNTREPRINDEREA DE PRE­FABRICATE­­ ROMAN a înregistrat ca sporuri un to­tal de 1511 m.c. prefabricate din beton din care 415 m.c. panouri mari­ prefabricate, 2.165 m.p. fîșii planșeu și 620 m.c. diverse elemente in­dustriale. FABRICA DE CĂRĂMIZI ROMAN a obținut peste pre­vederi 136.000 buc. cărămizi și 121.000 blocuri ceramice, iar FABRICA DE PRODUSE CERAMICE „Zorile noi“ — Piatra Neamț a realizat 112.000 buc. cărămizi, 22.000 buc. țigle și 110.000 blocuri de beton cu agregate cera­mice, înscriind aceste cifre, cele patru întreprinderi ale indus­triei materialelor de con­strucții răspund chemării partidului de a-și spori e­­forturile la refacerea pagu­belor pricinuite de calami­­•­tați, realizîndu-și în­­ felul a­­cesta angajamentul majorat din acest an. U.EJ.L. Roznov VALOAREA PRODUCȚIEI DINTR-O SINGURA ZI: CIRCA 400.000 LEI Ca urmare a ploilor­ ce au căzut în luna mai, în faza­­ de activitate a UEIL Roznov s-au produs pagube asupra mijloa­celor de producție în valoare de 1.400.000 lei, ceea ce a făcut să înregistrăm unele restanțe la planul de producție. In această situație, sub condu­cerea organizației de partid, comitetul de direcție, întregul colectiv de salariați au fost mo­bilizați pentru a stăvili urgia apelor și a micșora pagubele, evacuînd materia primă ce era expusă în­ special la „Butoiul", consolidînd fabrica unele ziduri de protecție a drumuri­lor și a liniei forestiere. Luînd cunoștință că și în alte­ zone ale țării s-au produs cala­mități naturale fără precedent, comitetul de partid, comitetul de direcție și conducerile or­­ganizațiilor de masă au stabilit un plan de acțiune pentru re­facerea grabnică a obiective­lor ce au avut de suferit în unitatea noastră, organizindu­se acțiuni de ajutorare a sin­s­­traților din nordul Transilva­niei și Moldovei. D. SOROCEANU secretarul comitetului de partid de la UEIL Roznov (Continuare în pagina a IlI-a) kest Va rezista barajul de la Izvorul Muntelui ? — iată În­trebarea pe care și-au pus-o, cu inimile pline de îngrijo­rare, în acest mai neprietenos, mulți oameni care trăiesc în orașele și satele de pe valea Bistriței de la Bicaz în jos. Și nu numai dintre cei mai puțin informați, în contextul dezas­trelor provocate de ape, cres­cute pînă la nivel catastrofal pe zone atît de întinse, îngri­jorarea era explicabilă. Dar specialiștii cei mai intim cu­noscători ai posibilităților complexului hidroenergetic de pe Bistrița știau că barajul este inexpugnabil. tîl A fost creat un colos­a­­de greu, atît de hi­rte Încastrat în umerii de stîncă ai înălțimilor din jur, încît potopul de apă nu-i poa­­­te învinge. Au fost piei­ențiare in zi­lele de maximă­­ creștere a lacului de acumulare au dat o fugă pînă la Bicaz să vadă, să simtă ei înșiși dacă pot da crezare unor temeri, unor zvonuri. Au revenit la case­le lor, convinși că barajul, creat prin munca a mii de constructori, va rezista. Și-au liniștit familiile, cunoscuții. Și gîndurile i-au­ dus la ce se putea Întîmpla și pe aceste meleaguri dacă apele furtu­noase ale Bistriței n-ar fi fost potolite în lacurile de milioa­ne de metri cubi de apă, stă­vilite de baraje, dirijate de canale, deversate după ne­voi. Au căutat în amintire acel an al copilăriei cinci în­tregi cartiere din Piatra Neamț au fost inundate, aludi în satele din sus și din jos s-au produs mari distrugeri. Fără îndoială că și de astă da­tă părți­­ din orașul Bicaz, din colos de otel și beton municipiul Piatra Neamț, din zeci de sate pînă la vărsa­rea în Siret ar fi fost sub apel. Da, barajul merita văzut în acele zile. Mai ales de la ba­za sa, de acolo de unde înce­pe urcușul pe mai multe sub­ ele trepte de piatră pînă la coronament. Deversate prin a­­cele uriașe porți din zidul ba­rajului­, sutele de metri cubi de apă pe minut, eliberate din strîmtoare, se aruncau în gol de la înălțimea celor a­­proape 150 de picioare. Căde­rea este de-a dreptul maies­tuoasă, tunelul produs de re­­întilnirea cu betonul și slinca — marțial. Dar nr­ai impresio­nantă, atingînd parcă­­ subli­mul, este spargerea — dacă se poate spune așa, în miria­de de cristale sonore a co­loanelor acelora lichide, albe, înspumate, vaporizate, apoi. O mare lumină alb-argintie plutește deasupra acestei cas­cade. Aerul este suprasatu­rat de vapori de apă, nori­șori fumurii se ridică­­ spre cer pe lângă umerii împăduriți ai defileului. Dar sus barajul stă demn, masiv, puternic. Dacă ai cunoscut cândva pe creatorii lui, amintirea ți-adu­­ce în aceste momente pe bu­ze multe, multe nume: A. Nourescu, in­­inerul șef al proiectării, I. Băncilă, geolo­gul șef, ing. Z. Rusmănică, di­rectorul tehnic al întreprinde­rii constructoare, ing. N.­­Sem­­­essu, șeful sectorului baraj. Și apoi pe toți acei mineri, exsavatoriști, a­nil­ie­ieri, be­­toniști, iar chipul lui Ștefan Ivacioni, prietenul de de­mult, e parcă iar­ alaturi de ti­ne. Lor, tuturor, le mulțum­­ești în gînd pentru ea barajul re­zistă și te-a apărat casa, fa­milia, orașul — colțul acesta de patrie care ți-e drag ea su­fieiul. Mihai ASMARANDEI Pag« a Issa j ________ De maximă actualitate în agricultură: TERMINAREA INSAMINȚ­ARILOR INTENSIFICAREA ÎNTREȚINERII CULTURILOR Ințelegînd Imperativul actua­lităților în agricultură — înche­ierea grabnică a însămînțărilor, întreținerea culturilor — mii și mii de lucrători ai ogoarelor din unitățile cooperatiste ale județului își unesc acum efor­turile pentru a cîștiga bătălia cu natura, pentru a da în acest an producții care să compen­seze pierderile cauzate de ca­lamitățile naturale. Luni dimineață, pe ogoarele cooperativei agricole de pro­ducție Timișești, de pildă, se lucra din plin. Se semănau ul­timele 32 ha cu porumb din cele 610 hectare planificate, în același timp se continua cu in­tensitate efectuarea primei pră­șite la cartofi. Seara, bilanțul încheiat de președintele coope­rativei arăta că din 300 ha se prășiseră peste 200, în bri­găzile unde s-a terminat prașila­­ la cartofi, ca de pildă la bri­gada a V-a Dumbrava sau bri­gada a III-a Preutești, condusă de Vasile Stoica, s-a trecut cu toate forțele la întreținerea po­rumbului, lucrare efectuata pl­ană luni la prînz pe 110 ha. O atenție deosebită se acordă la Timișești refacerii grădinii distrusă aproape în întregime de grindină la începutul aces­tei luni. „Ajutați de cooperativele Ți­­bucani și Davideni de unde am luat răsadurile de tomate nece­sare replantării, ne spune tova­rășul Nicolae Cocîrlă, președin­tele cooperativei, am reușit să plantăm în întregime suprafa­ța de legume distrusă de cala­mitățile naturale din care 7 ha cu ardei, 2 ha tomate etc. A­cum cei 100 de cooperatori ca­re lucrează în acest sector, e­­fectuează întreținerea culturi­lor". La Răucești, ne informează tovarășul Constantin Vasiliu, inginerul șef al cooperativei, se lucrează din plin la semă­natul porumbului pe tarlaua Hobanea aparținînd brigăzii 1. Pe tarlaua Bulgarie, din cauza terenului umed care nu permi­te folosirea tractoarelor, pre­gătirea terenului s-a făcut cu tracțiune animală iar semăna­tul porumbului se face manual. Totodată, se lucrează la între­ținerea culturilor. Pînă în pre­zent s-a efectuat prașila I pe 84 ha cartofi și 70 ha porumb. In această unitate, lovită din plin de calamități, accentul tre­buie să cadă pe intensificarea semănatului inului, lucrare ce trebuie efectuată pe circa 200 ha precum și a porumbului un­de mai sunt de semănat 70 ha. Sunt necesare, de asemenea, lu­crări de drenaj care să elimine apa ce mai băltește pe 30 ha de floarea soarelui și pe alte tarlale. O atenție deosebită trebuie acordată în aceste zile în toate unitățile cooperatiste cositului lucernei. Fiecare zi de întîrzie­­re duce la pierderea a impor­tante cantități de masă de la viitoarea coasă. Datorită con­dițiilor climatice specifice a­­cestui an, se recomandă ca lu­cerna să se însilozeze în a­­mestec cu fînuri vechi, uscate, sau cantități de fînuri cosite și pălite. Vremea se anunță în conti­nuare nefavorabilă. De aceea organele și organizațiile de partid, comunale și din C.A.P., consiliile de conducere ale uni­tăților au datoria să-și intensi­fice acțiunea de mobilizare a mijloacelor existente pentru terminarea în următoarele 2—3 zile a însămînțării porumbului pe suprafețele care au mai ră­mas și continuarea în ritm spo­rit a lucrărilor de întreținere a culturilor. Sf. CIOCOIU o nouă cantitate de produse legumicole va lua drumul pieței. ACȚIUNI ALE SOLIDARITĂȚII încă din primele zile cînd forțele oarbe ale naturii s-au abătut cu furie asupra unor județe ale țării provocînd distrugeri și pagube greu de imaginat, elevii Școlii profe­sionale de chimie din Piatra Neamț au hotărît într-un sin­gur gînd să contribuie la a­­jutorarea celor sinistrați, însuflețiți de omeneasca chemare a Comitetului Cen­tral al U.T.C. adresată în­tregului tineret al țării, ute­­ciștii de la grupul școlar chimic au strîns pînă acum 5.000 lei, au colectat 5,2 tone fier vechi, au pregătit uni­forme, lenjerie și alte obiec­te pentru 60—40 elevi din zonele sinistrate care vor fi găzduiți în timpul vacantei de vară în căminele Gru­pului școlar chimic. în curs de desfășurare este acțiunea de strîngere a unor însemnate cantități de ma­culatură, precum­ și a unor noi sume de bani provenite din donații ale elevilor. Duminică 31 mai 1970, la Casa de cultură a sindicate­lor a fost prezentat unui nu­meros public un bogat atractiv program artistic sus­și­ținut de ansamblul artistic al U.T.C. de la­­ grupul șco­lar chimic. încasările în va­loare de 1.300 lei vor fi de­puse în scopul ajutorării celor sinistrați. Dumitru DUMITRIU, secretar al Comitetului municipal Piatra Neamț al U.T.G. Curier Actori și specta­tori-copiii La Teatrul Tineretului au fost, luni, actori și spectatori — copiii. Era doar 1 Iunie — ziua lor. Sub luminile ram­pei a apărut un ștrand. Timp de o oră, un grup de copii isteți a încercat să afle „Tai­na campionului" — piesă în mai multe tablouri pregătită de către elevi talentați din clasele a III-a și a IV-a de la Școala generală nr. 3, sub în­drumarea competentă a lui Eduard Gorati și a Adriei Pamfil Almaján. S-a rîs, s-a aplaudat cu frenezie. Apoi cu toții au participat la o „Șezătoare", bine pre­gătită și condusă de prof. Godrina Anghelescu, cu con­cursul a zeci de elevi ai șco­lii generale 4, 12, 3, 2, 8, participanți la cercurile de muzică și dans de la Casa pionierilor. — A fost un spectacol plăcut, antrenant, care a făcut bucu­rie copiilor. De notat că fon­durile realizate s-au depus în contul 2000 — pentru ajuto­rarea sinistraților. Dotări la serviciul de balneologie Serviciul de balneologie din Piatra Neamț și-a ampli­ficat posibilitățile de acorda­­re a asistenței medico-sanita­­re. Astfel, zilele trecute a primit în dotatie o serie de instalații și aparate permi­­țînd efectuarea unor trata­mente diverse pentru care, pînă nu demult, bolnavii se deplasau în alte centre de specialitate din țară. Dintre noile dotări amintim : apa­rat pantostat-polistat, aparat de terapie curenți biodina­­mici, precum și aparate de radiații infraroșii, ultrascur­te și ultraviolete. Cîștiguri acordate de C.E.C. Depunătorilor (SE) .Udi ju­dețul Neamț le-au fost acor­date următoarele cîștiguri la tragerea la sorți pentru tri­mestrul 1 1970. # La libretele de econo­mii pentru construirea de lo­cuințe, depunătorul Popa Constantin din Piatra Neamț, str. Bicazului nr. 113, a cîș­­tigat 15.000 lei .­­9 La libretele de econo­mii cu cîștiguri în materiale de construcție au­­ cîștigat cite 5.000 de lei .­­Talița (?. Virginia din co­muna Ion Creangă și îs), sub Eugenia din comuna Taz­­lău. Puteți participa la trage­rea la sorți pentru trimestrul HI 1970 a libretelor de eco­nomii pentru construirea de locuințe și­ a libretelor de economii cu cîștiguri în ma­teriale de construcție, pro­­rindu-vă aceste instrumen­te de economisire cu valori fixe de 5 000 lei și respec­tiv 1000 lei, pînă la data de 30 iunie a.c. inclusiv (Popu­­larizarea se face cu consim­­tămîntul cîștigătorilor).

Next