Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-07-01 / nr. 732
M Secvențe industrials La C.E.I.L. Piatra Neamț Se fasonează ultimele cantități de material lemnos din doborîturi Ampla acțiune la care au fost antrenați forestierii din județul nostru pentru valorificarea urgentă și superioară masei lemnoase proveniată din doborîturile de vînt, a intrat în faza finală. După cum ne-a informat tov. Emil Marcoci, director al CEIL Piatra Neamț, s-a terminat acțiunea de cojire a materialului lemnos de rășinoase — cca 1.200.000 m.c. — provenit din doborîturile anului trecut, continuînd activitatea la aceeași operație pentru materialul acestui an. Graficele întocmite pentru această operație, măsurile luate de comandamentul special organizat au fost realizate cu mai bine de jumătate de lună înainte, în cadrul unităților combinatului, în momentul de față se dă o adevărată bătălie pentru fasonarea la timp a cantității de aproximativ 40—50.000 m.c. material lemnos de fag. I. M. Roman Ritm accelerat pe șantierul turnătoriei Ia patru luni de zile de cînd au început lucrările la turnătoria cu capacitate mărită de la întreprinderea mecanică Roman s-au obținut importante succese. După cum ne spunea inginerul C. Năstase — șeful serviciului investiții, pînă la sfîrșitul lunii iunie s-au realizat lucrări in valoare de 72 milioane lei din care pentru partea hotărîtoare a stadiului fizic al investitiei-constructii-montaj circa 7 milioane lei. In comparație cu graficul de producție se poate constata un ritm bun al lucrărilor, ingregistrîndu-se o depășire de aproximativ 2 milioane lei. Fabrica „Zorile noi“ S-a experimentat un nou produs La Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" din Piatra Neamț s-au terminat operațiile de experimentare la un nou material de construcție. Este vorba de corpuri ceramice destinate în primul rând construcțiilor agrozootehnice. Aceste corpuri ceramice cu goluri prezintă sistemul de lambă și aluc prin care se pot îmbina. Fabrica pietreană are condiții să realizeze acest produs, experimentările au fost mulțumitoare și se așteaptă comenzile beneficiarilor. U.M.T.F. Piatra Neamț Pentru creșterea productivității autovehiculelor Exploatarea rațională și la capacitatea parcului de mașini din dotarea U.M.T.F. Piatra Neamț constituie obiectul unor ample preocupări. De exemplu, începînd din luna mai a.c. s-a introdus lucrul în două schimburi la un număr de 12 autobasculante care deservesc întreprinderea de construcții forestiere, în scopul aprovizionării corespunzătoare a șantierelor cu produse de carieră. Efectul acestei măsuri se concretizează în creșterea cu cca.50 la sută a productivității parcului. -1 In pagina a IV-a Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de stat, Nicolae Ceaușescu, au vizitat Craiova 1 C S »5s S s % %fiiummmmmumuiuimummmmmmMummmmmummim în pagina a III-a | in dezbatere publică Proiectul legii organizării producției și a muncii în agricultură | Anul III Nr. 732 Miercuri 1 iulie 1970 4 pagini 30 bani REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE sursa de economii, mijloc de perfecționare a producției In activitatea de producție, reducerea sistematică a prețului de cost constituie izvorul principal al creșterii gradului de rentabilitate, respectiv al eficienței economice, stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. ca obiectiv principal în activitatea productivă. La Uzina de fibre sintetice Săvinești analizele făcute au scos la iveală rezultate importante pe linia reducerii prețului de cost la toate produsele fabricate. Pe întreprindere, prețul de cost a fost redus în luna mai cu 3,23 la sută, iar cumulat de la începutul anului cu 4,4 la sută fata de anul de bază. Un rezultat important pe linia reducerii prețului de cost este și acela că în această perioadă nu a fost nici un produs nerentabil. Cheltuielile la 1000 lei producție marfă au scăzut cu 44 lei ceea ce a contribuit la depășirea planului de beneficii cu 23,6 la sută. Factorii principali care au determinat aceste reduceri la prețul de cost sunt multipli in cadrul uzinei noastre. aceștia au enumera doar dintre trei cu efecte hotărîtoare : 1. creșterea volumului producției într-un ritm susținut, în urma căreia planul producției pe primul semestru a fost realizat cu 8 zile înainte de termen ; 2. creșterea productivității muncii cu 9,4 la sută fată de plan, prin care a scăzut simțitor greutatea specifică a salariilor directe față de cheltuielile totale ale fabricației și 3. reducerea consumurilor specifice de materii prime și utilități. Cu toate că s-au înregistrat reduceri la fiecare element al prețului de cost, efectul acestora asupra nivelului costurilor nu a fost identic. Deci pentru reducerea cit mai accentuată a cheltuielilor de producție, atenția trebuie să fie concentrată asupra acelor elemente care au influență hotărîtoare asupra reducerii prețului de cost. In uzina noastră, elementul cel mai important al prețului de cost îl constituie cheltuielile efectuate cu materii prime și utilități (energie electrică, apă, aburi). Care a fost factorul principal care a acționat direct asupra modificării cheltuielilor pentru materiale? Răspunsul este următorul : reducerea consumurilor normate (specifice) la materii prime, materiale, utilități și la produsele semifabricate. Consumurile specifice reprezintă un izvor nesecat de reducere a prețului de cost , cu cit este folosită mai rațional materia primă economiile sunt cu al ii mai mari. La U.F.S. Săvinești în prima parte a anului curent s-a obținut, o economie "t"», peste 20 milioane lei din reducerea consumurilor ce, cele mai importante specifiînregistrîndu-se la acrilonitril folosit la fibră melana II unde fată de plan s-a obtinut o reducere de 54 tone, la fenol pe lactama 11 la care economia rezultată se cifrează la 74 tone, precum și la sulf folosit la lactama I și li, unde fată de plan s-a realizat o economie din reducerea consumurilor specifice planificate de 790 tone. In noul sector, Melana III, recent dat în funcțiune, atenția colectivului a fost îndreptată în direcția realizării într-un timp cit mai scurt a parametrilor proiectați și chiar a ridicării acestora la nivelul celor mai bune realizări obținute la instalațiile aflate în funcțiune. In acest sens subliniem că numai după două luni de la pu D. MARTON, economist — U.F.S. Săvinești (Continuare in pag. a IlI-a) Elena Mihalache, harnică operatoare de la secția pale — Melana III — U.F.S. Săvinești. Foto: S. POMPEI Adunări festive consacrate Zilei învățătorului Desfășurată Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, intr-un moment important pentru transpunerea In viată a programului de măsuri stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. In vederea perfecționării și modernizării Învățământului, serbotocirea Zilei învățătorului a avut ca ieri In municipiile, orașele și comunele județului intr-un cadru festiv de o amploare deosebită, la adunările festive desfășurate ieri dimineață au participat tovarășii Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean (municipiul Roman), Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R. (municipiul Piatra Neamț), Gheorghe Ibănescu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean (Farcașa), Nicolae Acrîșmăriței, șeful secției propagandă a Comitetului județean Neamț al P.C.R. (Bicaz), Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al U.G.S.R. (Tirgu Neamț), Dumitru Bîrladeanu, vicepreședinte al Consiliului popular județean (Horea). De asemenea, în adunările festive care au avut loc in comune și in centre de comune au participat alti membri ai biroului, ai Comitetului județean Neamț al P.G.R. și ai Continuare în pag. a II-aț Aspect din timpul adunării de la Piatra Neamț. I| ! \ în pag. a IIa ) \ Viața culturală V In parj. a lil»a | 5------! ! Un popas j 1 agreabil la j I jrn Í j ; AMCUTir ! ’ j ! Semnalăm \ Irigarea culturilor de cîmp se află sub semnul incertitudinii Dacă ar fi să ne luăm după planuri, o suprafață de 6.400 ha cu diverse culturi ar fi trebuit să fie deja irigată. Această suprafață cuprinde amenajările din anii trecuți și noile amenajări din comunele de pe lunca Bistriței și din complexul Tupilați-Săbăoani-Gherăești, precum și alte lucrări de mai mică extindere. Multe cooperative și-au prevăzut în planurile de culturi producții corespunzătoare condițiilor de irigare, care depășesc de regulă 5.000 kg. porumb boabe la hectar și 3.000 kg. grîu precum și cantități mari de sfeclă, cartofi, lucerna. Situația de pe teren dovedește însă că posibilitățile de irigare nu sunt nici pe folosite, udările făcute departe necuprinzînd nici a 10-a parte din suprafețele planificate. Sursele de apă sunt folosite deocamdată numai în grădinile de legume, în rest amenajările pentru care s-au investit o mare cantitate de muncă și multe milioane de lei, stau nefolosite. De ce această situație? Cauzele principale sunt două. Prima, este aceea că darea în folosință a amenajărilor este amînată mereu, de la o lună la alta, lăsînd sub semnul unei mari incertitudini posibilitatea irigării suprafețelor planificate pentru acest an. La sistemul Tupilați-Săbăoani-Gherăești, întîrzierea dării în folosință a lucrărilor din etapa 1 este de ordinul lunilor, inundațiile, care au schimbat cursul apei Moldovei pe o porțiune însemnată, ridică acum probleme noi din punct de vedere tehnic și material. Pînă ce aceste probleme vor fi rezolvate, cooperativele agricole din zonă nu sunt în măsură să-și realizeze pe cele planificate. De-a dreptul supărătoare este situația amenajărilor din lunca Bistriței, în special, la cooperativele Podoleni, Zănești și Săvinești. Așa cum am mai relatat și cu alte prilejuri, operațiile de dare în folosință trenează. .Deși construcțiile sunt, în linii generale terminate, nu sunt date în exploatare. La Podoleni, bunăoară, la stația de pompare, trasa executată de IRE instalația Bacău nu corespunde, din care motiv lucrarea nu poate fi recepționată. Din cauza cîtorva cabluri neconectate, treabă care ar dura cel mult o zi, 315 ha teren sunt lipsite de apă. Telegramele, convorbirile telefonice purtate s-au dovedit de prisos. Conducerea IRE Bacău rămîne inertă. — Și cîtă nevoie de apă a fost într-o vreme! — spune cu regret inginerul șef al cooperativei, tov. Nicolae Blaj. La Zănești, situația este aproximativ similară. Cei din conducerea cooperativei se dove*desc optimiști, sperînd că în următoarele zile retușurile dovedite necesare la recepție, vor fi făcute. Dar optimismul acesta nu prea are acoperire în țepe. , Intrucît IRE Piatra Neamț mai trebuie să execute lucrări care vor dura cîteva zile, lucrări care deocamdată nu se efectuează. Abia după aceea urmează să se facă probele, rodajul mecanic și rodajul în sarcină. După ce termenul de execuție a fost amînat de cîteva ori ar fi de dorit finalizarea problemei. Binefacerile irigațiilor nu s-au făcut simțite nici la Săvinești, deși 145 ha sunt amenajate din anul trecut și 40 ha din acest an. Aspersorul, care a costat frumoasa sumă de 133.000 lei, n-a putut fi utilizat deoarece stația de pompare a fermei Izvoare din G.A.P. Girov, la care este conectat sistemul G.A.P. Săvinești, a stat defectă o bună bucată de vreme, tergiversîndu-se repararea ei. Aceasta este deci prima cauză: întîrzierea nepermis de mare a amenajărilor. A doua cauză — concepția greșită ai unor specialiști despre rolul și necesitatea irigațiilor. Se crede că ploile abundente căzute, exclud necesitatea irigațiilor, ceea ce nu-i deloc adevărat, udările artificiale avînd drept scop alimentarea permanentă cu apă a plantelor, înlocuirea Pierderilor prin evaporare din stratul superficial al solului, muiatul crustei etc. Este revelator în această privință exemplul bun al cooperatorilor din Dumbrava Roșie, care, în sfirșit, s-au văzut in situația de a putea folosi instalațiile de irigare, date în funcțiune acum cîteva zile. Aici pompele merg zi și noapte pentru completarea rezervelor de apă pe cele 80 ha cu legume, după care se va trece la irigarea lucernei și trifoiului. Udarea unor suprafețe cu plante din cultură mare s-a mai practicat și în alte cooperative, spre exemplu la Gherăești, dar în linii generale resursele existente n-au fost nici pe departe folosite. Pentru lichidarea acestei stări de lucruri, este necesară luarea unor măsuri energice și urgente. Trebuie intensificat ritmul lucrărilor pentru terminarea amenajărilor din etapa 1 pînă la completarea suprafeței de 6.400 ha, prevăzută prin plan și continuarea lucrărilor pentru realizarea sarcinii din etapa 1 U-a a acestui an, de 800 ha. Trebuie reanalizate graficele de irigare, pentru corelarea lor cu noua structură a culturilor de pe terenurile amenajate, organizîndu-se aplicarea udărilor după un program de cel puțin 20 oe efective de lucru pe zi. Trebuie să se insiste pentru asigurarea personalului ne-cesar la distribuirea apei și funcționarea în totalitate a Nstalațiilor de aspersiune. Folosindu-se toate resursele de apă existente, se va realiza un coeficient ridicat de eficiență economică a activității, chiar în condițiile acestui an cu ploi abundente. PRAZNEA • PLANUL PREVEDE IRIGAREA A 6.400 HA TEREN, IN REALITATE ÎNSĂ... • CAUZELE NEÎNDEPLINIRII PREVEDERILOR : ÎNTÎRZIEREA AMENAJĂRILOR ȘI PĂREREA GREȘITĂ DESPRE NECESITATEA IRIGAȚIILOR • LA PODOLENI LUCRĂRILE ELECTRICE NU CORESPUND, IAR LA ZĂNEȘTI OPTIMISMUL NU ARE ACOPERIRE ÎN FAPTE • CONCLUZIA — SA SE TREACĂ CU TOATE MIJLOACELE LA IRIGAREA CULTURILOR DE CÎMP. M. i i____________________ curier La Piatra Neamț, un nou ciclu de filme de la Arhiva naționala în cadrul galei de filme organizate la cinematograful Panoramic din Piatra Neamț între zilele de 4—7 iulie a.c. cu concursul „Arhivei naționale de filme — București", care oferă spre vizionare cîteva valoroase pelicule cu caracter de cinematecă, vor fi prezentate următoarele spectacole cinematografice : — Sîmbătă, 4 iulie: „Ali- Baba și cei 40 de hoți" — o savuroasă ecranizare a cunoscutului basm din „1001 de nopți“, cu actorul francez Fernandel în rolul popularului personaj al basmelor orientale: — Duminică, 5 iulie: „Contele de Monte Cristo" — ecranizare a celebrului roman cu același nume aparținînd lui Al. Dumas; — Luni, 6 iulie: două minunate comedii pe care cei trecuți de-a doua tinerețe le au la fel de proaspete în memorie: „Stan și Bran studenți la Oxford“ — evident, cu Stan și Bran și „Cămătarul" — cu Charlie Chaplin — Marți, 7 iulie: „O noapte furtunoasă" — film românesc realizat după comedia lui I. L. Caragiale ; în distribuție întîlnim binecunoscuții actori români :I. Vasiliu — Birlic, Alexandru Giugaru, Radu Beligan. Orere de începere a spectacolelor sînt cele obișnuite : 10, 15, 17, 19, 21. O singură excepție: spectacolele de duminică, 5 iulie („Contele de Monte-Cristo“) încep la orele 10, 15, 18. și 21, filmul avînd două serii. Spectacol de „Super-revista“ Aflat în turneu bi-jubiliar prin țară, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la nașterea lui C. Tănase și a 50 de ani de la deschiderea grădinii „Cărăbuș“. Teatrul satiric muzical „C. Tănase" prezintă în sala Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț joi, 2 iulie și vineri, 3 iulie a.c. (la orele 17 și 20) spectacolul de revistă „La grădina Cărăbuș", semnat de Nicușor Constantinescu, Nicolae Dinescu și H. Mălineanu. Capetele de afiș ale acestei „super-reviste“ sunt cântăreții de muzică ușoară Doina Badea, Luigi Ionescu și Anca Agemolu, actorii de comedie Florin Căciulescu, Nicu Constantin și Al. Lulescu, Nicolae Dinică, balerinii Marica Negrea și Tudose Martinică. La realizarea spectacolului au contribuit Nicolae Dinescu (regia artistică), Puiu Ganea (decoruri), Adriana Dumitrescu (coregrafia), H. Mălineanu și Cornel Popescu (conducerea muzicală). Avioane în sprijinul agriculturii Începînd cu data de 1 iulie, este prevăzută sosirea în județul nostru a unor avioane utilitare ce urmează a fi folosite la efectuarea lucrărilor agricole, în special combaterea dăunătorilor la plante. Avioanele vor avea trei puncte de decolare: Tîrgu Neamț, Săbăoanii și Roznov, unde s-au amenajat deja terenurile necesare. Printre pregătiri se mai numără asigurarea rezervelor de apă pentru prepararea soluțiilor asigurarea cazării și hranei aviatorilor etc. Zilele acestea, în librarii Noi apariții editoriale au copleșit zilele acestea librăriile și standurile din județul nostru. Astfel, editura „Meridiane“ este prezentă cu numeroase titluri atractive, între care la loc de cinste se află volumele dedicate unor mari artiști : Camille Manclair — „Secretul lui Watteau“ (200 pag., 5,25 lei), G. Guillem]nau.1t — „Blestemații. De la Cézanne la Utrillo" (252 pag., 7,50 lei), Malraux — „Salem“, André Eseu despre Goya“ (80 pag. 85 ilustrații, 11,50 lei), Alberto Musignani — „Mondrian“ (36 pag. + 79 ilustrații color, 40 lei), G. Apollinaire — „De la Ingres la Picasso“ (176 pag., 8,251). F. Timmermans — „Viața pasională a lui Bruegel“ (200 pag, 7 lei). Volumele de proză ale aceleiași edituri sunt dedicate literaturii italiene : Dino Bazzati — „Monstrul Colombre", Enrico Emanuelli — „O minunată călătorie“, Elio Vittoriini — „Erica și frații săi, Garibaldina". Iată și cîteva volume de istorie, teorie și critică literară, în primul rind o mult așteptată reeditare : G. Ibrăileanu — „Spiritul critic în cultura românească" (Ed. „Junimea", 6 lei). Alte noutăți : Pavel Bellu — „Blaga în marea trecere"; D. Micu — „început de secol“, Romul Munteanu — „Farsa tragică", G. C. Nicolescu — „Structură și continuitate", D. Micu — „Introducere în filozofia lui Lucian Blaga*. áhM dl