Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-17 / nr. 798
Pag. 2 CEAHLĂUL Cincinalul — în dezbaterea adunărilor generale ale salariaților Experiența de pînă acum, la baza activității viitoare Zilele acestea la Uzina de fibre sintetice Săvinești a avut loc adunarea reprezentanților salariaților pentru dezbaterea cifrelor de plan pentru cincinalul următor. Din informarea prezentată de inginerul Vasile Beliznn, director general al Centralei industriale de fibre chimice Săvinești rezultă că pînă la sfirșitul celor 5 ani producția uzinei va crește de 3,2 ori, Inregistrîndu-se un ritm mediu anual de 27,6 la sută. In aceeași perioadă productivitatea muncii va spori cu 26,7 la sută iar volumul mărfurilor destinate exportului va crește de 6,3 ori. Această impresionantă creștere a producției uzinei se va realiza în bună măsură prin intrarea în funcțiune a unor noi instalații de mare capacitate. Printre altele vor fi construite și date în exploatare o instalație de caprolactamă, noi instalații de reton, melana și fire textile, o instalație pentru fabricarea pielei sintetice și a altor înlocuitori. Avînd în vedere acest bogat program de investiții prevăzut pentru cincinalul următor era și firesc ca discuțiile din cadrul adunării, ca de altfel și din ședința anterioară unde au participat șefi de revizii, de secții etc. să fie axate în special pe valorificarea maximă a potențialului productiv al instalațiilor prin respectarea termenelor de dare în funcțiune, prin realizarea și depășirea în cel mai scurt timp a parametrilor proiectați. In acest sens deosebit de valoroasă ni s-a părut propunerea făcută de inginerul șef Dinu Timpoc. Bazat pe experiența anilor precedenți, el a cerut să se asigure o cît mai strînsă colaborare între proiectanții și tehnologii uzinei încă în faza de elaborare a documentației de execuție pentru noile instalații. Aceasta cu scopul de a se include în proiect toate îmbunătățirile aduse tehnologiilor și instalațiilor aflate în funcțiune pe parcursul exploatării lor. Trebuie spus de altminteri că chimiștii de la Săvinești posedă din acest punct de vedere o prețioasă experiență. Faptul că melana III a intrat in funcțiune cu cîteva luni mai devreme, că parametrii proiectați se realizează cu mult înainte de termenul prevăzut este tocmai rezultatul acestei colaborări. De o bogată experiență dispun și tehnologii de la secția de caprolactamă. Datorită numeroaselor modificări și îmbunătățiri aduse instalațiilor și tehnologiilor de fabricație, Indicele de calitate, exprimat în cifre de permaganat, a crescut la lactama I de 50 de ori, iar capacitatea de producție proiectată a fost depășită cu 60 la sută. De această experiență va trebui să se țină seama neapărat la proiectarea noii instalații de lactamă. Aceeași problemă a abordat-o în discuțiile purtate și inginerul Dumitru Bostan. El a arătat că analizele, studiile efectuate la melana 111 au dus la concluzia că în scurtă vreme capacitatea de producție prevăzută în proiect pentru această instalație poate fi depășită cu 20 la sută. In acest scop el a cerut conducerii uzinei să ia măsuri pentru procurarea și instalarea la partea finală a fazei de filare a utilajelor necesare. Referindu-se la sarcinile mobilizatoare ce revin chimiștilor de la Săvinești pentru cinci aalul următor, inginerul șef Virgil Saveliuc a ținut să sublinieze că experiența căpătată, gradul de maturitate la care a ajuns colectivul uzinei constituie o garanție că ele vor fi îndeplinite cu succes. Vorbind despre contribuția pe care o va aduce în acest sens colectivul secției melana el a amintit despre eforturile care se fac în vederea punerii la punct a unei tehnologii de recuperare a fibrelor, din deșeuri. La ora actuală, a arătat tovarășul Saveliuc, noi reușim să recuperăm din deșeuri circa 300 tone de melană pe an. Desigur că intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție va face ca și volumul deșeurilor să sporească. Iată de ce propun ca melana IV să fie prevăzută cu o linie specială pentru filarea fibrelor recuperate din deșeuri. In felul acesta din deșeurile sortite aruncării sau valorificării la un preț derizoriu vom putea obține anual fără nici un consum de materie primă cel puțin 1.500 tone de melană de cea mai bună calitate. Nu au fost pierdute din vedere, firește nici problemele pe care le ridică îmbunătățirea indicilor de exploatare a Instalațiilor aflate deja în funcțiune. In legătură cu aceasta avem convingerea că tovarășii din comitetul de direcție au reținut propunerile făcute de inginerul șef Florin Buruiană cu privire la tipizarea dotărilor din instalații, la creșterea rolului maiștrilor în producție, la mai buna utilizare a capacităților tehnice a specialiștilor. Tot atît de interesantă ni s-a părut și propunerea tovarășului Adrian Tura referitoare la necesitatea policalificării operatorilor chimiști în vederea executării de către aceștia a lucrărilor de Întreținere curentă a instalațiilor. Despre asemenea probleme economice au discutat la adunarea generală a reprezentanților salariaților, tovarășii: Bogdan, Ștefan David, Gheorghe Bucur Popa Radu, Alex. Tanase etc. Seriozitatea cu care au fost purtate discuțiile, sugestiile și propunerile valoroase făcute cu acest prilej constituie o dovadă a competentei acestui vrednic colectiv, a hotărîrii lui de a pune experiența dobîndită pînă acum la baza activității de viitor. Studierea cu atenție a propunerilor făcute, traducerea lor în fapt, sarcină de prim ordin a comitetului de direcție, vor crea condiții ca în anii cincinalului următor succesele dobindite de chimiștii de la Săvinești să atingă cote dintre cele mai înalte. C. PELEANU Sectorul de produse din azbociment din cadrul Fabricii de ciment Bicaz — Vedere exterioară. Continuu vizare Dezbaterea sarcinilor de plan din viitorul cincinal 1971- 1975, acțiune care are loc în aceste zile în toate întreprinderile Industriale din județul nostru, a scos în evidență, la Fabrica de hîrtie și „Comuna din Paris“, cartoane largile posibilități de dezvoltare economică ca de altfel și măsurile care vor fi luate în scopul asigurării înfăptuirii prevederilor mobilizatoare de plan. Din cifrele prezentate a reieșit că se creează premisele de dezvoltare continuă și modernizare a capacităților de producție în așa fel încît nivelul actual al producției va crește cu 1.800 tone, iar productivitatea muncii cu aproape 20 la sută. In cursul viitorului cincinal se va pune în funcțiune o nouă mașină de cartoane duplex triplex cu o capacitate de 60.000 tone Pe an care va contribui la îmbunătățirea actualelor cifre de plan stabilite pentru perioada viitorilor ani. Numeroși participanți la dezbaterea sarcinilor de plan din viitorul cincinal au ridicat probleme deosebit de importante din activitatea întreprinderii, venind și cu propuneri care să pregătească și să asigure înfăptuirea prevederilor stabilite. Inginerii Valentina Calamet, Mihai Ionescu, Mihai Hlihor și alții s-au referit pe larg la necesitatea îndeplinirii la timp a măsurilor, luate pînă acum și găsirea altor posibilități de diversificare și îmbunătățire a calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale, pregătirea și specializarea cadrelor etc. Așa cum s-a apreciat la adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan din viitorul cincinal, creșterea producției va putea fi realizată atît prin aplicarea măsurilor din planul tehnic și organizatoric cît și prin înfăptuirea sarcinilor din planul de Investiții care prevăd montarea unui cazan de abur, a unui uscător la secția cartoane dure, utilaj care va înlătura strangularea din momentul de față. Intrucît în perioada următoare se prevede specializarea fabricii în producerea de cartoane industriale fără investiții costisitoare se cer eforturi susținute din partea tuturor factorilor pentru creșterea gradului de mecanizare și automatizare a procesului de producție, studierea posibilităților de folosire a rășinilor sintetice pentru realizarea produse cu caracteristici unor superioare. în cadrul dezbaterilor care au avut loc, un mare accent s-a pus pe pregătirea condițiilor necesare realizării sarcinilor economice din primul an al viitorului cincinal. S-a apreciat cu acest prilej că măsurile care au fost luate pe linia îmbunătățirii indicilor intensivi și extensivi de exploatare a utilajelor, creșterea produselor, reducerea calității consumurilor specifice vor permite ca întreaga activitate să se desfășoare la cote de eficiență sporite. Aceste măsuri constituie de fapt suportul depășirii planului fizic cu 150 tone produse, reducerii prețului de cost cu cca. 300.000 lei și depășirea planului producției globale cu 600.000 lei, proces de modelși perfecționare r ujjj 111 rrrrrrrr rrrrrrrrrrrrrn_juj i i rrrrrrr----------------........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................n ■ wmniniiiiiimintiniiirrînnniiHr/tiiimiHrfmutummmmuiUHmimuiiiurmrmi Legea calității produselor Ungare din pag. Stru a scos în evidență o seamă de lipsuri care se cer eliminate fără întirziere. Astfel, UFS Săvinești a înregistrat la fire reton. rețele cord poliamidice, fibre melana și melana pale, 40 de reclamații din care numai cele 28 de reclamații rezolvate pînă în prezent s-au soldat cu un efect economic negativ de 317 mii lei. Cauzele reclamațiilor au fost: încadrarea loturilor în clase de calitate superioară calității reale, etichetarea și marcarea greșită, neinsotirea livrărilor de către certificatele de calitate. Fabrica „8 Martie" primește p din perioada amintită opt reclamații la tricotaje și ciorapi, pentru butoniere executate necorespunzător, ochiuri scăpate, buzunare asimetrice, distanțe inegale între nasturi, scaune în încheieturile vîrfurilor de ciorapi etc., defecte care printr-o prelucrare mai atentă și printr-un control mai bine organizat și mai exigent, puteau fi cu ușurință înlăturate. Fabrica „Industria laptelui* Piatra Neamț plimbă trei tone de telemea de vacă la halele „Obor" din București cu 35 la sută grăsime în loc de 42 la sută cît prevede stasul, pentru ca apoi să le dirijeze la Sibiu în vederea transformării în brînzeturi topite. Aceste reclamații demonstrează cu prisosință că apariția lor nu se datorează instalațiilor sau altor cauze ci numai unei insuficiente preocupări din partea celor ce realizează producția. acelor ca o organizează și o controlează. Care sînt măsurile ce se impun a fi luate de urgentă pentru ca legea organizării și controlului calității produselor să fie respectată ? In primul rînd legea trebuie adusă la cunoștință tuturor salariaților din intreprinderi și să fie menținută în actualitate prin prelucrarea ei ori de cite ori se simte nevoia. Se știe foare bine că realizarea calității nu depinde numai de cei ce fabrică nemijlocit produsul. La aceasta concură indirect cei ce se ocupă cu conceperea lui, cu stabilirea condițiilor tehnologice în care urmează să fie realizat, cel ce determină aprioric și verifică ulterior, nivelul calitativ al produsului. De asemenea, la obținerea parametrilor calitativi ai produselor trebuie să-și aducă o substanțială contribuție cei care se ocupă cu contractarea, aprovizionarea și recepția calitativă a materiei prime, cei ce au arii a întreținerii instalațiilor și veghează asupra bunei lor funcționări precum și personalul care are sarcina să controleze calitatea pe faze a pieselor, semifabricatelor și a produselor finite. Se constată că mai sînt șefi de servicii CTG care în loc să se preocupe de organizarea serviciului în așa fel încît să acopere cu controlori toate locurile vulnerabile de pe flux, de instruirea controlorilor, de dotarea acestora cu instrumentele si aparatura necesară se pierd într-o serie întreagă de activități străine sarcinilor lor. Din această cauză materiile prime rămîn nerecepționate, eficacitatea autocontrolului nu este verificată, cei ce produc nu cunosc la timp calitatea producției lor, iar conducerea unității nu află deficiențele de calitate și cauzele lor decît din reclamații, ctnd este prea tîrziu. Se impune deci ca în fiecare unitate economică să fie mobilizate toate forțele și capacitățile pentru ridicarea nivelului calitativ al activității din toate compartimentele și al produselor pe treptele corespunzătoare cerințelor actuale. Uoî. 17 septembrie 1970 Transportul sfeclei (Urmare din pagina I) de la Moldoveni este foarte frumoasă iar cantitatea care se va preda — enormă i 11.000 de tone. Aceasta peste nu justifică însă Indisciplina. La Baza Dulcești, tovarășul Ilie I. Gănescu prezintă o situație ceva mai bună , fată de un plan de livrare de 19 vagoane zi, pînă la mijlocul zileii de 14 s-au adus la bază 66 vagoane cu sfeclă. Deci, aproximativ pe plan. Au contribuit cu cantități mai mari comuna gazdă — Dulcești C.A P. Bozieni. In schimb, sfeștela de la Bărgăoani și Talpa nu apăruse încă. De ce oare 7 Si Cu transportul către fabrică se stă aici mai bine. S-au expediat la jumătate de zi circa 10 vagoane cu sfeclă. Cu totul diferită era însă situația din baza Girov. Probabil unde se află la aproape 50 km de fabrică, la nivelul activității este cam la aceeași distanță. Din șase unitite (Căciulești, Dochia, Dragomirești, Girov, Ghigoești și Ștefan cel Mare) predaseră la bază, conform surselor șefului. Petru Baltag, 168 tone de sfeclă doar C.A.P. Căciulești și Ștefan cel Mare. Celelalte unități — nimici Cantitatea predată în aproape patru zile, reprezenta, cu un oarecare rahat, planul de livrare ne o zi. Am sesizat această situație, intrucât nu poate să se perpetueze sub nici un chin. Este mai bine să spunem de la început lucrurilor pe nume, pentru a ne pune la adăpost de neplăcerile care ar putea surveni ulterior. Aproape in întregime cultura de sfeclă de zahăr a ajuns la maturitate tehnolocifcă. Terenul trebuie da uraență eliberat, întrucît o suprafață însemnată va pe semănatorîu de toamnă. Prijl vită situația din altmahl, trebuie spus că fabrica are nevoie de materie primă in mod ritmic, pentru a nu se produce ochiii In procesul tehnologic. Și o ultimă chestiune • rfa a autocamioanelor puse la dispoziție de către autobazele de transport Roman și Piatra Neamț. Avioane fără excepție aceste autocamioane nu dispun de pereți înălțători indispensabili la transportul sfeclei. Toti conducătorii auto Întrebat! Iam reținut doar doi dintre el i Constantin Tarlan de pe mașina 21 Nt 2319 și pe cel de pe 21 Nt 2426) au explicat că abia acum se umblă după cherestea că se vor face obloane curlnd... Pînă însă, mașinile nu pot fi atunci necărcatele capacitate și unele cantități de sfeclă șe ne drum. Această stare pierde lucruri nu mai trebuie tolerată nici măcar o zi Șefii bazelor de recepție să refuze folosirea mașinilor fără obloane înălțătoare sau necorespunzătoare transportului și să sesizeze organelor competente cele mai apropiate stările acestea de lucruri, pentru ca cei vinovati de neglijentă să fie trași la răspundere. Constatările prezentei anchete se opresc aici. Este evidentă, credem, necesitatea îmbunătățirii muncii în acest domeniu, astfel ca — asa cum s-a indicat de către Direcția agricolă județeană — recoltarea sfeclei de pe întreaga suprafață cultivată fn sudol să se încheie în jurul datei de 25 octombrie. Pentru multe cooperative agricole de producție din județ, ramura creșterii animalelor reprezintă izvorul principal de venituri bănești. Sprijinul masiv acordat de stat prin împrumuturi necesare cumpărării de animale, mașini și utilaje etc., organizarea activității în zootehnie pe principiul fermei cu gestiune economică internă, precum și celelalte măsuri de cointeresare materială ale lucrătorilor din zootehnie, contribuie din plin la creșterea producției și implicit la sporirea veniturilor ce se obțin din această importantă ramură. Un exemplu edificator în această privință îl constituie rezultatele obținute de ferma zootehnică a CAP Secueni. Pe linia succeselor obținute în anii trecuți, lucrătorii fermei au depășit indicatorii de plan stabiliți pe primele opt luni ale anului. Astfel pînă la 1 septembrie s-au obținut 1.490 t. lapte pe cap de vacă furajată, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului cantitatea planificată de 2000 t să fie depășită cu circa 400 t. Livrările la carne bovine adulte au fost depășite cu 2,3 tone iar la tineret bovin planul de livrări a fost depășit cu 10 capete, ceea ce înseamnă peste trei tone carne. Explicația : Grija permanentă a conducerii cooperativei, a șefului de fermă pentru asigurarea unor condiții cît mai bune de ingrijire, furajare si adăpostire a animalelor, îmbunătățirea continuă a efectivului existent din resurse proprii și mai puțin din cumpărări. Semnificativ ai se pare faptul că la ora actuală efectivul planificat pentru sfîrșitul anului de 540 capete bovine a fost depășit cu 55 capete. Efectivul este bronizat în proporție de 98 la sută. Grija pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare — garanție a unor producții ridicate de lapte și carne — se concretizează aici prin asigurarea încă de pe acum a necesarului de fînuri de 300 tone, fără a mai pune la socoteală și cantitatea apreciabilă de fin rezultată de pe urma ultimei coase. Cu privește concentratele, așa cum ne informează tovarășul Vasile Ungureanu, șeful fermei, pe baza asigurării întregului necesar, fiecare vacă primește rații în funcție de producția de lapte obținută. Aceasta a făcut, ca la ora actuală, să existe, pe lângă cantitatea necesară consumului curent, facă circa 10 vagoane porumb pentru rezervă. O deosebită atenție se acordă adăposturilor pentru animale. Recent a fost terminat un nou grajd cu capacitate de 100 capete dotat cu instalații moderne de adăpat, muls eta. și, de asemenea, s-au efectuat toate reparațiile curente la celelalte adăposturi. Din păcate, nu peste tot se acordă aceeași importanță zootehniei. Există încă în unele unități părerea că slabele rezultate obținute sînt un „rău necesar”. Numai așa se explică slabele rezultate obținute de CAP Bălănești, care pînă la 1 septembrie a predat statului 190 hi. lapte mai puțin față de plan sau CAP Războieni, unde la ora actuală producția medie obținută pe cap de vacă furajată este de 483 l. din 1308 l. lapte planificați pînă la sfîrșitul anului. Cauzele care stau la baza acestor deficiențe trebuie căutate în primul rînd, în faptul că nu se asigură din timp condițiile necesare unei bune desfășurări a procesului de producție. Astfel, la Războieni, de pe acum, se pornește cu un deficit planificat numai la fibroase, de circa 188 tone Iia Dulcești, pînă la ora actuală s-au asigurat abia 049 tone din 900 tone fînuri, și exemplele s-ar putea înmulți. Nu se acordă suficientă atenție pregătirii adăposturilor pentru anotimpul rece. La Dulcești, de pildă, reparațiile depuse de unele obiective sunt în mare întîrziere iar altele — cum ar fi adăpostul pentru tineret porcin care e posibil așa cum ne informează tovarășa ing. Marlena Fanacă, șefa fermei zootehnice, să fie lăsate în stare deplorabilă în care se află în prezent. Specificăm, pe lîngă alte cauze că lipsa unui adăpost corespunzător pentru tineretul porcin a făcut ca de la începutul anului mortalitățile să atingă cifra de 200 capete iar din porcii obținuți în luna ianuarie care au supraviețuit, n-au atins nici pînă în prezent greutatea necesară, ceea ce a făcut ca unitatea să nu-și realizeze planul, decât fn proporție de 50 la sută. Și aici, ca și în celelalte unități agricole cooperatiste, impun de urgență măsuri pensetru pregătirea adăposturilor și echilibrarea bazei furajere prin însilozarea tuturor resturilor vegetale existente și terminarea de urgență a clasei a treia la trifoliene. St CIOCOIU Rezultatele slabe din unele ferme zootehnice ale cooperativelor agricole de producție Un9 erau necesar u o Stagiunea teatrală pietreană 1969-1970 s-a Încheiat cu destul succes, pe linia unor bune tradiții încetățenite de Teatrul Tineretului în viata spirituală a județului, iar indicatorii repertoriali, artistici, spectacologici, economici, calitativi si cantitativi pot fi socotiți îndepliniți. Putem examina acum pe îndelete o serie de probleme ale locului și rolului acestei Instituții de cultură în viața județului Neamț și a țării. Vom alege dintre numeroasele chestiuni ridicate de precedenta stagiune, ca și de altele mai vechi, una dintre cele mai pasionante și care vizează nu numai teatrul (ba chiar nu în primul rînd acest forum artistic), ci și alti factori cu o deosebită responsabilitate educațională , este vorba de relația TEATRU — ȘCOALĂ. Abordăm această chestiune într-un moment potrivit, acum la început de an școlar și în pragul deschiderii noii stagiuni teatrale. Tema ni se pare de maximă actualitate nu doar pentru că Teatrul din Piatra Neamț își spune al tineretului, ci în primul rînd pentru că realitatea demonstrează un lucru de natură să ne mîhnească, deși statul nostru socialist a creat încă demult toate condițiile materiale pentru educația estetică prin teatru a opiniei publice, școlar are încă un nivel marea majoritate a tineretului nostru de cultură teatrală sub mediocru. Pentru că la Piatra Neamț, în ciuda unor succese importante, a unor realizări în acest sens, care nu pot fi negate de nimeni, majoritatea din cei 14.417 școlari, sub directa înrîurire a corpului profesoral numărînd 681 cadre didactice, a organizațiilor U.T.C. și de pionieri, n-au început încă să considere teatrul ca factor dintre cei mai de seamă și mai accesibili pentru instruirea și educarea lor politică-morală, estetică, fapt semnalat, de altfel, nu o dată în presă, ca și la simpozionul din 1969 de la Piatra Neamț ,Teatrul și tineretul", organizat de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului și Comitetul județean de cultură și artă. Intr-o suită de cîteva articole consacrate acestei chestiuni vom propune atenției opiniei publice o serie de puncte de vedere și concluzii. Ele decurg dintr-o investigație sociologică în rîndul unul mare număr de elevi din licee de cultură generală și de specialitate. Am abordat relația teatru — școală în rîndul unui public școlar, care din toate unghiurile de vedere s-ar cuveni să fie cel mai avizat, în rîndul unor elevi de virste care presupun un fond aperceptiv considerabil și care studiază în licee, deci în școli cu numeroase și puternice colective profesorale, cu mari și puternice organizații ale Uniunii Tineretului Comunist. Ampla consultare la care ne referim și ne vom referi și în articolele ce vor urma *), a cuprins elevii claselor IX-XII din liceele 1, 2 și 3 de cultură generală și al anilor I-IV ai liceului industrial de chimie din municipiul Piatra Neamț. Avînd drept criteriu al selecției vizonarea a cel puțin un spectacol al studioului de teatru pentru școlari, deci un minimum de informații privind tema anchetei, din 2.500 elevi ci totalizează grupele de clase stabilite a fost «Ies un eșantion reprezentînd 03,3 la sută din aceștia. Investigația a avut loc in atmosfera de bună dispoziție creată de ultimele zile ale anului școlar precedent, iar caracterul anonim al răspunsurilor a creat premisele unei mari doze de sinceritate din partea elevilor. Ce am dorit să aflăm de la acești tineri în legătură cu ce ipoteze sau probleme am dorit să primim confirmări sau Infirmări . Investigația noastră a urmărit TEATRUL $1 ȘCOALA PRELIMINARII 1. Care sunt principalele preocupări culturale, cel ° c și ce pondere ocupă cultura în timpul liber al școlarilor. 2. Care este locul pe care îl ocupă teatrul între numeroasele posibilități de petrecere utilă, informativ-educativ-recreativă a timpului liber al elevilor. 3. Dimensiunile orizontului de Informație teatrală al subiecților. 4. Care este locul și rolul diferitelor mijloace de informare teatrală în cultura elevului de liceu. 5. Măsura și eficiența frecventării de către liceeni a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț. 6. Punctul de vedere al elevilor de liceu, cu privire la oportunitatea utilizării teatrului ca Instrument de modernizare, prin mijloace specifice, a procesului de învățare a literaturii române si străine și a limbii române. 7. Gradul de Interes al școlarilor fată de Studioul de teatru pentru școlari Inaugurat in acest an de Teatrul Tineretului In colaborare cu Inspectoratul școlar județean. 8. Opiniile elevilor de liceu cu privire la funcțiile și repertoriul acestui studiou de teatru pentru școlari. Inainte de a încheia aceste note introductive, cititorii sunt, probabil interesați să afle cine sunt elevii care și-au dat concursul la această consultare cu privire la relația TEATRU — ȘCOALASînt 458 fete și 379 băieți repartizați pe clase după cum Dintre aceștia marea lor majoritate, fii de muncitori (288), funcționari (214), țărani cooperatori (107), Ingineri și tehnicieni (97), locuiesc în timpul anului școlar la părinți (586) și destul de aproape de sediul Teatrului Tineretului și al studioului de teatru pentru școlari, care ființează le liceul „Petru Rareș" 566 dintre subiecți locuiesc în blocurile din centrul orașului sau ale noilor cartiere Mărățel și Precista. Un număr neînsemnat în localitățile componente orașului. Iar 131 ia localități mai îndepărtate. De aici concluzia că toți elevii anchetați au posibilitati materiale să frecventeze teatrul ca și studioul pentru școlari iar majoritatea locuiesc la distante foarte mici sau mici de sediul teatrului, ceea ce presupune că pot veni cu ușurință la spectacole fără a irosi mult din timpul liber pentru deplasarea la teatru. Aceste considerații preliminarii fiind făcute urmează ca un articolele ulterioare să examinăm o serie de aspecte din complexa problematică a relațiilor actuale ale elevilor de liceu cu teatrul așa cum rezultă ele din Iovestlaada de la Piatra Neamț. Primul dintre subiecte va fi „Timpul liber și opțiunile pentru cultură ale elevilor de liceu* Constantin POTINGA *) După proiectarea si elaborarea anchetei selective, la efectuarea ei simultan in toate unitățile școlare au participat in calitate de operatori un număr de activiști culturali al unor Instituții și organizații de stat, de masă și obștești. Interesaț tn rezultatele ce urmau să se obțină. Centralizarea datelor rezultate din cele 837 chestionare anonime a fost efectuată grație iniceperii dexterității profesionale și ajutorului mașinilor de calcul de către tovarășul director Mircea Filipescu, Ion Stineru și alți specialiști de la Direcția Județeană de statistici. Tuturor se aducem mulțumiri și pe această cale pentru aportul la culegerea de importante date, a căror Interpretare poate conduce la concluzii de o deosebită însemnătate teoretică și utilitate practică pentru relația teatru — școală. urmează CLASA IXXXI XII ___________________268_______101________239________125_ ANUL____________ _______ 11 111______IV 17 45 28 14 Scenă din spectacolul Woyzeck cu actorii Mitică Popeseu și Teodor ©anetti. v*innriiinnmnnHnnnimimimnnninnmrMmnmrriirinirnrtmi/iiirwninHmxvrrirrrmrirrmitiwi,ii,rrrnrirmrmmrnrmmmmmmnmnrmnmrFrmn’mmrnrrrrrnmmmrnriirn