Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-12 / nr. 794
ín interiorul ziarului Hotărîrea COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID DIN 10 SEPTEMBRIE 1970 — Din cuvîntul participanților la lucrările plenarei Consiliului județean de partid Sport Semnalăm Prezențe românești peste hotare « Situația din Orientul Apropiat în pag.a IV-a Anul III Nr. 794 Sîmbătă 12 septembrie 1970 4 pagini 30 bani] La întreprinderea de prefabricate Roman PRODUCTIVITATEA MUNCII un indicator rezervelor rămas sub ștacheta existente pe flux Privită in ansamblu, activitatea economică desfășurată în cele opt luni ale acestui an de către întreprinderea de prefabricate Roman, apare ca satisfăcătoare, lucru atestat de îndeplinirea și depășirea cu diferite procente a principalilor indicatori economici. Procesul continuu de perfecționare a activității de producție, presupune însă înregistrarea unor rezultate superioare în toate domeniile de activitate, la toate capitolele și în mod ritmic. Scoaterea în evidență și înlăturarea aspectelor negative care se manifestă, este o caracteristică a stilului de muncă al colectivelor din unitățile noastre economice. Astfel de situații asupra cărora comitetul de direcție trebuie să-și îndrepte atenția la unitatea amintită, se referă la fenomenele care se manifestă în procesul de producție, dincolo de rezultatele finale și care le influențează pe acestea in sens negativ. Plecînd de la procentul de îndeplinire a indicatorilor producției globale și marfă, care au fost depășiți cu 4,8 și respectiv cu 5,8 la sută, vom adunei analiza folosirii elementelor de producție. Constatăm că stocurile de producție neterminată și de semifabricate au avut o tendință de micșorare, transformîndu-se în producție marfă. La acest indicator s-a înregistrat o depășire mai mare decît la producția globală cu 713.000 lei. De unde provine această depășire și care este efectul asupra modului de folosire a fondurilor aflate la dispoziția întreprinderii ? Sursa de proveniență o constituie existența stocurilor de produse finite din perioadele anterioare, care din anumite considerente au contribuit la micșorarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante marcînd o încetinire a acestora în faza finală a ciclului de producție. Coeficientul de realizare a producției marfă în aceeași perioadă, fiind depășit cu 7,5 la sută, scoate in evidență, prin neritmicitatea livrărilor de produse finite, fap-Petre TOFAN (Continuare Inpag a lulal in Uzina de țevi Roman. Cuptoruli noului laminor de 6 toli. Unul din „pivoții” vineștene chimiei să Culturile de toamnă au ajuns la maturitate CU TOATE FORȚELE LA RECOLTAT IA venit, în sfîrșit, Vremea recoltării plantelor de toamnă. O bună parte din culturile tîrzii au ajuns la maturitate. Recolta se anunță bună și trebuie mobilizate toate forțele pentru a aduna în cele mai bune condiții rodul muncii de un an. Trebuie acordată cu precădere atenție strînsului sfeclei de zahăr, florii soarelui, cartofului, fasolei soia. Aceasta, pentru că importanta suprafață de 13.970 ha cu grîu de toamnă este amplasată după culturile tîrzii. Sînt amplasate 1218 ha cu crîu după sfeclă, 2.003 ha după floarea soarelui, 1.311 ha după cartofi, 206 ha după fasole, soia, 408 ha după porumb șiloz. Este de aceea necesar să se recolteze, în primul rînd, acele suprafețe care urmează să fie arate și însămînțate încă în această toamnă. în acest scop, specialiștii din unitățile agricole au datoria să urmărească zilnic starea de evoluție a plantelor și odată ce acestea au ajuns la maturitate, să se intre cu toate forțele la recoltat. Așa cum arătam din numerele noastre intr-umile anterioare, la C.A.P Trifești recoltarea florii soarelui de pe cele 120 ha aflate în cultură s-a efectuat aproape în intreaime. La 3.A . Săbăoani, la Gherăești și Păstrăveni, a început recoltatul cartofului. Intr-un număr de unități, a început recoltatul sfeclei de zahăr, încă de miercuri, se aflau predate îb bazele de recepție circa 400 tone de sfeclă. Recoltarea sfeclei trebuie efectuată ritmic din considerentul că producția pe care o realizăm constituie materia primă a Fabricii de zahăr Roman, care marți, 15 septembrie începe procesul de fabricație. Pînă la acea dată unitățile producătoare de sfeclă din județul nostru trebuie să asigure în bazele Roman, Secueni, Dulcești, Girov, Roznov și Podoleni un stoc de 5—6000 tone sfeclă, pentru a asigura astfel debitul necesar fabricii. De la acea dată, ritmul zilnic de predare este de 2050 tone. Se apreciază că in jurul datei de 20 octombrie întreaga producție de sfeclă a județului va fi recoltată. . Se recomandă unităților producătoare de sfeclă ca întreaga producție recoltată să fie predată în bazele de recepție în cel mai scurt timp, pentru a nu pierde din greutate prin deshidratare. Succesul acțiunii de recoltare depinde înainte de toate de modul de organizare interioară. Trebuie folosite la maximum dislocatoarele și mașinile de recoltat, înlocuindu-se pe cît posibil munca fizică. Mașinile și oamenii să lucreze grupat, astfel ca fiecare tarla pe care s-a intrat, să fie eliberată în cel mai scurt timp, pentru ca tractoarele să poată intra imediat. Cantități mai mari sunt de recoltat la Moldoveni — peste 11.000 tone, Săbăoani cu 7—8000 tone, Horia, Tămășeni și Trifești cu 6—7000 tone, Miron Costin și Secueni cu 5—6000 tone. In toate cele 57 unități cultivatoare de sfeclă trebuie insă să se facă eforturi mai ales în perioada de început. Se construiesc noi blocuri în cartierul Mărăței ȘEDINȚA DE LUCRU Ieri, 11 septembrie a.c. a avut loc la sediul Consiliului popular județean ședința comisiei permanente pentru sănătate, muncă și ocrotire socială cu participarea unor specialiști. Ședința a fost condusă de tovarășul Ioan Jiva, președintele comisiei. A fost examinat proiectul de hotărîre privind îmbunătățirea stării de sănătate și asistență socială a populației, care va fi supus dezbaterii și adoptării Consiliului popular județean în sesiunea ordinară din 26 septembrie a.c. Tovarășii Petre Risipeanu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular județean și dr. Coneac, directorul Constantin Direcției județene de sănătate, au dat explicațiile necesare și au răspuns la întrebările puse de deputați. Cu observațiile și sugestiile făcute comisia a vizat favorabil proiectul prezentat. fntilnirea prietenească dintre delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și delegația de partid și guvernamentală bulgară, condusă de tovarășul Todor Mor Vineri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar General al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a părăsit Capitala, în fruntea unei delegații de partid și guvernamentale, îndreptîndu-se spre orașul Ruse din Republica Populară Bulgaria, pentru a se întîlni, potrivit înțelegerii stabilite anterior, cu o delegație de partid și vecine, guvernamentală a țării condusă de tovarășul Todor divkov, prim secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri. Din delegația de partid și Guvernamentală română fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. președintele Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de miniștri, Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La plecare tovarășul Nicolas Ceaușescu și membrii delegației au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaș, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Ioniță. In drum spre Giurgiu, prin satele străbătute. — Adunații - Copăceni, Călugăreni, Daia, de-a lungul șoselei mii și mii de cetățeni au ieșit în întîmpinare, salutînd cu entuziasm pe conducătorii de partid și de stat. Ovațiile și uralele lor exprimă dragostea față de secretarul nețărmurită general, al partidului, adeziunea deplină la politica internă și externă a partidului și statului nostru, voința neabătută • * a întregului popor de a înfăptui hotărîrile istoricului congres al X-lea al partidului pentru propășirea continuă a patriei noastre socialiste. In apropierea orașului Giurgiu, conducătorii de partid și de stat sunt intimpinați de tovarășul Gheorghe Necula, prim -secretar al Comitetului județean Ilfov al PCR, președintele Consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Au venit aici un mare număr de locuitori ai vechiului port dunărean care aclamă cu însuflețire, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă flori. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători răspund cu saluturi prietenești manifestației entuziaste a mulțimii. Coloana mașinilor oficiale intră pe monumentala construcție a Podului Prieteniei, care peste apa Dunării unește cele două țări. Pe marile arcade împodobite cu Ghirlande sunt arborate drapelele de stat ale României și Bulgariei Este ora 9, Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației de partid și guver(Continuare în pag. a IV-a) 1 CONVOCARE IIIn Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț; In temeiul dispozițiilor art. 23 alineatul 2 din Legea nr 57/1968, 5 de organizare și funcționare a consiliilor populare. 1 Decide: I .§ 1 Articol unic. Se convoacă Consiliul popular județean in cea de - a șasea sesiune ordinară pentru data de 26 septembrie, orele 9,00, cu 5 § următorul proiect al ordinii de zi : § § 1. Verificarea legalității alegerii unor deputați în Consiliul popular 55 județean. 2. Proiect de hotărîre privind îmbunătățirea stării de sănătate și § § asistență socială a populației ; 3. Proiect de hotărîre privind alegerea și revocarea unor judecători de la Judecătoria Piatra Neamț 4. Proiecte de hotărîre privind ratificarea unor decizii adoptate de : Comitetul executiv al Consiliului popular județean. j PREȘEDINTE: Ștefan BOROȘ SECRETAR, Petre RISIPEANU "■maaH«i«avain ■ [UNK] [UNK]nan ■ [UNK] [UNK]«■&■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] £ uput» pe post de cla&cui Am a elevat nu o dată implicațiile profund antisociale ale unei mentalități anacronice — tendința de căpătuială, de acumulare pe căi ilicite a bunurilor. Două cazuri recente ne prilejuiesc considerații care vor pune în lumină de data aceasta conjunctura care face posibilă încă manifestarea unor astfel de apucături. Acum doi ani, Comisia pentru cercetarea provenienței unor bunuri dobîndite în mod ilicit a avut în atenție cazul gestionarului Almășanu lang, din cadrul CCN Alimentara Piatra Neamț. 210.000 lei a fost suma pe care individul nu a putut-o justifica. Fostul gestionar al unui depozit de băuturi care declarase la anchetă cu impertinență că plătește tot numai să mai prindă la depozit „un crăciun și-un paște“ (cînd degerul crește) a fost încadrat la finele anului trecut gestionar la magazinul „Cozla“ din cadrul CCMAD. „Priceputul“ în ale comerțului a fost primit fără rezerve, de vreme ca acumularea ilicită a bunurilor nu este o formă penală, singurul lucru care ar fi creat impedimente la încadrare. După numai două luni, timp în care își confirmă clasa, creînd un plus în gestiune de 14.000 lei, Almășanu se transferă înapoi la OCA Alimentara, ca ajutor șef de magazin, deși situația lui nu era clară. Dar acesta este sistemul, sistemul de „reabilitare“ în comerț. Iată, așadar,, avatarurile acestui abili om cu bani. Dar nu abilitatea"" lui are importanță aici, ci atitudinea cu care e întîmpinat un asemenea individ de către conducerile unor organizații comerciale a căror responsabilitate socială și morală funcționează doar teoretic. Ce se știe la OCMAD și OCL Alimentara despre exigența „profesională, despre, imperativele morale ale meseriei se deduce de aici cu ușurință. Explicabil i etica profesională este un capitol care nu figurează în scripte și nici în plan. De altfel, la CCMAD a fost menținut în slujbă un individ care produsese nereguli financiare, dar care nu a fost schimbat pentru că nu i se găsea înlocuitor. Ciudată optică la niște oameni care conțiuc treburi de încredere și responsabilitate ! . Dar, probabil că exigența și principialitatea vor fi fiind aici vorbe de clacă, sau lozinci de scos, doar la ședințe. Aceeași manieră care aruncă în disarație morală profesională, principiile etice ale vieții noastre (disciplina, corectitudinea, cinstea) trădează activitatea unei alte organizații și comerciale ÍTAPE.Cum funcționează treburile aici din a ■ •cest punct de vedere v-ați putut convinge dintr-un amplu raid întreprins nu demult prin unitățile acesteia). Să ne oprim însă in cazul gestionarului Sandu Gheorghe, zis Chioru de la birtul din piața orașului. Cumpărînd un lot în plic pe care cineva cîștigase un autoturism. in scopul camuflării provenienței banilor, S. G. ajunge pe banca sus amintitei comisii. In această situație TAPE-ul îi acordă "descalificarea morală" menită să-l ..corecteze și îl face... gestionar peste trei chioșcuri din aceeași piață. Rină atunci cel care era cunoscut ca un cal breaz pentru banii pe care-i cheltuia în chefuri cu femei, n-a interesat și n-a intrigat pe nimeni. Nu-i vorbă că nici după aceea. „Dacă gestiunea iese bine facă ce-o vrea”. Și Sandu Gh. a făcut intr-adevăr ce-a vrut. Și-a cumpărat o dugheană în care a început să introducă mărfuri din afară. Mai mult, și-a amenajat intr-o pivniță, în aceeași piață, un mic atelier de fabricat rom. Să nu fi știut oare nimeni de dugheană ? Nici n-ar fi de mirare. Totuși la controlul inopinat din iunie a.c., sunt descoperite toate acestea, plus o lipsă în gestiune de 22.000 lei. Gestionarul a dat bir cu fugiții, fiind prins după multe peripeții, în ce condiții a săvîrșit toate aceste fapte individul ? In condițiile unui climat în care se lăfăiește în voie indiferența și concesia, în care domnește absența totală a criteriilor morale în exercitarea profesiunii de lucrător în comerț. Să amintim acelora care se fac vinovați de aceste stări de lucruri că spiritul de răspundere a devenit astăzi fundamentul tuturor preceptelor etice care călăuzesc în orînduirea noastră toate profesiunile, dar îndeosebi activitățile de conducere și administrare. Cornelia LAMATIC Pe ce criterii angajați gestionarii ? in gospodărirea și înfrumusețarea localităților SATE PRIVILEGIATE ȘI SATE VITREGITE E un lucru cert că localitățile noastre rurale devin, de la an la an, tot mai frumoase și mai bine gospodărite. Realizări de seamă în această direcție au obținut comunele Bodești, Borca, Borlești, Dobreni, Bălțătești, Pîngărați și multe altele. Dar nu despre aceste realizări în sine vrem să vorbim în cele ce urmează, ci mai ales despre repartizarea lor teritorială. In majoritatea vizitate de noi, am comunelor observat tendința de a concentra toate forțele la centru, în timp ce satele componente ale comunei stau adesea pe post de cenușăreasă. De pildă, în comuna Costișa s-au înfăptuit o serie de obiective care au schimbat mult în bine înfățișarea localității de centru, pe cînd anu- Raide anchetă mite sate, îndeosebi satul Mănoaia, sînt cam ocolite de membrii comitetului executiv al consiliului tații din aceste popular. Depucircumscripții electorale ne scriu că în timp ce pe alte drumuri deja pietruite se cară in continuare balast, în satul lor o serie de ulițe sunt total impracticabile pe timp de ploaie. Fără ecou a rămas și o altă propunere a lor, care se referea la înființarea unei grădinițe de copii în acest sat ce cuprinde peste 300 de familii. In alte comune, întîlnim situații inverse. Chiar dacă președintele comitetului executiv al consiliului popular e bine intentionat și se străduiește să acorde aceeași atenție tuturor satelor componente ale comunei, se izbește uneori de inerția unor deputați care nu-și înteleg adevărata menire. O asemenea situație întîlnim în comuna Săzboieni. De pildă în satul Borșeni, sînt porțiuni de drum impracticabil, iar unele Gospodării particulare nu sînt ingrijite cum trebuie. Cu toate acestea deputații Spiridon Dram și Constantin Stîngu nu întreprind nimic nici chiar atunci cînd li se cere sprijinul. în satul Valea Mare există de asemenea, un drum accidentat și mai multe poduri stricate, dar deputații Constantin Avadaru si Ștefan Boureanu se fac că nu le văd. Situații asemănătoare găsim în comuna Răucești. Deputații loan I. Bîzu (satul Oglinzi), loan Anichfței și Vasile Hajdău (satul Ungheni) prin atitudinea lor nu pot fi exemple demne de urmat pentru alegătorii din circumscripțiile respective, după cum ne spune însuși Mihai Tanase, președintele consiliului popular. Se vede însă treaba că nici alții nu se plîng de prea mult spirit gospodăresc, de vreme ce în această comună se stă destul de prost cu realizarea contribuției voluntare în muncă. Credem, de aceea, că nu numai vremea este de vină că aici sunt peste 18 km de dru Mihai MERTIGARU -3T (Continuare fat-pad« a IH-a)