Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-07-01 / nr. 732

Adunări festive consacrate Zilei învățătorului formare din pagina I) Comitetului Executiv al Consiliului popular județean. Felicitînd pe participanții la adunarea festivă din municipiul Roman și comunele învecinate — educatoare, învățători și profesori prezenți la adunarea desfășurată în sala Casei de cultură , tovarășul Ștefan Boboș a subliniat faptul că generalizarea școlii de 10 ani, eveniment de seamă în dezvoltarea culturii și civilizației din patria noastră, școlarizarea copiilor începînd de la vlrsta de 6 ani, transpunerea neabătută în practica didactică a tuturor hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. reprezintă elemente hotărîtoare ale unei etape dintr-un amplu proces care își propune să facă din școală un instrument al progresului, pe deplin funcțional, apt să contribuie cu întreaga sa capacitate la dezvoltarea multilaterală a societății noastre socialiste. Anul școlar care s-a încheiat de curînd a învederat cu pregnanță, o dată mai mult, un adevăr incontestabil: existența în municipiul Roman, în întregul nostru județ, a unui corp didactic bine pregătit, receptiv la tot ce-i oferă posibilitatea unei permanente perfecționări, dornic de a ridica necontenit nivelul calitativ al muncii instructiveducative, devotat profesiunii sale, luptător entuziast pentru propășirea patriei și fericirea poporului. Conștiente de marea răspundere cu care se investește misiunea nobilă încredințată de societate, cadrele didactice din județul nostru sunt pe deplin angajate în efortul constructiv al întregii țări și contribuie activ la ridicarea pe trepte valorice din ce în ce mai înalte ale nivelului de cultură și civilizație al poporului, în încheierea cuvîntului rostit în fața cadrelor didactice din municipiul Roman și comunele învecinate, tovarășul Ștefan Boboș, a exprimat, în numele Comitetului județean al P.C.R. și Consiliului Neamțlor județean, convingerea popuică slujitorii catedrei nu vor precupeți nici un efort pentru înfăptuirea politicii științifice P.C.R. în domeniul învățămînatului, pentru educarea unui tineret care, cu întreaga sa energie, cu tot elanul, cu toată tinerețea sa să-și îndeplinească misiunea de răspundere de a duce mai departe dezvoltarea societății noastre, de a înălța România Socialistă pe noi culmi ale culturii, civilizației și progresului. La Piatra Neamț, adunarea a fost deschisă de tovarășul Ionel Marin, secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț. Luînd cuvîntul, tovarășul Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., a felicitat călduros întreaga asistență, cadre didactice din municipiu și din comunele învecinate, pentru rezultatele bune obținute în procesul instructiv-educativ, și arătat importantele sarcini care a revin corpului didactic în realizarea amplelor transformări ale structurii și organizării învățămîntului de stat în lumina Congresului al X-lea, a Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1969 și a Legii învățămîntului. Adunarea festivă din municipiul Piatra Neamț a fost încheiată printr-un frumos spectacol artistic prezentat de formația corală și orchestra semisimfonică ale sindicatului din învățămînt și Casei corpului didactic. Cu același prilej, în sala de expoziții temporare de la Blocul turn, str. Bicazului nr. 7, a fost deschisă, ieri, o expoziție de artă plastică a cadrelor didactice. Cele peste 50 de lucrări expuse — în special peisaje, compoziții, sau naturi statice — sunt realizate în ulei, acuarelă sau basorelief. La Tîrgu Neamț, la Bicaz, in comune și pe centre de comine, sărbătoarea Zilei învățătorului s-a desfășurat in aceeași atmosferă de caldare. Cu acest prilej, în însuflețicadrul festivităților s-a dat citire numelor cadrelor didactice cărora le-au fost acordate diferite ordine și medalii, gradații de merit. De asemenea, învățătorilor și profesorilor evidențiați li s-au înminat diplome. Pretutindeni, educatoare, învățători și profesori ai școlilor noastre și-au exprimat în cuvinte calde, emoționante, recunoștința față de partidul și statul nostru, angajându-se totodată să-și îndeplinească exemplar sarcinile ce le revin în opera de educare a tinerei generații, pentru continua înflorire a României socialiste. Expoziția de grafică a Cristinei Neagu Studioul de teatru pentru , elevi a deschis, zilele trecut o noua manifestare — insolită și semnificativă pentru tendința acestuia de a deveni, cu adevărat tutore estetic al liceanului — manifestare care trasează o nouă dimensiune dorinței noastre de a incuba „celor chemați" dragostea pentru frumos, pentru artă. Deschiderea expoziției de grafică a elevei Cristina Neagu, din clasa a Xl-a a liceului „Petru Rareș“, se vrea a fi realizarea practică, în educația artistică a tînărului studios, a simbiozei fericite între literatură, teatru și arta plastică. Indiscreția m-a făcut să-mi arunc privirea într-un caiet al Cristinei Neagu, plin — cum era și firesc — de literatură și grafică. Pe prima pagină, conturul unui chip, ba nu, a două chipuri de copile, un soare școlăresc și hazliu, o creangă. Apoi o poezie, in care își dau mina patetismul infantil și candoarea quasipoetică: M-am atent peste lume / Și am început să strig :/ Opriți-va oameni!/ Voi rîdeți, dar țiu pentru mine/ Doar pentru voi/ Ucigașilor, răilor!/ Mă uit dimineața în oglindă/ De unde îmi surîde/ O fată Veselă". Așa este și în grafica sa. O fată veselă, care își iubește vîrsta și de aceea nu suferă de complexele adolescentei care întîrzie. „Zîna din pădure“, „Steluța cea albastră", „Dimineața", sînt ilustrații pline de puritate ale universului adolescentei. Caietul cu pricina, care — după cu vedeți — mă obsedează, strecoară, pagină cu pagină, preocupări și sentimente proprii vîrstei și sensibilității Cristinei. Vignete cu flori, castele și turnulețe, toalete fastuoase și moderne, „stele fară nume" și versuri o^fit Frugicist,fligo â silvestra,—cu brazi lui- veverițe, un întreg basm, lumea adolescentei sensibile, care analizează lumea celor mari, cu exacerbarea globului ocular al pubertății. Lectură, multă lectură, prezentă și în tablourile expuse: „Luceafărul“, „Lunecau baletistele albe", „Plumb" ilustrare a poeziei preferate, dezvăluie un simț al proporției, o cunoaștere instinctivă a valorii compoziționale, o linie nu lipsită de gratie și candoarb. Cristina Neagu este o promisiune, chiar dacă deocamdată întîlnim în grafica ei influențe neasimilate: „Renunțare“, „Străini", „Amintiri". O cromatică discretă, o alegere a culorii adecvate, in cele mai dese rînduri, ne îndrituiesc la afirmația mai sus enunțată. Grafica Cristinei Neagu se manifestă, deocamdată, intre parametri paradoxali ai căutării personalității artistice, ai discernerii ariei de imitație. De aceea, vom intîlni diferite manifestări, unele contrastante, ale sensibilității sale, de la ilustrația de carte (Marmorat) la idee (Scamatorul); de simpla ilustrare a faptului lilateral sau de viată, pînă la dramatismul transfigurării plastice (Blestem), de la teribilismul juvenil (Dansul focului, Timp), pînă la imitația de cusătură. într-una din poeziile eroului principal al acestui material am găsit următoarele versuri : „Dacă e nevoie/ Am să strig tuturor oamenilor mari/ CS prima zăpadă ne aparține nouă“. Și prima primăvară. Totul. Depinde numai și numai de ea să transforme promisiunea incertitudine. Să avem încredere și să-i urăm succes! P. F. GEAHtAüt încă n-am descoperit teatrul pe deplin..1 După trei ani de activitate pe scena teatrului din Piatra Neamț, Carmen este o actriță care nu mai :<u nevoie de prezentări lința cititorilor noștri, ne putem permite să începem interviul nostru firesc, cii pri întrebare, fără o introducere care să citeze din impresionantul palmaresc: interlocutoarei noastră. Așadar... — Cind ați descoperit teatrul ? — Nici pînă acum cred că nu l-am descoperit pe deplin și dacă fac meseria aceasta o fac pentru că îmi place imens și pentru că am crezut — sau cred în continuare — că aș putea să fac și eu ceva care să fie cît de cît la nivelul teatrului pe care am început să-l descopăr... — Ați avut o pasiune statornică pentru acest gen de artă ? — Întîmplător am dat examen de admitere la teatru. Am vrut să dau examen la arhitectură, am făcut cursuri de pregătire pentru regie șiam intrat la clasa de actorie ! Totul s-a întîmplat așa... foarte, foarte repede, nicit m-a surprins chiar și pe mine. Am trăit foarte mult în teatru: cînd eram mică aici îmi făceam și lecțiile ; cu alte cuvinte, mă sculam și mă culcam în teatru. Așadar, cu atmosfera eram obișnuită. Dar pasiunea adevărată pentru teatru a venit numai atunci cînd am jucat pentru public, asta s-a întîmplat cînd eram în anul III de facultate și am apărut două stagiuni la Teatrul Mic în spectacolul „Simple coincidențe", spectacol care mi-a adus niște sal Batisfacții uriașe, pe care, chiar TM nu se recloșteam c JLi.h . acum le simt, tu căm trecut printre amintiriW 1 ■ ■ tarte dragi. m ... in ce împrejurări realixat opțiunea dv. pentru . realul din Piatra Neamț? — Prima repartiție am primit o la radio, ca redactori ; am refuzat-o, pentru că mi se părea caraghios să fac o meserie pentru care nu m-am pregătit și să rămîn cu acest preț în București. Jucînd doi ani la Teatrul Mic, mi-aș fi dorit, desigur, să rămîn în acel colectiv, pe care-l cunoșteam foarte bine. N-a fost ușor să mă împac cu gîndul că nu voi mai fi acolo și m-a speriat puțin ideea de a veni tocmai aici, la Piatra Neamț. Am ales totuși Teatrul Tineretului și am venit la Piatra Neamț — sunt trei ani de atunci — Mitică, Popescu și cu mine — coborînd din tren intr-o dimineață mohorîtă, în care gara și orașul păreau pustii. Ne-am prezentat la teatru și — de atunci — n-am mai plecat... — Care este idealul dumneavoastră în teatru ? Activitatea la Teatrul Tineretului corespunde acestui ideal ? — £ed în trei lucruri în ceea cerivește teatrul: sintifilate totală, fanatism total, &ot/•,'ermanentă de trei stare pe care aș iSSigio ,/ antonment spirituiWfâi. a. r re* ■ e trăirea 1iS. d’n 21 isi T e aceea, m-am bucutric autac retico..•c/in ’rtistic Teatrului MMMMM Tineretului, care este o adevărată școală de teatru, așa cum îl înțeleg eu. — Cînd ați făcut cel mai dificil pas în viață ? — La noi se face cunoștință cu un om de două ori: o dată cînd te prezinți dată la teatru și dai prima mîna spunînd cine ești, și a doua oară cind ești pus în situația să faci prima lectură a unei piese în care ești distribuit alături de viitorii colegi de replică. Cea de a doua situație este copleșitoare, fiindcă îți deschizi subletul „pe masă" și ceilalți te cunosc. De aceea, cred că cea mai înspăimântată m-am simțit atunci cînd am făcut prima lectură a unui text de piesă alături de niște „mari" cum sunt George Constantin, Ionescu Gion, Neamțu Otlonel, sub privirile unui regizor de talia lui Ion Cojar. ■ — Experiența dumneavoastră în film va rămîne o simplă „cochetărie“ cu doar a 7-a artă ? — In teatru, totul merge „șnur“ ; pe platou momentele de trăire sînt punctate de pauze și ți se cere apoi să revii la aceeași intensitate. După un exercițiu, se poate ajunge ușor la treaba asta, devine un act reflex. Și poți să o faci din ce în cel mai bine. De altfel, cred că a face film este mai ușor decit a face teatru. Mi-ar place să fac și Ulm. Pînă acum abia am bănuit puțin gustul filmului și cred că dacă aș mai face o încercare, sau două, probabil că mi-ar place și mai tare și m-aș simți mult mai bine pe platou. Pentru mine, ceea ce am făcut pînă acum în film nu mi-a adus satisfacția unui succes ; a fost ceva mai puțin decit mediocru... — Ce vă doriți în viață ? — îmi doresc foarte mult ca viața mea să nu devină monotonă , să am mereu emoții — și deziluzii și satisfacții. Nu fiindcă aș fi pregătită să le întîmpin, dar chiar dacă mă surprind îmi fac plăcere. Suferința e întotdeauna urmată de rii, bucuriile sunt șterse bucade necazuri, dar asta nu mă deranjează. Cu cit vor fi mai multe surprize, cu atît va fi mai bine pentru mine, fiindcă mă călesc. N-aș vrea ca viața mea să devină monotonă, să mă blazez. Deocamdată lupt prin voința și tinerețea mea, prin optimismul meu. Constantin BOSTAN Interviu cu Carmen . >■., actriță la Teatrul Tineretului Jtraxiie, aneand O secundă adjectivul mi-a putut evoca umbra stranie a ..Marelui Meaulnes", acela "însemnînd la marginea dintre realitate și ficțiune, un inefabil concentrat din adolescentă. De altfel, se pare că există chiar un film de dată recentă al „Cărării pierdute“. Pînă ce-l vom vedea (dacă se va întîmpla) — „Marile vacanțe”. Firește, întreaga poveste neavînd mai nici în clin nici în mînecă cu adolescența, aceasta servind, defalcată în clișee de uz cotidian (goana după distracții varii în locul studiului „serios", rochii prea scurte, crizele de independență ale junilor, căsătorii premature etc.) — drept pretext, decor, fundal, partiturii comice a lui Louis de Funès. Un virtuos intr-adevăr, săltînd infatigabil pe claviatură a genului, întreaga Travestiri, giumbușlucuri, qui-pro-quouri, grozave aere de pater-cunoscuta gamă a acestui mare pehlivan și soitariu. Numai cît, se întîmplă aici ca și în lăcrămoasele filme muzicale, unde diva (sau divul) oricît de înzestrați cu harul glasului, nu pot complini transparența urzeală menită a le susține prezența ! De la o vreme, istoria acestor „Mari vacante" trenează, făcînd loc, inevitabil, îngroșărilor de tot soiul, riscînd să îngroape bunul talent al protagonistului sub zgura întîmplărilor prea de tot însăilate. De adăugat happy-end-ul clasic, căsătoria în decor verde cu hinglanzi executînd la cimpoaie nymeneul puștoaicei ultramoderne măritată după... un elev de liceu, altfel foarte simpatici amîndoi... Grișicît, decit crînceneie înjunghieri servite cu imacabilă liniște tuturor vîrstei , de o mie de ori mai bun rîs.. spiridușului acestuia căzui,ecerea anilor de la acel J.muzut necunoscut" de pildă. .. adaugă parcă un ușor abur melancolie. C. STUPCANU Cronica cinematografică Recent, s-a deschis la Muzeul de artă al R. S. Români o expoziție retrospectivă „C. Brâncuși", cu concursul muzeelor din New York, Philadelphia, Chicago și Paris. în foto: „Regele regilor" și „Principesa X‘‘. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie ä „Marile vacanțe" — o comedie realizată de studiourile franceze și avîndu-l protagonist pe inepuizabilul Louis de Funès (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica — „Călugărița și comisarul" — film de aventuri, producție a studiourilor din R. S. F. Iugosla via (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August f „Răzbunătorul” — o peliculă color realizată de cineaștii italieni, cu Lou Lastel în rolul temerarului răzbunător al unui sat de peoni crat de aventurieri : 17, 19, 21). — Victoria: „Beimisarul San Antonio in... polițist, producție a ritualis urilor franceze, pe genericul lui Gérard Barray și I Jean Richard (10, 14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victorios „Mina cu briliante" — o comedie polițistă realizată de cineaștii sovietici, care ne invită să urmărim peripeție unui pașnic funcționar unui — fără știrea sa — complicele unor traficanți (16, 18, 20). "arcău s „Orașul visurilor" — film cinemascop, producție a cineaștilor sovietici (16, 18, 20). 1 Corul școlilor generale 3 și 4 și orchestra Școlii de muzică din Piatra Neamț. Secvență din filmul „Beru și comisarul San Antonio“, prezentat astăzi în ultima lui zi pe ecranul cinematografului „Victoria“ (Roman). în librării Un univers într-o carte Lucrarea enciclopedică „Un univers într-o carte" cuprinde 15 studii semnate de nume prestigioase ale culturii și științei din țara noastră. Răspunzînd unor stringente necesități care se ridică în prezent în procesul instructiv-educativ al tinerei generații, lucrarea se referă la numeroase probleme privind direcția de dezvoltare a societății contemporane, rolul științei și al tehnicii în acest proces, rolul culturii, al creatorilor și consumatorilor de cultură, coordonatele pe care trebuie să se afle tineretul în actuala etapă de dezvoltare a societății noastre. Dintre materialele cuprinse în volum amintim : „Care sînt factorii ce condiționează progresul societății" (dr N. S. Stănescu). ..Ce este comun în idealul tinerei generații contemporane ? “ (Fred. Mahler), „Pe ce cîmpuri de bătălie se cuceresc demnitatea și onoarea" (academician Mihai Beniuc), „Există o ierarhie a valorilor" (dr. Mircea Pădureleanu) etc. Printre semnatarii studiilor întîlnim și numele prof. univ. Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei R. S. R., Edmond Nicolau, Virgil Brădățeanu, Ursula Șchiopu, al altor personalități de prestigiu din viața social-politică a țarii noastre. Redacția literaturii pentru tineret a editurii politice, sub a cărei egidă a apărut lucrarea sus amintită- ne înștiințează că „Un univers într-o carte“ reprezintă primul volum din cele patru sau cinci care vor fi prezentate cititorilor in viitor. Faptul ne bucură pentru că astfel de lucrări, pe care le recomandăm călduros organizațiilor de partid și sindicat, și în mod deosebit celor ale U.T.C., contribuie într-o măsură din ce în ce mai sporită la eficiența acțiunilor ce se întreprind pe toate planurile în munca de educare a tineretului. I. M. Miercuri, 1 iulie 1970 h MIERCURI, 1 IULIE In jurul orei g,45 — Transmisie de la Aeroportul Internațional Otopeni a plecării Șahinșahului Iranului — Mohamad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în țara noastră; 18.00 Deschiderea emisiunii; 18.05 Universal șotron... 18.30 Cabinetul economic tv; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Muzică populară ; 20.15 Telecinemateca, EVA; 21.40 Ora editorului ; 22.10 Gala marilor interpreți români; 22.45 Imagini din Canada; 23 Telejurnalul de noapte; 23.15 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI MIERCURI, I IULIE PROGRAMUL 1 15 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători ; 15.30 Compozitorul săptămînii; 16 Radiojurnal ; 16.20 Din înregistrările taragotistului Luță Ioviță; 16.30 Consultație juridică; 16.40 Selecțiuni din operete; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Muzică populară; 17.55 Transmisiuni sportive; 20.05 Tableta de seară; 20.10 —365 de cîntece; 20.23 Zece melodii preferate; 21 Istoria ideilor; 21.20 Cîntă Luminița Dobrescu; 2130 Moment poetic; 21.35 Solistul serii — Don Backy; 22 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Pentru dumneavoastră; magnetofonul 23 Muzică ușoară; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Pagini din opere; 15.30 Muzică ușoară; 15.40 Publicitate radio; .16 Radiojurnal; 16.20 Actualitatea muzicală; 16.55 Sfatul medicului; 22 Jazz; 22.20 Paralele lirice; 23 05 Lucrări simfonice de Pascal Bentoiu; 23.35 Trio în Mi major pentru pian, vioară și violoncel de Mozart; 24—1 Concert al corului de cameră al Radiodifuziunii olandeze. JOI, 2 IULIE PROGRAMUL I 505—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 7 Radiojurnal; 9.30 Odă limbii române; 10.10 Curs de limba rusă; 10.30 Melodii dedicate tinereții ,11.05. Arii (C^n; operete; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Piese pentru lăută de compozitori din timpul Renașterii; 11.45 Sfatul medicului; 12 Recital de operă; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Cîntece de Elly Roman; 13.45 Vechi melodii populare; 14 Caleidoscop muzical; 14.40 Publicitate radio; 14 50 Muzică populară. PROGRAMUL N 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari Interpreți; 9 Un virtuoz al naiului — Fănică Luca; 9.10 Curs de limba rusă; 9.30 Madrigale de Claude le Jeune; 9.45 Fragmente din opere; 10.15 Radioexpediție pionierească; 11.20 Muzică ușoară; 1140 Selecțiuni din operete; 12.03 Avanpremiera cotidiană; 12.15 Concert de print; 13.15 Din cîntecele și dansurile popoarelor; 13.30 Cine știe cîștigă; 14.03 Itinerar folclor tr. muzical; 14 30 Lexiconul compozitorilor români; 14.55 Știința la zi. IAȘI MIERCURI, I IULIE Program de seaca 17 Buletin de știr..; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Gîntecul care mi-e drag; 18 Magazin duminical; 19 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea; 19.30 Jurnal literar; 20 Pe portativul undelor melodia preferată; 20.45 Pe-un picior de plai; 21 Buletin de știri; 21.05 Melody-club. JOI, 2 IULIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură; 6.49 Bucurie, mîndră floare; 7 Informații și muzică. Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Plata ferbertăților 1 . — Muzeul memorial „Gallstrat Hogaș, str. Gallstrat Hogaș nr. 1 . — Muzeul de științe naturale, str. V.I. Lenin, nr. 82, TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V.I. Lenin. — HUMULEȘTI — «asa memorială „Ion Creangă”. — BICAZ — Muzeul hidroenergetic și de Istorie. — Salonul de primăvară al artiștilor plastici amatori.