Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-08-02 / nr. 760
Pag. 2 Imagine din Expoziția de artă populară de la Târgu Neamț CEAHLĂUL In acalmia teatrală europeană, datorată încheierii stagiunii dramatice 1969- 1970, privirile teatrufililor se îndreaptă spre Avignon, orașul cu vetustă înfățișare medievală, unde pentru a 24-a oară se reinulnesc în această vară cele mai frapante spectacole de teatru franceze. Străzile întortocheate ale vechii reședințe papale au fost invadate de o lume pestriță, de toate vîrstele, deghizată — cum stă bine întregirii atmosferei unui asemenea festival — în tot felul de personaje celebre, începînd cu teatrul antic și terminînd cu eroii violenți ai pieselor hippy din ultimii ani. Cinstea de a deschide actuala ediție a avut-o spectacolul "Early Morning" — o tragedie scrisă de un autor englez contemporan — Edward Bond, regizată de Georges Wilson (trupa Teatrului Național din Paris, care a suscitat vii discuții între zgomotoșii curioși veniți în „capitala teatrului european“ (cum numea Avignon-ul Jean Vilar). Piesa ia forma visului extravagant al unui copil— prințul Arthur, derutat de clișeele politice învățate în școală și care nu-i ajută la nimic in viata vulgară de toate zilele, în preajma părinților săi — regina Victoria și soțul său, prințul Albert. Spectacolul ia aspectul unei satire angajate, subliniate cu umor englezesc de replici inteligente. Cruzimea și canibalismul regimului monarhic aprind spiritele rebele, care-și împușcă demnitarii cu singe rece, lăsindu-l pe micul Arthur în mijlocul unei curți care a plătit cu viata nelegiuirile și. Problematica acută a montării, împletite de violentă și candoare, a readus in centrul comentariilor maturitatea cu care tinerii de azi, reprezentați de Arthur, privesc războinice și erorile aventurile părinților lor. Interesant de remarcat că, în mare, aceeași temă este tratată și de opera-beat .Arthur“, realizată acum cîțiva ani pe disc de formația pop ,The Kings“. Primit cu viu interes fost și spectacolul "Incantaații" prezentat de „Théatre des Carmes“, care constituie o așa-numită „tragedie satirică“ (autori: Jaques Culmer și Francis Arnauld). Subtextul este o viziune a istoriei Siciliei de-a lungul secolelor. In realitate, avem de-a face cu un potpuriu de stiluri teatrale foarte diverse, debutînd cu tulburătoarele contorsiuni a două femei și patru bărbați în îmbrăcăminte întunecată, încarnînd un cor spasmodic al secolului nostru. Versurile lor țin de un veritabil teatru politic și sînt rostite cu un lirism auster și o expresie corporală rare de contemplat, fiind pe rînd e recompusă o meta- ldramă a unui [árán o parodie evanghelică sărac ; , cu un Christ vorbind frumos ( în fața unor ffinte rătăcite și dansuri bahice însoțite de o frenezie muzicală modernă , satira teatrului burghez , explicînd în perorații pozitia reactiunile, în sfîrșit, e proiectat un film cu un turist intelectual, iritat de falsitatea vorbelor celor cu care se întîlnește. Finalul montării, ca într-o apoteoză a destinelor omenești temporane, se bazează coupe texte celebre din opera lui Karl Marx, recitate în aceeași notă incantatorie. Teatrul acesta politic reprezentat la Avignon a tulburat câteva zile spectatorii prezenți la „Incantații“ și ,Seara itailiană“ a dominat cu ideile ei deschise lumea de teatru franceză. A fILMLOI DE IAMNI A XXIV*a stagiune estivală MANUSCRIS HEMINGWAY In luna septembrie se va edita in S.U.A. nuvela „Islands in the stream“ („Insule în curent“) a scriitorului Ernst Hemingway. Originalul nuvelei a fost găsit între documentele rămase după moartea scriitorului. Se pare că această nuvelă a fost scrisă prin 1950. Manuscrisul original a fost respectat întocmai, cu excepția unor mici corectări de punctuație, autorizate de văduva scriitorului. Pasiunea instantaneului foto: Cum se alege unghiul Întrucît sezonul turistic este in plină desfășurare, iubitorii de fotografii se pot recrea, într-adevăr, cu atît mai mult cu cît natura județului nostru le ,, oferă un minunat, cadru de lucru. Adunînd imagini cit mai diverse, foto-amatorii vor pătrunde, experimentînd, în tainele artei fotografice, ansamblurile montate de fotografii in albumele de familie sau ale cluburilor foto îmbogățindu-se cu o anume ambiantă smulsă perioadei estivale. Lăsăm liberă părerea fiecărui pasionat asupra modului în care își va plasa modelul dorit, căci ochiul și sensibilitatea sînt capabile să oblige mica dumneavoastră cameră de luat instantanee la respirație și atît de necesara naturalețe, însa sușirea tehnicii stimulînd emoția artistică printr-un rodaj practic necesar fazei de început. Alegerea unghiului de fotografiere trebuie să țină cont de trei factori absolut obligatorii: a) distanța pînă la obiectivul filmat; b) înălțimea cadrului (sau conceperea cadraturii) și bineînțelesul direcția de fotografiere. Distanța de fotografiere influențează scara imaginii, plasează în profunzime personajele, cu condiția să domine ideea principală. De pildă, filmarea la distanță mare, nu permite decit privirea panoramică a cadrului. Vederea trebuie concepută cu atenție, centralizînd oarecum punctul care a sugerat sau necesitat alegerea. O alegere corectă, cu discernămînt, va reda fidel starea emotivă de circumstanță, adică alegerea unghiului, a drumului între ochiul-obiectiv punctul „filmat". Pentru a redizolva plastica se va ține cont și de înălțime. Cum ? — Avînd un aparat cu vizor prismatic sau cu cadraj calculat pentru aducerea aparatului la ochi, nu vom fotografia întotdeauna de la înălțimea corpului nostru. O întoarcere la stînga sau la dreapta, o aplecare sau alegere a unui punct superior acțiunii vor da vederii un unghi interesant și curios. Adesea solicităm obiectivul aparatului la apropieri, la reduceri mai mari de distanță decit permite scara. Acestea cînd facem un colaj de fotografii sau un montaj de acțiune. Nodurile, punctele de legătură, dau dinamism acțiunii și vor juca cindva un rol în filmul în mișcare ca .punct de racord". Plasticitatea acestor poze trebuie aleasă și studiată la început minuțios. Asimetria elementelor din cadru îmbogățește gama de mișcare ce trebuie să ofere autenticitatea, stopăm cadrul să privim Dacă în ansamblu și în detaliu stările, punctele clare precum și cele mișcate de „viteza* din spațiu, vom rămîne uluiți de veridicitatea cadrului și puterea lui de expresivitate. Ea ne este dată de iuțeala mînuirii aparatului și de însăși asimetria spațiului. Dar această îndemînare cere exercițiu și o incalculabilă serie de încercări și izbutiri. Eronim CRIȘAN Cuiburi din sîrmă Noile condiții de viață din orașele mari ridică probleme serioase nu numai pentru oameni, ci și pentru animale. Astfel, o pereche de porumbei din cartierul comercial Akasaka, al orașului Tokio, a rezolvat intr-un mod original problema locuinței. Din cauza lipsei de vegetație din apropiere, porumbeii și-au clădit cuibul din deșeuri de materiale de construcție pe care le-au adunat de pe marile din vecinătate. Ei au șantierezat în special bucățele utilide sîrmă de oțel și beton. Matematician fenomen Inginerul Juzef Prihodko de la Direcția construcțiilor din Melekes, regiunea Ulianovsk, este un matematician desăvîrșit. El poate efectua mintal înmulțiri cu numere de cinci cifre, poate extraage rădăcini de orice grad din orice număr, poate citi rapid un text, calculînd concomitent numărul total de semne folosite. Recent, Juzer Prihodko participat la o întrecere cu a un calculator electronic. Mașina a efectuat calculele complicate cu numai un minut mai repede decît Prihodko, dar unele operații, din decursul celor două ore cît a durat concursul, au fost efectuate mai repede de inginerul concurent. 1001 Expoziția invențiilor spaniole între 10 și 25 octombrie a.c. își va deschide porțile, la Madrid, prima expoziție dedicată invențiilor naționale; își vor găsi o amplă reprezentare manuscrisele, machetele și prototipurile care acreditează inventivitatea poporului spaniol, pe parcursul întregii sale istorii. Vor putea fi admirate aici machetele submarinului „Peral", ale elicopterului „La Cierva", sau instrumentele unor cunoscuți cercetători ca Torres Quevedo, Cajal, Monturiol, Marti, Herrera etc.... Expoziția va mai găzdui, însă, și invenții recente, premiate la expozițiile internaționale de la Bruxelles sau de la New York. Desene rupestre în Nigeria 5 000 de desene rupestre, datînd din secolul V i.e.n. au fost descoperite în în regiunea Amit, de Nigeria, către Henri Lhote, conducătorul lucrărilor de cercetare din cadrul CNRS. Tot acestui savant i se datorește și descoperirea frescelor, din Tassili (Sahara); în ansamblul desenelor din Ariit, cel mai frecvent reprezentant este boul; îi urmează în ordinea frecvenței girafa, rinocerul, elefantul. Lhote a mai descifrat reprezentarea unor care de război, despre care se spunea că nu ar fi fost cunoscute regiunii respective în acea epocă. Piatra Neamț în azur Foto : Ș. POMPEI 1 i Aniversarea baronului Münchhausen fi. F. a Germaniei sărbătorește anul acesta împlinirea a 250 de ani de la nașterea baronului Münchhausen, ale cărui năstrușnice aventuri stârnesc fantezia copiilor din lumea întreagă. Realitatea este că toate aceste lucruri nu au aproape nimic comun cu viata adevăratului baron de Münchhausen, care, la 18 ani, îl urmează pe principele Anton Urlich von Braunschweig Rusia, fiind numit căpitn tan de cuirasieri in serviciul țarinei. împlinind 30 de ani, Münchhausen se întoarce în Germania și se stabilește definitiv in castelul strămoșilor săi. Personajul real și corespondentul său literar au comun doar numele, titlul nobiliar și faptul că dețin o fantezie fără limite. Faima de povestitor de istorioare a baronului s-a întins printre contemporanii lui așa incit după ani și ani, cînd s-a publicat la Berlin „Vademecum pentru umoriști“. O serie din anecdotele incluse i-au fost atribuite baronului. „Povestirile lui Münchhausen“ au căzut în mâinile unui poet și traducător londonez, pe nume Raspe, care a preluat istorioarele — în special cele care abordau tema vînătorii și a războiului — plasînd acțiunea in Rusia. Cartea s-a răspîndit cu iuțeală iar Raspe a scos o nouă ediție în engleză. Unul dintre aceste volume i-a parvenit lui Gottfried August Bürger, care retraduce în germană fantasticele povestiri ale baronului, adăugind și altele din propria sa imaginație. Era concurat. Insă, de Raspe care scotea noi ediții, de fiecare dată îmbogățite cu alte anecdote prin care își expedia eroul în Lună sau în alte aventuri, care mai de care mai incredibile. Imaginația veritabilului baron Münchhausen care se adaugă imaginarația lui Raspe, a lui Bürger și a altora, rămași necunoscuți, au creat un personal literar care dobîndit o imensă popularitate. Faima „Minunatelor aventuri ale umanului Münchhausen“ a făcut înconjurul globului, așa încît nu este de mirare că eroul lor, adevărat sau nu, este aniversal și sărbătorit. Duminicăi, 2 august 1970 curier lORMAREA CURIERULUI DIN PAGINA 1) lupta împotriva fasciștilor i de la 3—4 august, filmul românesc „Castelul condamnaților" (regia: Mihai Iacobț în distribuției Victor Rebengiuc, Peter Paulhoffer, Irina Gărdescu, Fory Eterler la 7 și 9 august, filmul bulgar „Al 8-lea“ . (protagonistul — Gheorghi Gheorghiev — vă este cunoscut din „Hoțul de piersici“ și „Cea mai lungă noapte“). 1* DUMINICA, 2 AUGUST 9 Deschiderea emisiunii. Vara copiilor i 10 Viața satului : 11 15 In reluare la cererea telespectatorilor Carnaval cu Harry Belafonte ; Microrecital Luminița Dobrescu ; 12 De strajă patriei 1 12.30 Concert simfonic ; 13.15 Emisiune in limba maghiară ; 13.45 Televacanța ! 15.30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac-canoe : 17.30 Atletism „Cupa Europei“ - semifinale ! 19.40 Telejurnalul de seară : 20 Film artistic: Heidi 1 21.45 Marea S 22-10 Invitații noștri : Nina Lisiel, An Primero, Mihaela Mihai : 23 Telejurnalul de noapte ! 23.20 Închiderea emisiunii. LUNI, 3 AUGUST 18 Deschiderea emisiunii ; 18.05 „Minitechnicus 70“ ; 18.35 Panoramic științific ; 19 Actualitatea In economie ; 19.15 Anunțuri - publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Agenda politică ; 20 Roman foileton. Jurii pierdute (111). ; 21 Selecțiuni din Festivalul Internațional de muzică ușoară — Sopot 1969 ; 21.30 Rampa : 22 Telejurnalul de noapte ; 2210 Fotbal. Retrospectiva Mexic '70. Meciul România-Anglia, recomentat ,,la rece" după 62 de zile de la disputarea lui ; 23.40 închiderea emisiunii. Radio DUMINICA, 2 AUGUST PROGRAMUL l 15 Caravana fanteziei ; 15.55 Estrada duminicala ; 19 Gazeta radio; 19.15 Muzica populară ; 19.20 Compozitor și interpret : Florin Bogardo; 19.35 Cintece haiducești și jocuri populare ; 20.05 Teatru scurt. Picnic pe cîmpul de luptă ; 20.40 Muzică de cafe-concert ; 21 Zece melodii preferate ; 21.35 Romanțe și cîntece de petrecere ; 22 Radiojurnal ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Muzică de dans ; 22.50 Moment poetic ; 23 Cîntecul e pretutindeni ; 0.03—5 Estrada nocturnă ; PROGRAMUL II 15 Cîntece pentru marinari ; 15.15 Simfonia nr. 36 în Do major K; 425 de Mozart 15.41 Melodii de neuitat ; 16 Muzică populară ; 16.30 Panoramic opera ; 22.30 Studioul de poezie ; 22.50 Cîntă Angela Similea ; 23.05 Muzică de Haendel ; 0.051 Concertul pentru pian și orchestră de coarde de Dan Constantinescu. LUNI; 3 AUGUST PROGRAMUL I 5.05 6 Muzica dimineții ; 6.05-9.30 Muzică și actualități ; 7 Radiojurnal; 9.30 Revista literară radio ; 10.10 Curs de limba engleză ; 10.30 Opera „Pélleas și Mélisánde" de Debussy - fragmente ; 11.05 Radio-Prichindel ; 11.15 Suita din muzica ba letului „Priculiciul" de Zeno Vancea ; 11.45 Sfatul medicului ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12 Din muzica popoarelor ; 12.15 Cîntă Angela Zili.q .12.25 Știința la zi ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii de Grigore Florian ; 14.05 File de poveste s Zîna cea mică de Hans Christian Andersen ; 14.30 Te apăr, te laud, te cint ; 15 Muzică ușoară ; 15.12 Compozitorul săptămînii : Johannes Brahms ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Nestemate folclorice ; 16.30 Revista economică ; 16.45 Freamăt de cadru - album de madrigale ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Soliști de muzică populară ; 17.50 Poșta radio ; 18 Muzică ușoară ; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă ; 18.30 Melodii de pretutindeni ; Gazeta radio ; 19.20 Muzică ușoară;1919.35 La izvoarele Mioriței — folclor muzical ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Muzică ușoară ; 20 20 Argheziană ; 20.25 Solista serii : Lili Ivanova ; 20.45 Teatru radiofonic. Premiera. Copaci numărați de Codos István ; 21.45 Cîntă Munole Escobar ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzică ușoară ; 23 Revista șlagărelor ;0.035 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II I Radiojurnal ; 7.15 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți - Dinu Lipatti ; 9 Muzică populară ; 9.30 Cintece pionierești de drumeție ; 945 Legendele Olimpului pe scena lirică „Troienii“ de Berlioz ; 1Q.15 Caravana fanteziei ; 11.10 Jocuri feciorești ; 11.20 Recital de operetă Valeria Rădulescu ; 11.30 Muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană : ÎS.?* Concert de print ; 12.40 Din țările socialiste ; 13 Concert de print ; 13.30 Rampa ; 14.03 Melodii populare ; 14.30 Muzică ușoară pe Vasile Veselovski ; 14.55 Știința la zi ; 15 De toate pentru toți ; 11 Radiojurnal ; 16.20 Mari orchestre simfonice 16.55 Sfatul medicului românești ; 17 Revista melodiilor de succes ; 17 35 Teatru serial . Șoseaua Nordului de Eugen Barbu ; 22 Creația enesciană ; 22.47 Piese de estradă ; 23.05 Paralele lirice ; 23 35 Ciclul pentru pian de Beethoven ; Sonate 24-1 Mari concertiști : violonistul Henryk Szeryng. MARTI; 4 AUGUST 5.05-6 Muzica diminețții ; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 7. Radiojurnal ; 9.30 Atlas cultural ; 10.10 Curs de limba franceză ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11.05 Prime audiții ale stagiunii 1969-1970 ; 11.20 Soliști și formații artistice de amatori ; 11.45 Sfatul medicului ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12 Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.10 Avahpremieră cotidiană ; 13.22 Muzică ușoară ; 13.45 Melodii populare ; 14 Mari cîntăreți români de operă ; 14.25 Succese ieri... succese și azi ; 14.40 Publicitate radio ; 14.50 Piese folclorice de virtuozitate. PROGRAMUL III6 Program muzical de dimineață ; Radiojurnal ; 7.15 Program muzical de dimineață ; 8 10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreții ; 9 Melodii populare ; 9.30 Compozitorul și cîntecele sale : Ion Vintilă ; 9.45 Opera „Somnambula" de Bellini (fragmente) ; 11 Melodii populare ; 11.20 Dansuri din operete; 11.30 Melodii estivate; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Piese pentru chitară ; 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova ; 13 Preludiu și Fugă de Constantin Silvestri ; 13.30 Radiomagazinul femeilor ; 14.03 Fluierașii din comuna Paltin, județul Vrancea ; 14.33 Dansuri simfonice . 14.55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAM] - Panoramic s „Operațiunea Léontine" - peliculă franceză, colora acțiunea se țese In jurul domnișoarei sexagenare Leontine, fostă glorie a gangsterilor parizieni și nevoită să reintre „In acțiune* pentru a face „ordine* Intr-o afacere cu lingouri de aur, (10, 15, 17, 19, 21). - Pietricica i „Să ucizi o pasăre cîntâtoare“ - film american distins cu trei premii „Oscar“, avind un subiect simplu și tulburător , doi copii incep să cunoască Binele, A* devarul Dreptatea (10,30 ; 14,30 ) 1, 30; 20,30). LAVINEȘTI - Arta : „Domnișoara doctor" — povestea adevărată a Annei Maria Lesser, spioană vestită din primul război mondial ; coproducție italo-iugoslavă, color (15, 17, 19, 21). ROMAN - 23 August t “Picioare lungi, degete lungi“ comedie westermană în culori *, incintătoarea odo (Senta Berger), floare rară printre hoții de hoteluri, renunță jo >,meserie" pentru că Intr-un hotel, un avocat englez i-a furat. . . Inima (10, 15, 17, 19, 21). - Victoria * „Vlnatorul de căprioare" - o coproducție dedicată ciclului de romane al lui Fenimore Cooper, realizată in studiourile București 16. 18. 20. TIRGU NEAM “ Victoria „Explozie în munți" - peliculă iugoslavă prezentind un episod dramatic din lupta partizanilor* la sfirșitul de-al doilea război mondial (16, celui 18. 20). ÎARCAUI * Profesioniștii" - film american, cinemascop, color , iși propune să lumineze dintr-un unghi mai omenesc cunoscutele cavalcade nocturne și diurne din «Marele Vest" (16, 18, 20) MU Muzee PIATRA NEAM] - Muzeul Județean de istorie, Piața Libertății nr. 1 — Muzeul memorial Calistrat Hogaș str. Calistrat Hogaș nr. 1 - Muzeul Județean de științe naturale strada V. I. Lenin nr. 62 ROMAN - Muzeul de istorie al municipiului ; - Muzeul de științe naturale și parcul zologic HAGU NEaMȚ • Muzeul de istorie str. V. I. Lenin. - Muzeul memorial „Ion Creangă" Humulești. AGAPIA • Casa memorială „Alexandru Vlahuță“, VINITORI-NEAMȚ - Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“. Expoziții PIATRA NEAMȚ — Biblioteca documentară „G. T. Expoziția memorială G. I. Kirileanu" t Kirileanu strada Ștefan cel mare, nr. 14, TIRGU NEAMȚ - Casa de cultură s Expozițția de artă populară cu vinzare Vremea Vremea schimbătoare, cu cerul temporar noros. Izolat se vor semnala instabilități atmosferice. Vor cădea averse slabe de ploaie, temporare Vîntul va sufla slab din sectorul nord-est. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor oscila între 14 și 17 grade iar maximele între 23 și 29 grade. Un secol și jumătate de muzică ușoară românească izvorîtă din fantezia înaripată a unei autentice înzestrări artistice, muzica ușoară românească are un trecut de un secol și jumătate. în adevăr, primul care oferă publicului nostru un cîntec de inspirație spontană, din mediul urban, cu intonații intime de romanță, este Anton Pann (1791-1854) autor, compozitor, culegător de snoave, proverbe și melodii populare. Anton Pann a constituit acel început fertil, care a înlesnit difuzarea unui gen muzical propriu populației urbane din România și care a dat naștere, cu colaborarea lăutarilor, romanței, cîntecelor de dragoste și cîntecelor de pahar. Timp de un secol, romanțele concurează muzica de dans de proveniență occidentală, dar îndeosebi vieneză și pariziană, culminînd în creații care au cunoscut o circulație mondială, ca Mai am un singur dor, de G. Șorban, pe versurile poetului Mihai Eminescu (1889), și Nu m abandona, de Augustin Bena (1906). De aceeași circulație mondială se bucură valsul Valurile Dunării de Iosif Ivanovici (1880) în piesele sale, violonistul și compozitorul Georges Boulanger (Bulencea), care și-a început cariera, ca șef de orchestră, în orașul său natal Brăila, ca s-o încheie, acum un deceniu, la Paris, a exprimat ceva din respirația lirică a romanțelor românești, intr-un diapazon de melancolie meditativă, propriu unei bune părți din cîntecele noastre populare, așa cum reiese din celebra melodie Avant de mourii (1926) Cum însă termenul de muzică ușoară și genul de rare acest termen îl definește apar, propriu-zis, doar odată cu industrializarea fonografului și răspîndirea radiofoniei creatorii români ai unui repertoriu original, emancipat prin tonul propriu al melodiilor lor de influențele muzicii ușoare străine, chiar dacă folosesc formele de dans importate — valsul, tangoul, foxtrotul, bluesul etc. —, își afirmă personalitatea artistică inedită in cel de al treilea deceniu al secolului nostru, în această perioadă compune Gogu Bodea Tango-tzigan, o melodie ce se folclorizează curînd în tot sud-estul european, la fel ca multe din compozițiile lui Ion Fernic (1901- 1938), care conferă tangoului argentinian o notă nouă, de mai mare cantabilitate vocală, și prinde în ființa intimă a unui gen de import modul de a simți și de a cîntă al publicului românesc dintre cele două războaie. Perioada aceasta a marcat, de fapt, ivirea unei întregi pleiade de compozitori români de muzică ușoară. Cei mai importanți dintre creatorii unei muzici ușoare originale în țara noastră sunt Gherase Dendrino, Alexandru Leon, Elly Roman și Ion Vasilescu Refuzînd să socotească formele de dans străine, pe care le propuneau discul și radioul, ca pe niște corsete, ei au încercat și au izbutit — in cele mai bune creații ale lor — să determine genul muzicii ușoare in funcție de sensibilitatea artistică a ascultătorilor noștri și in raport cu sugestiile conținute in ritmica, melodica și poetica folclorului popular sau lăutăresc Piese car mai aduci aminte, doamnă, Pe boltă cind apare luna și iubesc femeia de Ionel Fernic Drum bun. Să nu le superi dacă pling și Mai spune-mi că nu m-ai uitat de Gherase Dendrino, Ilona. Nu mai plînge, Baby și Două viori de Elly Roman Anisoarn Un lange de adio și izmellonehlle de Claude Romano, dar îndeosebi creația globală a lui Ion Vasilescu, din care multe piese au cunoscut o circulație universală, în versiunile germană, franceză și engleză .Nu mă uita Cel mai frumos tango Astăzi e ziua ta, Habai gat Iu etc ! ilustrează, prin diversitatea lor de stiluri prin trăsăturile individuale proprii fiecărui compozitor ta parte, prin folosirea unor intonații folclorice sau a unui ethos național, aspirațiile muzicii ușoare românești spre originalitate și năzuința compozitorilor noștri de a intra în competiția Internațională a acestei mici arte attt de dificile și, in același timp, cu o atît de largă audiență pretutindeni. Ceea ce asigură difuzarea largă și durata îndelungată în repertoriul curent a unei bune părți din creația de muzică ușoară românească dintre cele două războaie, azi „clasicizată", dar reluată mereu în noi interpretări și în aranjamente apto date este melodicitatea și sinceritatea comunicării ei. Tonul de romanță și inflexiunile ei emoționale pătrund in creația din ultimele două decenii, care, chiar cînd apelează la structuri armonice mai complexe sau la ritmurile de rock și twist nu uită să evite și nu neglijează cantilena, aspectul de cantabilitate vocală al liniei melodice. Compozitorii de muzică ușoară din România păstrează o relație permanentă cu evoluția istorică a genului, incit creația lor are un puternic colorit tradițional, în ciuda modernității expresiei, fenomen asemănător cu permanenta modernitate a șansonetei franceze care nu-și trădează obîrșia și experiențele estetico-istorice Aș da ca exemplu, în acest sens, activitatea unor formații de beat ca Sincron, Mondial, Phoenix etc. care, în repertoriul lor includ mereu la dorința publicului — pe lingă succesele de peste hotare - piese inspirate de-a dreptul din folclorul românesc, unele find chiar balade populare Istoria), sau mese compuse pe versuri ale marilor poeți români clasici și moderni Dacă beatul este o modă care își are adepții in rîndurile tinerilor muzicieni și ale publicului tinăr partea cea mai importantă și mai reprezentativă a creației de muzică ușoară românească o constituie cîntecul Compozitori ca Florin Bogardo Aurel Giroveanu George Grigoriu Mișulancu, Nicolae Kirculescu, Al Nandy, H Mălineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban Vasile Veselovschi etc cultivă forme care sînt stilizate în sensul unui ideal colectiv de muzică ușoară. Glteva din creațiile lor din ultimul deceniu — pe lîngă răspîndirea lor largă în țară — au trecut granițele și au intrat în repertoriul interpreților și formațiilor străine. Aș menționa doar Lalele (Therese) de Temistocle Popa, Serenada tinereții George Grigoriu, Ploaia și noi de V. Vasilache,junior, iar,de mai nou, melodiile difuzate de ultimele ediții ale Festivalului și concursului international al cîntecului „Cerbul de aur“ de la Brașov : Dl. inimioară de Edmond Deda și O fată mai găsești, dar un prieten nu de H Mălineanu. Ceea ce ni se pare a fi unul din cele mai caracteristice aspecte ale muzicii ușoare românești contemporane este năzuința continuă, atît a creatorilor, cît și a interpreților, spre un stil adecvat înțelegerii maselor largi de auditori și comunicării spontane cu ele. Este edificatoare remarce făcută de Marcel Godard, de la ©.R.T.F. Paris, după care „muzica ușoară românească este puternic atașată de tradiție", ca și observația dirijorului Robert Opratko de la Radioteleviziunea vieneză că „interpreții români de muzică ușoară sînt, cu toții, niște cîntăreți adevărați, cu o cultură artistică și vocală completă" Firește că atit creația cît și interpretarea în acest gen sînt susceptibile și de rezerve critice, dacă ne gîndim că, în bogata creație actuală, ca și de altfel In repertoriul străin cultivat de interpreți, tonul liric și mișcările lente predomină In dauna antrenului ritmic și a pieselor vesele. Balanța se dorește echilibrată și, unii dintre compozitorii mai tineri, ca Richard Oschanitzky sau Robert Flavian par capabili să contribuie la această restabilire de echilibru între vioi și meditativ, pentru ca muzica ușoară românească să poată exprima integral stilul și simțirea artistică a societății românești contemporane. George SBÂRCEA -L