Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-17 / nr. 798

Pag. 2 CEAHLĂUL Cincinalul — în dezbaterea adunărilor generale ale salariaților Experiența de pînă acum, la baza activității viitoare Zilele acestea la Uzina de fibre sintetice Săvinești a avut loc adunarea reprezentanților salariaților pentru dezbaterea cifrelor de plan pentru cinci­nalul următor. Din informarea prezentată de inginerul Vasile Beliznn, director general al Centralei industriale de fibre chimice Săvinești rezultă că pînă la sfirșitul celor 5 ani pro­ducția uzinei va crește de 3,2 ori, Inregistrîndu-se un ritm mediu anual de 27,6 la sută. In aceeași perioadă productivitatea muncii va spori cu 26,7 la sută iar volumul mărfurilor destina­te exportului va crește de 6,3 ori. Această impresionantă creș­tere a producției uzinei se va realiza în bună măsură prin intrarea în funcțiune a unor noi instalații de mare capaci­tate. Printre altele vor fi con­struite și date în exploatare o instalație de caprolactamă, noi instalații de reton, melana și fire textile, o instalație pentru fabricarea pielei sintetice și a altor înlocuitori. Avînd în ve­dere acest bogat program de investiții prevăzut pentru cinci­nalul următor era și firesc ca discuțiile din cadrul adunării, ca de altfel și din ședința an­terioară unde au participat șefi de revizii, de secții etc. să fie axate în special pe valorifi­carea maximă a potențialului productiv al instalațiilor prin respectarea termenelor de dare în funcțiune, prin realizarea și depășirea în cel mai scurt timp a parametrilor proiectați. In a­­cest sens deosebit de valoroasă ni s-a părut propunerea făcută de inginerul șef Dinu Timpoc. Bazat pe experiența anilor pre­cedenți, el a cerut să se asi­gure o cît mai strînsă colabora­re între proiectanții și tehnolo­gii uzinei încă în faza de elabo­rare a documentației de execu­ție pentru noile instalații. A­­ceasta cu scopul de a se include în proiect toate îmbunătățirile aduse tehnologiilor și instalații­lor aflate în funcțiune pe par­cursul exploatării lor. Trebuie spus de altminteri că chimiștii de la Săvinești posedă din a­­cest punct de vedere o pre­țioasă experiență. Faptul că melana III a intrat in func­țiune cu cîteva luni mai devreme, că parametrii pro­iectați se realizează cu mult înainte de termenul prevă­zut este tocmai rezultatul a­­cestei colaborări. De o bogată experiență dis­pun și tehnologii de la secția de caprolactamă. Datorită nu­meroaselor modificări și îmbu­nătățiri aduse instalațiilor și tehnologiilor de fabricație, In­dicele de calitate, exprimat în cifre de permaganat, a crescut la lactama I de 50 de ori, iar capacitatea de producție proiec­tată a fost depășită cu 60 la sută. De această experiență va trebui să se țină seama neapă­rat la proiectarea noii instalații de lactamă. Aceeași problemă a abordat-o în discuțiile purtate și inginerul Dumitru Bostan. El a arătat că analizele, studiile e­­fectuate la melana 111 au dus la concluzia că în scurtă vreme capacitatea de producție prevă­zută în proiect pentru această instalație poate fi depășită cu 20 la sută. In acest scop el a cerut conducerii uzinei să ia măsuri pentru procurarea și in­­stalarea la partea finală a fazei de filare a utilajelor necesare. Referindu-se la sarcinile mobi­lizatoare ce revin chimiștilor de la Săvinești pentru cinci aa­­lul următor, in­ginerul șef Vir­gil Saveliuc a ținut să sublini­eze că experiența căpătată, gradul de maturitate la care a ajuns colectivul uzinei consti­tuie o garanție că ele vor fi îndeplinite cu succes. Vorbind despre contribuția pe care o va aduce în acest sens colectivul secției melana el a amintit des­pre eforturile care se fac în vederea punerii la punct a u­­nei tehnologii de recuperare a fibrelor, din deșeuri. La ora actuală, a arătat tovarășul Sa­veliuc, noi reușim să recupe­răm din deșeuri circa 300 tone de melană pe an. Desigur că intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție va face ca și volumul deșeurilor să sporească. Iată de ce propun ca melana IV să fie prevăzută cu o linie specială pentru filarea fibrelor recuperate din deșeuri. In felul acesta din deșeurile sortite aruncării sau valorifică­rii la un preț derizoriu vom putea obține anual fără nici un consum de materie primă cel puțin 1.500 tone de melană de cea mai bună calitate. Nu au fost pierdute din ve­dere, firește nici problemele pe care le ridică îmbunătățirea in­dicilor de exploatare a Instala­țiilor aflate deja în funcțiune. In legătură cu aceasta avem convingerea că tovarășii din comitetul de direcție au reținut propunerile făcute de inginerul șef Florin Buruiană cu privire la tipizarea dotărilor din insta­lații, la creșterea rolului mai­ștrilor în producție, la mai buna utilizare a capacităților tehnice a specialiștilor. Tot atît de interesantă ni s-a părut și propunerea tovarășului Adrian Tura referitoare la necesitatea policalificării operatorilor chi­­miști în vederea executării de către aceștia a lucrărilor de În­treținere curentă a instalații­lor. Despre asemenea probleme e­conomice au discutat la adunarea gene­­rală a reprezentanților sala­riaților, tovarășii: Bogdan, Ștefan David, Gheorghe Bucur Popa Radu, Alex. Tanase etc. Seriozitatea cu care au fost purtate discuțiile, sugestiile și propunerile valoroase făcute cu acest prilej constituie o dovadă a competentei acestui vrednic colectiv, a hotărîrii lui de a pune experiența dobîndită pînă acum la baza activității de vii­tor. Studierea cu atenție a pro­punerilor făcute, traducerea lor în fapt, sarcină de prim ordin a comitetului de direcție, vor crea condiții ca în anii cinci­nalului următor succesele do­­bindite de chimiștii de la Să­vinești să atingă cote dintre cele mai înalte. C. PELEANU Sectorul de produse din azbociment din cadrul Fabricii de ciment Bicaz — Vedere exterioară. Continuu vizare Dezbaterea sarcinilor de plan din viitorul cincinal 1971- 1975, acțiune care are loc în aceste zile în toate întreprin­derile Industriale din județul nostru, a scos în evidență, la Fabrica de hîrtie și „Comuna din Paris“, cartoane largile posibilități de dezvoltare eco­nomică ca de altfel și măsurile care vor fi luate în scopul a­­sigurării înfăptuirii prevederi­lor mobilizatoare de plan. Din cifrele prezentate a reieșit că se creează premisele de dezvoltare continuă și moder­nizare a capacităților de pro­ducție în așa fel încît nivelul actual al producției va crește cu 1.800 tone, iar productivita­tea muncii cu aproape 20 la sută. In cursul viitorului cinci­nal se va pune în funcțiune o nouă mașină de cartoane du­plex­ triplex cu o capacitate de 60.000 tone Pe an care va contribui la îmbunătățirea ac­tualelor cifre de plan stabilite pentru perioada viitorilor ani. Numeroși participanți la dez­baterea sarcinilor de plan din viitorul cincinal au ridicat probleme deosebit de impor­tante din activitatea întreprin­derii, venind și cu propuneri care să pregătească și să asi­­gure înfăptuirea prevederilor stabilite. Inginerii Valentina Calamet, Mihai Ionescu, Mihai Hlihor și alții s-au referit pe larg la necesitatea îndeplinirii la timp a măsurilor, luate pînă acum și găsirea altor posibili­tăți de diversificare și îmbună­tățire a calității produselor, re­ducerea­ cheltuielilor materiale, pregătirea și specializarea ca­drelor etc. Așa cum s-a apreciat la a­­dunarea de dezbatere a sarci­nilor de plan din viitorul cin­cinal, creșterea producției va putea fi realizată atît prin apli­carea măsurilor din planul tehnic și organizatoric cît și prin înfăptuirea sarcinilor din planul de Investiții care pre­văd montarea unui cazan de a­­bur, a unui uscător la secția cartoane dure, utilaj care va înlătura strangularea din mo­mentul de față. Intrucît în perioada următoa­re se prevede specializarea fa­bricii în producerea de car­toane industriale fără investi­ții costisitoare se cer eforturi susținute din partea tuturor factorilor pentru creșterea gra­dului de mecanizare și auto­matizare a procesului de pro­ducție, studierea posibilități­lor de folosire a rășinilor sin­tetice pentru realizarea produse cu caracteristici unor su­perioare. în cadrul dezbaterilor care au avut loc, un mare accent s-a pus pe pregătirea condi­țiilor necesare realizării sarci­nilor economice din primul an al viitorului cincinal. S-a apre­ciat cu acest prilej că măsuri­le care au fost luate pe linia îmbunătățirii indicilor intensivi și extensivi de exploatare a utilajelor, creșterea produselor, reducerea calității consu­murilor specifice vor permite ca întreaga activitate să se desfășoare la cote de eficien­ță sporite. Aceste măsuri con­stituie de fapt suportul depăși­­rii planului fizic cu 150 tone produse, reducerii prețului de cost cu cca. 300.000 lei și de­pășirea planului producției globale cu 600.000 lei, proces de model­­și perfecționare r ujjj 111 rrrrrrrr rrrrrrrrrrrrrn_juj i i rrrrrrr----------------........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................n ■ wmniniiiiiimintiniiirrînnniiHr/tiiimiHrfmutummmmuiUHmimuiiiurmrmi Legea calității produselor­ ­ Ungare din pag. S­­tru a scos în evidență o seamă de lipsuri care se cer elimina­te fără întirziere. Astfel, UFS Săvinești a înregistrat la fire reton. rețele cord poliamidice, fibre melana și melana pale, 40 de reclamații din care numai cele 28 de reclamații rezolva­te pînă în prezent s-au soldat cu un efect economic negativ de 317 mii lei. Cauzele recla­­mațiilor au fost: încadrarea lo­turilor în clase de calitate su­perioară calității reale, etiche­tarea și marcarea greșită, ne­­insotirea livrărilor de către cer­tificatele de calitate. Fabrica „8 Martie" primește p din peri­oada amintită opt reclamații la tricotaje și ciorapi, pentru bu­toniere executate necorespun­zător, ochiuri scăpate, buzunare asimetrice, distanțe inegale în­tre nasturi, scaune în încheie­turile vîrfurilor de ciorapi etc., defecte care printr-o prelucra­re mai atentă și printr-un con­trol mai bine organizat și mai exigent, puteau fi cu ușurință înlăturate. Fabrica „Industria laptelui* Piatra Neamț plimbă trei tone de telemea de vacă la halele „Obor" din București cu 35 la sută grăsime în loc de 42 la sută cît prevede sta­sul, pentru ca apoi să le diri­jeze la Sibiu în vederea tran­sformării în brînzeturi topite. Aceste reclamații demonstrea­ză cu prisosință că apariția lor nu se datorează instalațiilor sau altor cauze ci numai unei insuficiente preocupări din partea celor ce realizează pro­ducția. a­celor ca o organizea­­ză și o controlează. Care sînt măsurile ce se impun a fi lua­te de urgentă pentru ca legea organizării și controlului cali­tății produselor să fie respec­tată ? In primul rînd legea tre­buie adusă la cunoștință tutu­ror salariaților din intreprin­deri și să fie menținută în ac­tualitate prin prelucrarea ei ori de cite ori se simte nevoia. Se știe foare bine că realizarea ca­lității nu depinde numai de cei ce fabrică nemijlocit produsul. La aceasta concură indirect cei ce se ocupă cu conceperea lui, cu stabilirea condițiilor teh­nologice în care urmează să fie realizat, cel ce determină apri­oric și verifică ulterior, nive­lul calitativ al produsului. De asemenea, la obținerea para­metrilor calitativi ai produselor trebuie să-și aducă o substan­țială contribuție cei care se o­­cupă cu contractarea, apro­vizionarea și recepția calitati­vă a materiei prime, cei ce au arii a întreținerii instalațiilor și veghează asupra bunei lor funcționări precum și persona­lul care are sarcina să contro­leze calitatea pe faze a piese­lor, semifabricatelor și a pro­duselor finite. Se constată că mai sînt șefi de servicii CTG care în loc să se preocupe de organizarea serviciului în așa fel încît să acopere cu contro­lori toate locurile vulnerabile de pe flux, de instruirea con­trolorilor, de dotarea acestora cu instrumentele si aparatura necesară se pierd într-o serie întreagă de activități străine sarcinilor lor. Din această cau­ză materiile prime rămîn ne­­recepționate, eficacitatea auto­controlului nu este verificată, cei ce produc nu cunosc la timp calitatea producției lor, iar conducerea unității nu află deficiențele de calitate și cau­zele lor decît din reclamații, ctnd este prea tîrziu. Se im­pune deci ca în fiecare unita­te economică să fie mobilizate toate forțele și capacitățile pen­tru ridicarea nivelului calitativ al activității din toate compar­timentele și al produselor pe treptele corespunzătoare ce­rințelor actuale. Uoî. 17­ septembrie 1970 Transportul sfeclei (Urmare din pagina I) de la Moldoveni este foarte frumoasă iar cantitatea care se va preda — enormă i 11.000 de tone. Aceasta peste nu­­ justifică însă Indisciplina. La Baza Dulcești, tovarășul Ilie I. Gănescu prezintă o si­tuație ceva mai bună , fată de un­ plan de livrare de 19 vagoane zi, pînă la mijlocul zilei­i de 14 s-au adus la bază 66 vagoane cu sfeclă. Deci, aproximativ pe plan. Au con­tribuit cu cantități mai mari comuna gazdă — Dulcești C.A P. Bozieni. In schimb, sfe­șt­ela de la Bărgăoani și Talpa nu apăruse încă. De ce oare 7 Si Cu transportul către fabri­că se stă aici mai bine. S-au expediat la jumătate de zi cir­ca 10 vagoane cu sfeclă. Cu totul diferită era însă si­tuația din baza Girov. Probabil unde se află la aproape 50 km de fabrică, la nivelul activită­ții este cam la aceeași distan­ță. Din șase unitite (Căciulești, Dochia, Dragomirești, Girov, Ghigoești și Ștefan cel Mare) predaseră la bază, conform surselor șefului. Petru Baltag, 168 tone de sfeclă doar C.A.P. Căciulești și Ștefan cel Mare. Celelalte unități — nimici Cantitatea predată în aproape patru zile, reprezenta, cu un oarecare rahat, planul de li­vrare ne o zi. Am sesizat această situație, intrucât nu poate să se per­petueze sub nici un chin. Este mai bine să spunem de la în­­ceput lucrurilor pe nume, pen­­tru a ne pune la adăpost de neplăcerile care ar putea sur­veni ulterior. Aproape in în­tregime cultura de sfeclă de zahăr a ajuns la maturitate teh­nolocifcă. Terenul trebuie da uraență eliberat, întrucît o suprafață însemnată va pe semănat­orîu de toamnă. Pri­jl vită situația din alt­m­ahl, tre­buie spus că fabrica are nevoie de materie primă in mod rit­mic, pentru a nu se produce ochiii In procesul tehnologic. Și o ultimă chestiune • rfa a autocamioanelor puse la dis­poziție de către autobazele de transport Roman și Piatra Neamț. Avioane fără excep­ție aceste autocamioane nu dispun de pereți înălțători in­dispensabili la transportul sfe­clei. Toti conducătorii auto În­trebat! Iam reținut doar doi dintre el i Constantin Tarlan de pe mașina 21 Nt 2319 și pe cel de pe 21 Nt 2426) au ex­plicat că abia acum se umblă după cherestea că se vor face obloane curlnd... Pînă însă, mașinile nu pot fi atunci­­ ne­cărcate­le capacitate și unele cantități de sfeclă șe ne drum. Această stare pierd­­e lucruri nu mai trebuie tole­rată nici măcar o zi Șefii ba­zelor de recepție să refuze folosirea mașinilor fără o­­bloane înălțătoare sau necores­­punzătoare transportului și să sesizeze organelor competen­te cele mai apropiate stările a­­cestea de lucruri, pentru ca cei vinovati de neglijentă să fie trași la răspundere. Constatările prezentei an­chete se opresc aici. Este evi­dentă, credem, necesitatea îm­bunătățirii muncii în acest domeniu, astfel ca — asa cum s-a indicat de către Direcția agricolă județeană — recolta­rea sfeclei de pe întreaga su­prafață cultivată fn sudol să se încheie în jurul datei de 25 octombrie. Pentru multe cooperative a­­gricole de producție din județ, ramura creșterii a­­nimalelor reprezintă izvorul principal de venituri bă­nești. Sprijinul masiv acordat de stat prin împrumuturi nece­sare cumpărării de animale, mașini și utilaje etc., organiza­rea activității în zootehnie pe principiul fermei cu gestiune economică internă, precum și celelalte măsuri de cointeresa­­re materială ale lucrătorilor din zootehnie, contribuie din plin la creșterea producției și impli­cit la sporirea veniturilor ce se obțin din această importantă ramură. Un exemplu edificator în această privință îl consti­tuie rezultatele obținute de fer­ma zootehnică a CAP Secueni. Pe linia succeselor obținute în anii trecuți, lucrătorii fermei au depășit indicatorii de plan sta­biliți pe primele opt luni ale a­­nului. Astfel pînă la 1 septem­brie s-au obținut 1.490 t. lapte pe cap de vacă furajată, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului can­titatea planificată de 2000 t să fie depășită cu circa 400 t. Livrările la carne bovine adul­te au fost depășite cu 2,3 tone iar la tineret bovin planul de livrări a fost depășit cu 10 ca­pete, ceea ce înseamnă peste trei tone carne. Explicația : Grija permanentă a conducerii cooperativei, a șe­fului de fermă pentru asigura­rea unor condiții cît mai bune de ingrijire, furajare si adăpos­tire a animalelor, îmbunătăți­rea continuă a efectivului exis­tent din resurse proprii și mai puțin din cumpărări. Semnifi­cativ ai se pare faptul că la ora actuală efectivul planificat pentru sfîrșitul anului de 540 capete bovine a fost depășit cu 55 capete. Efectivul este broni­­zat în proporție de 98 la sută. Grija pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare — garanție a unor producții ri­dicate de lapte și carne — se con­cretizează aici prin asigurarea încă de pe acum a necesarului de fînuri de 300 tone, fără a mai pune la socoteală și cantita­tea apreciabilă de fin rezultată de pe urma ultimei coase. Cu­ privește concentratele, așa cum ne informează tovarășul Vasile Ungureanu, șeful fermei, pe ba­za asigurării întregului necesar, fiecare vacă primește rații în funcție de producția de lapte obținută. Aceasta a făcut, ca la ora actuală, să existe, pe lângă cantitatea necesară consumului curent, facă circa 10 vagoane porumb pentru rezervă. O deosebită atenție se acordă adăposturilor pentru animale. Recent a fost terminat un nou grajd cu capacitate de 100 ca­pete dotat cu instalații moderne de adăpat, muls eta. și, de ase­menea, s-au efectuat toate repa­rațiile curente la celelalte adă­posturi. Din păcate, nu peste tot se acordă aceeași importanță zoo­tehniei. Există încă în unele u­­nități părerea că slabele rezul­tate obținute sînt un „rău ne­cesar”. Numai așa se explică slabele rezultate obținute de CAP Bălănești, care pînă la 1 septembrie a predat statului 190 hi. lapte mai puțin față de plan sau CAP Războieni, unde la ora actuală producția medie obținută pe cap de vacă furaja­tă este de 483 l. din 1308 l. lapte planificați pînă la sfîrșitul anu­lui. Cauzele care stau la baza acestor deficiențe trebuie cău­tate în primul rînd, în faptul că nu se asigură din timp con­dițiile necesare unei bune des­fășurări a procesului de pro­ducție. Astfel, la Războieni, de pe acum, se pornește cu un de­ficit planificat numai la fi­broase, de circa 188 tone­ Ii­a Dulcești, pînă la ora actu­­ală s-au asigurat abia 049 tone din 900 tone fînuri, și exemple­le s-ar putea înmulți. Nu se acordă suficientă aten­ție pregătirii adăposturilor pen­tru anotimpul rece. La Dulcești, de pildă, reparațiile depuse de unele obiective sunt în mare în­­tîrziere iar altele — cum ar fi adăpostul pentru tineret porcin care e posibil așa cum ne infor­mează tovarășa ing. Marlena Fanacă, șefa fermei zootehnice, să fie lăsate în stare deplora­bilă în care se află în prezent. Specificăm, pe lîngă alte cauze că lipsa unui adăpost corespun­zător pentru tineretul porcin a făcut ca de la începutul anu­lui mortalitățile să atingă ci­fra de 200 capete iar din porcii obținuți în luna ianuarie care au supraviețuit, n-au atins nici pînă în prezent greutatea nece­sară, ceea ce a făcut ca unita­tea să nu-și realizeze planul, decât fn proporție de 50 la sută. Și aici, ca și în celelalte uni­tăți agricole cooperatiste, impun de urgență măsuri pen­se­tru pregătirea adăposturilor și echilibrarea bazei furajere prin însilozarea tuturor resturilor vegetale existente și termina­rea de urgență a clasei a treia la trifoliene. St CIOCOIU Rezultatele slabe din unele ferme zootehnice ale cooperativelor agricole de producție Un9 erau necesar u o Stagiunea teatrală pietreană 1969-1970 s-a Încheiat cu destul succes, pe linia unor bune tradiții încetățenite de Tea­trul Tineretului în viata spirituală a județului, iar indicatorii repertoriali, artistici, spectacologici, economici, calitativi si cantitativi pot fi socotiți îndepliniți. Putem examina acum pe îndelete o serie de probleme ale locului și rolului acestei In­stituții de cultură în viața județului Neamț și a țării. Vom alege dintre numeroasele chestiuni ridicate de pre­cedenta stagiune, ca și de altele mai vechi, una dintre cele mai pasionante și care vizează nu numai teatrul (ba chiar nu în primul rînd acest forum artistic), ci și alti factori cu o deo­sebită responsabilitate educațională , este vorba de relația TEATRU — ȘCOALĂ. Abordăm această chestiune într-un mo­ment potrivit, acum la început de an școlar și în pragul deschi­derii noii stagiuni teatrale. Tema ni se pare de maximă actualitate nu doar pentru că Teatrul din Piatra Neamț își spune al tineretului, ci în primul rînd pentru că realitatea demonstrează un lucru de natură să ne mîhnească, deși statul nostru socialist a creat încă demult toate condițiile materiale pentru educația estetică prin tea­tru a opiniei publice, școlar are încă un nivel marea majoritate a tineretului nostru de cultură teatrală sub mediocru. Pentru că la Piatra Neamț, în ciuda unor succese importante, a unor realizări în acest sens, care nu pot fi negate de ni­meni, majoritatea din cei 14.417 școlari, sub directa înrîurire a corpului profesoral numărînd 681 cadre didactice, a organiza­țiilor U.T.C. și de pionieri, n-au început încă să considere tea­trul ca factor dintre cei mai de seamă și mai accesibili pentru instruirea și educarea lor politică-morală, estetică, fapt semna­lat, de altfel, nu o dată în presă, ca și la simpozionul din 1969 de la Piatra Neamț ,Teatrul și tineretul", organizat de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului și Comitetul jude­țean de cultură și artă. Intr-o suită de cîteva articole consacrate acestei ches­tiuni vom propune atenției opiniei publice o serie de puncte de vedere și concluzii. Ele decurg dintr-o investigație socio­­logică în rîndul unul mare număr de elevi din licee de cultură generală și de specialitate. Am abordat relația teatru — școală în rîndul unui pu­blic școlar, care din toate unghiurile de vedere s-ar cuveni să fie cel mai avizat, în rîndul unor elevi de virste care presu­pun un fond aperceptiv considerabil și care studiază în licee, deci în școli cu numeroase și puternice colective profesorale, cu mari și puternice organizații ale Uniunii Tineretului Comu­nist. Ampla consultare la care ne referim și ne vom referi și în articolele ce vor urma *), a cuprins elevii claselor IX-XII din liceele 1, 2 și 3 de cultură generală și al anilor I-IV ai liceu­lui industrial de chimie din municipiul Piatra Neamț. Avînd drept criteriu al selecției vizonarea a cel puțin un spectacol al studioului de teatru pentru școlari, deci un minimum de informații privind tema anchetei, din 2.500 elevi ci­ totalizează grupele de clase stabilite a fost «Ies un eșantion reprezentînd 03,3 la sută din aceștia. Investigația a avut loc in atmosfera de bună dispoziție creată de ultimele zile ale anului școlar pre­cedent, iar­ caracterul anonim al răspunsurilor a creat premi­sele unei mari doze de sinceritate din partea elevilor. Ce am dorit să aflăm de la acești tineri î­­n legătură cu ce ipoteze sau probleme am dorit să primim confirmări sau Infirmări . Investigația noastră a urmărit­­ TEATRUL $1 ȘCOALA­­­ PRELIMINARII 1. Care sunt principalele preocupări culturale, ce­l ° c și ce pondere ocupă cultura în timpul liber al școlarilor. 2. Care este locul pe care îl ocupă teatrul între numeroa­sele posibilități de petrecere utilă, informativ-educativ-recrea­tivă a timpului liber al elevilor. 3. Dimensiunile orizontului de Informație teatrală al su­biecților. 4. Care este locul și rolul diferitelor mijloace de infor­mare teatrală în cultura elevului de liceu. 5. Măsura și eficiența frecventării de către liceeni a Tea­trului Tineretului din Piatra Neamț. 6. Punctul de vedere al elevilor de liceu, cu privire la oportunitatea utilizării teatrului ca Instrument de moderniza­re, prin mijloace specifice, a procesului de învățare a litera­turii române si străine și a limbii române. 7. Gradul de Interes al școlarilor fată de Studioul de tea­tru pentru școlari Inaugurat in acest an de Teatrul Tineretu­lui In colaborare cu Inspectoratul școlar județean. 8. Opiniile elevilor de liceu cu privire la funcțiile și re­pertoriul acestui studiou de teatru pentru școlari. Inainte de a încheia aceste note introductive, cititorii sunt, pro­babil interesați să afle cine sunt elevii care și-au dat concursul la această consultare cu privire la relația TEATRU — ȘCOALA­­Sînt 458 fete și 379 băieți repartizați pe clase după cum Dintre aceștia marea lor majoritate, fii de muncitori (288), funcționari (214), țărani cooperatori (107), Ingineri și tehnicieni (97), locuiesc în timpul anului școlar la părinți (586) și des­tul de aproape de sediul Teatrului Tineretului și al studioului de teatru pentru școlari, care ființează le liceul „Petru Rareș" 566 dintre subiecți locuiesc în blocurile din centrul orașului sau ale noilor cartiere Mărățel și Precista. Un număr neîn­semnat în localitățile componente orașului. Iar 131 ia locali­tăți mai îndepărtate. De aici concluzia că toți elevii anchetați au posibilitati materiale să frecventeze teatrul ca și studioul pentru școlari iar majoritatea locuiesc la distante foarte mici sau mici de sediul teatrului, ceea ce presupune că pot veni cu ușurință la spectacole fără a irosi mult din timpul liber pentru deplasarea la teatru. Aceste considerații preliminarii fiind făcute urmează ca un articolele ulterioare să examinăm o serie de aspecte din complexa problematică a relațiilor actuale ale elevilor de li­ceu cu teatrul așa cum rezultă ele din Iovestlaad­a de la Piatra Neamț. Primul dintre subiecte va fi „Timpul liber și opțiunile pentru cultură ale elevilor de liceu* Constantin POTINGA *) După proiectarea si elaborarea anchetei selective, la e­fectuarea ei simultan in toate unitățile școlare au participat in calitate de operatori un număr de activiști culturali al u­nor Instituții și organizații de stat, de masă și obștești. Inte­resaț tn rezultatele ce urmau să se obțină. Centralizarea da­telor rezultate din cele 837 chestionare anonime a fost efec­tuată grație iniceperii dexterității profesionale și ajutorului mașinilor de calcul de către tovarășul director Mircea Filipes­­cu, Ion Stineru și alți specialiști de la Direcția Județeană de statistici. Tuturor se aducem mulțumiri și pe această cale pentru aportul la culegerea de importante date, a căror Inter­pretare poate conduce la concluzii de o deosebită însemnătate teoretică și utilitate practică pentru relația teatru — școală. urmează­­ CLASA IX­X­XI XII ___________________268_______101________239________125_ ANUL____________ _______ 11 111______IV 17 45 28 14 Scenă din spectacolul Woyzeck cu actorii Mitică Popeseu și Teodor ©anetti. v*innriiinnmnnHnnnimimimnnninnmrMmnmrriirinirnrtmi/iiirwninHmxvrrirrrmrirrmitiwi,ii,rrrnrirmrmmrnrmmmmmmnmnrmnmrFrmn’mmrnrrrrrnmmmrnriirn

Next