Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-07-01 / nr. 732

M Secvențe industrials La C.E.I.L. Piatra Neamț Se fasonează ultimele cantități de material lemnos din doborîturi Ampla acțiune la care au fost antrenați fores­tierii din județul nostru pentru valorificarea ur­gentă și superioară masei lemnoase proveni­a­tă din doborîturile de vînt, a intrat în faza finală. După cum ne-a informat tov. Emil Marcoci, direc­tor al CEIL Piatra Neamț, s-a terminat acțiunea de cojire a materialului lemnos de rășinoase — cca 1.200.000 m.c. — provenit din doborîturile anului trecut, continu­­înd activitatea la ace­eași operație pentru materialul acestui an. Graficele întocmite pentru această operație, măsurile luate de co­mandamentul special or­ganizat au fost realizate cu mai bine de jumătate de lună înainte, în cadrul unităților combinatului, în mo­mentul de față se dă o adevărată bătălie pentru fasonarea la timp a can­tității de aproximativ 40—50.000 m.c. material lemnos de fag. I. M. Roman Ritm accelerat pe șantierul turnătoriei Ia patru luni de zile de cînd au început lu­crările la turnătoria cu capacitate mărită de la întreprinderea mecanică Roman s-au obținut im­portante succese. După cum ne spunea inginerul C. Năstase — șeful ser­viciului investiții, pînă la sfîrșitul lunii iunie s-au realizat lucrări in valoare de 7­2 milioane lei din care pentru par­tea hotărîtoare a stadiu­lui fizic al investiti­­ei-constructii-montaj cir­ca 7 milioane lei. In comparație cu graficul de producție se poate constata un­ ritm bun al lucrărilor, ingregistrîn­­du-se o depășire de a­­proximativ 2­ milioane lei. Fabrica „Zorile noi“ S-a experi­mentat un nou produs La Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" din Piatra Neamț s-au terminat operațiile de experimentare la un nou material de construcție. Este vorba de corpuri ceramice destinate în primul rând construcți­ilor agrozootehnice. A­­ceste corpuri ceramice cu goluri prezintă siste­mul de lambă și aluc prin care se pot îmbina. Fabrica pietreană are condiții să realizeze a­­cest produs, experimen­tările au fost mulțumi­toare și se așteaptă co­menzile beneficiarilor. U.M.T.F. Piatra Neamț Pe­ntru creșterea producti­vității auto­vehiculelor Exploatarea rațională și la capacitate­a par­cului de mașini din do­tarea U.M.T.F. Piatra Neamț constituie obiec­tul unor ample preocu­pări. De exemplu, înce­­pînd din luna mai a.c. s-a introdus lucrul în două schimburi la un număr de 12 autobascu­lante care deservesc în­treprinderea de con­strucții forestiere, în scopul aprovizionării co­respunzătoare a șantie­relor cu produse de ca­rieră. Efectul acestei măsuri se concretizează în creșterea cu cca.­­50 la sută a productivității parcului. -1 In pagina a IV-a Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu­­ președintele Consiliului de­­ stat, Nicolae Ceaușescu,­­ au vizitat Craiova 1 C S »5s S s % %fiium­mmmmumuiuim­ummmmmmMummmmmu­mmim în pagina a III-a | in dezbatere publică Proiectul legii organizării producției și a muncii­­ în agricultură | Anul III Nr. 732 Miercuri 1 iulie 1970­­ 4 pagini 30 bani REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE sursa de economii, mijloc de perfecționare a producției In activitatea de producție, reducerea sistematică a prețu­lui de cost constituie izvorul principal al creșterii gradului de rentabilitate, respectiv al e­­ficienței economice, stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. ca obiectiv principal în activitatea productivă. La Uzina de fibre sintetice Săvinești analizele fă­cute au scos la iveală rezultate importante pe linia reducerii prețului de cost la toate pro­dusele fabricate. Pe întreprin­dere, prețul de cost a fost re­dus în luna mai cu 3,23 la sută, iar cumulat de la începutul a­­nului cu 4,4 la sută fata de a­­nul de bază. Un rezultat important pe linia reducerii prețului de cost este și acela că în această pe­rioadă nu a fost nici un pro­dus nerentabil. Cheltuielile la 1000 lei producție marfă au scăzut cu 44 lei ceea ce a con­tribuit la depășirea planului de beneficii cu 23,6 la sută.­­ Factorii principali care au determinat aceste reduceri la prețul de cost sunt multipli in cadrul uzinei noastre. aceștia au enumera doar dintre trei cu efecte hotărîtoare : 1. crește­rea volumului producției în­­tr-un ritm susținut­, în urma că­reia planul producției pe pri­mul semestru a fost realizat cu 8 zile înainte de termen ; 2. creșterea productivității mun­cii cu 9,4 la sută fată de plan, prin care a scăzut simțitor greu­tatea specifică a salariilor di­recte față de cheltuielile totale ale fabricației și 3. reducerea­ consumurilor specifice de mate­rii prime și utilități. Cu toate că s-au înregistrat reduceri la fiecare element al prețului de cost, efectul acesto­ra asupra nivelului costurilor nu a fost identic. Deci pentru reducerea cit mai accentuată a cheltuielilor de producție, a­­tenția trebuie să fie­­ concen­trată asupra acelor elemente care au influență hotărîtoare a­­supra reducerii prețului de cost. In uzina noastră, elemen­tul cel mai important al prețu­lui de cost îl constituie chel­tuielile efectuate cu materii prime și utilități (energie elec­trică, apă, aburi). Care a fost factorul principal care a acționat direct asupra modificării cheltuielilor pentru materiale? Răspunsul este ur­mătorul : reducerea consumu­rilor normate (specifice) la ma­terii prime, materiale, utilități și la produsele semifabricate. Consumurile specifice repre­zintă un izvor nesecat de re­ducere a prețului de cost , cu cit este folosită mai rațional materia primă economiile sunt cu al­ ii mai mari. La U.F.S. Să­­vinești în prima parte a anului curent s-a obținut, o economie "­t"»­, peste 20 milioane lei din re­­ducerea consumurilor ce, cele mai importante specifi­înre­­gistrîndu-se la acrilonitril folo­sit la fibră melana II unde fată de plan s-a obtinut o redu­cere de 54 tone, la fenol pe lactama 11 la care economia re­zultată se cifrează la 74 tone, precum și la­­ sulf folosit la lac­­t­ama I și li, unde fată de plan s-a realizat o economie din re­ducerea consumurilor specifice planificate de 790 tone. In noul sector, Melana III, re­cent dat­ în funcțiune, atenția colectivului a fost îndreptată în direcția realizării într-un timp cit mai scurt a parametrilor pro­iectați și chiar a ridicării aces­tora la nivelul celor mai bune realizări obținute la instalațiile aflate în funcțiune. In acest sens subliniem că nu­mai după două luni de la pu­ D. MARTON, economist — U.F.S. Săvinești (Continuare in pag. a IlI-a) Elena Mihalache, harnică operatoare de la secția pale — Melana III — U.F.S. Săvinești. Foto: S. POMPEI Adunări festive consacrate Zilei învățătorului Desfășurată Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, intr-un moment important pentru tran­spunerea In viată a programu­lui de măsuri stabilit de Con­gresul al X-lea al P.C.R. In ve­derea perfecționării și moder­nizării Învățămâ­ntului, serbot­o­cirea Zilei învățătorului a avu­t ca ieri In municipiile, orașele și comunele județului intr-un cadru festiv de o amploare deo­sebită, la adunările festive desfă­șurate ieri dimineață au parti­cipat tovarășii Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular județean (municipiul Roman), Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R. (municipiul Piatra Neamț), Gheorghe Ibănescu, prim-vice­­președinte al Consiliului popu­lar județean (Farcașa), Nicolae Acrîșmăriței, șeful secției pro­pagandă a Comitetului județean Neamț al P.C.R. (Bicaz), Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al U.G.S.R. (Tirgu Neamț), Dumitru Bîr­­ladeanu, vicepreședinte al Consiliului popular județean (Horea). De asemenea, în adu­nările fest­ive care au a­­vut loc in comune și in centre de comune au par­ticipat alti membri ai bi­roului, ai Comitetului ju­dețean Neamț al P.G.R. și ai­­ Continuare în pag. a II-aț Aspect din timpul adunării de la Piatra Neamț. I­| ! \ în pag. a IIa ) \ Viața culturală V In parj. a lil»a | 5------! ! Un popas j 1 agreabil la j I jrn Í j ; AMCUTir ! ’ j ! Semnalăm \ Irigarea culturilor de cîmp se află sub semnul incertitudinii Dacă ar fi să ne luăm după planuri, o suprafață de 6.400 ha cu diverse culturi ar fi tre­buit să fie deja irigată. Aceas­tă suprafață cuprinde amena­jările din anii trecuți și noile amenajări din comunele de pe lunca Bistriței și din comple­xul Tupilați-Săbăoani-Gheră­­ești, precum și alte lucrări de mai mică extindere. Multe coo­perative și-au prevăzut în pla­nurile de culturi producții co­respunzătoare condițiilor de iri­gare, care depășesc de regulă 5.000 kg. porumb boabe la hec­tar și 3.000 kg. grîu precum și cantități mari de sfeclă, cartofi, lucerna. Situația de pe teren dovedeș­te însă că posibilitățile de iri­gare nu sunt nici pe folosite, udările făcute departe necu­­prinzînd nici a 10-a parte din suprafețele planificate. Sursele de apă sunt folosite deocamda­tă numai în grădinile de legu­me, în rest amenajările pentru care s-au investit o mare canti­tate de muncă și multe milioa­ne de lei, stau nefolosite. De ce această situație? Cau­zele principale sunt două. Prima, este aceea că darea în folosință a amenajărilor este amînată mereu, de la o lună la alta, lăsînd sub semnul unei mari incertitudini posibilitatea irigării suprafețelor planificate pentru acest an. La sistemul Tupilați-Săbă­­oani-Gherăești, întîrzierea dării în folosință a lucrărilor din eta­pa 1 este de ordinul lunilor, inun­dațiile, care au schimbat cursul apei Moldovei pe o porțiune însemnată, ridică acum proble­me noi din punct de vedere tehnic și material. Pînă ce aces­te probleme vor fi rezolvate, cooperativele agricole din zonă nu sunt în măsură să-și reali­zeze pe cele planificate. De-a dreptul supărătoare este situația amenajărilor din lunca Bistriței, în special, la coopera­tivele Podoleni, Zănești și Să­vinești. Așa cum am mai rela­tat și cu alte prilejuri, opera­țiile de dare în folosință trenea­ză. .Deși construcțiile sunt, în li­nii generale terminate, nu sunt date în exploatare. La Podoleni, bunăoară, la stația de pompare, trasa executată de IRE instalația Bacău nu corespunde, din care motiv lucrarea nu poate fi recepțio­nată. Din cauza cîtorva cabluri neconectate, treabă care ar du­ra cel mult o zi, 315 ha teren sunt lipsite de apă. Telegramele, convorbirile telefonice purtate s-au dovedit de prisos. Condu­­­cerea­ IRE Bacău rămîne inertă. — Și cîtă nevoie de apă a fost într-o vreme! — spune cu regret inginerul șef al coopera­tivei, tov. Nicolae Blaj. La Zănești, situația este apro­ximativ similară. Cei din con­­ducerea cooperativei se dove*­­­desc optimiști, sperînd că în următoarele zile retușurile do­vedite necesare la recepție, vor­­ fi făcute. Dar optimismul acesta­ nu prea are acoperire în țep­e. , Intrucît IRE Piatra Neamț mai trebuie să execute lucrări care­ vor dura cîteva zile, lucrări care deocamdată nu se efectu­ează. Abia după aceea urmează să se facă probele, rodajul me­canic și rodajul în sarcină. După ce termenul de execuție a fost amînat de cîteva ori ar fi de dorit finalizarea pro­blemei. Binefacerile irigațiilor nu s-au făcut simțite nici la Săvi­­nești, deși 145 ha sunt amenaja­te din anul trecut și 40 ha di­n acest an. Aspersorul, care a cos­tat frumoasa sumă de 133.000 lei, n-a putut fi utilizat deoa­rece stația de pompare a fer­mei Izvoare din G.A.P. Girov, la care este conectat sistemul G.A.P. Săvinești, a stat defectă o bună bucată de vreme, tergi­­versîndu-se repararea ei. Aceasta este deci prima­­­ cauză: întîrzierea nepermis de mare a amenajărilor. A doua cauză — concepția greșită ai unor specialiști despre rolul și necesitatea irigațiilor. Se crede că ploile abundente căzute, exclud necesitatea irigațiilor, ceea ce nu-i deloc adevărat, u­­dările artificiale avînd drept scop alimentarea permanentă cu apă a plantelor, înlocuirea Pierderilor prin evaporare din stratul superficial al solului, muiatul crustei etc. Este revelator în această pri­vință exemplul bun al coopera­torilor din Dumbrava Roșie, ca­re, în sfirșit, s-au văzut in si­tuația de a putea folosi instala­țiile de irigare, date în func­țiune acum cîteva zile. Aici pompele merg zi și noapte pen­tru completarea rezervelor de apă pe cele 80 ha cu legume, după care se va trece la­ iriga­rea lucernei și trifoiului. Uda­rea unor suprafețe cu plante din cultură mare s-a mai practi­cat și în alte cooperative, spre exemplu la Gherăești, dar în li­nii generale resursele existen­te n-au fost nici pe departe fo­losite. Pentru lichidarea acestei stări de lucruri, este necesară lua­rea unor măsuri energice și ur­­gente. Trebuie intensificat rit­mul lucrărilor pentru termina­rea amenajărilor din etapa 1 pî­nă la completarea suprafeței de 6.400 ha, prevăzută prin plan și continuarea lucrărilor pentru realizarea sarcinii din etapa 1 U-a a acestui an, de 800 ha. Trebuie reanalizate grafice­­le de irigare, pentru corelarea lor cu noua structură a culturi­lor de pe terenurile amenajate, organizîndu-se aplicarea udă­rilor după un program de cel puțin 20 o­e efective de lucru pe zi. Trebuie să se insiste pen­tru asigurarea personalului ne-­­cesar la distribuirea apei și funcționarea în totalitate a N­­stalațiilor de aspersiune. Folosindu-se toate resursele de apă existente, se va realiza un coeficient ridicat de eficien­ță economică a activității, chiar în condițiile acestui an cu ploi abundente. P­RAZNEA • PLANUL­ PREVEDE IRIGAREA A 6.400 HA TEREN, IN REALITATE ÎNSĂ... • CAUZELE NEÎNDEPLINIRII PREVEDE­RILOR : ÎNTÎRZIEREA AMENAJĂRILOR ȘI PĂREREA GREȘI­TĂ DESPRE NECESITATEA IRIGAȚIILOR • LA PODOLENI LUCRĂRILE ELECTRICE NU CORESPUND, IAR LA ZĂNEȘTI OPTIMISMUL NU ARE ACOPERIRE ÎN FAPTE • CONCLUZIA — SA SE TREACĂ CU TOATE MIJLOACELE LA IRIGAREA CULTURILOR DE CÎMP. M. i i____________________ curier La Piatra Neamț, un nou ciclu de filme de la Arhiva naționala în cadrul galei de filme organizate la cinematograful Panoramic din Piatra Neamț între zilele de 4—7 iulie a.c. cu concursul „Arhivei națio­nale de filme — București", care oferă spre vizionare cî­teva valoroase pelicule cu caracter de cinematecă, vor fi prezentate următoarele spectacole cinematografice : — Sîmbătă, 4 iulie: „Ali- Baba și cei 40 de hoți" — o savuroasă ecranizare a cu­noscutului basm din „1001 de nopți“, cu actorul fran­cez Fernandel în rolul popu­larului personaj al basme­lor orientale: — Duminică, 5 iulie: „Con­tele de Monte Cristo" — e­­cranizare a celebrului roman cu același nume aparținînd lui Al. Dumas; — Luni, 6 iulie: două mi­nunate comedii pe care cei trecuți de-a doua tinerețe le au la fel de proaspete în me­morie: „Stan și Bran studenți la Oxford“ —­ evident, cu Stan și Bran și „Cămătarul" — cu Charlie Chaplin­­ — Marți, 7 iulie: „O noap­te furtunoasă" — film ro­mânesc realizat după come­dia lui I. L. Caragiale ; în distribuție întîlnim binecu­noscuții actori români :I. Vasiliu — Birlic, Alexandru Giugaru, Radu Beligan. Orere de începere a spec­tacolelor sînt cele obișnuite : 10, 15, 17, 19, 21. O singură excepție: spectacolele de duminică, 5 iulie („Contele de Monte-Cristo“) încep la orele 10, 15, 18. și 21, filmul avînd două serii. Spectacol de „Super-revista“ Aflat în turneu bi-jubiliar prin țară, cu prilejul împli­nirii a 90 de ani de la naș­terea lui C. Tănase și a 50 de ani de la deschiderea gră­dinii „Cărăbuș“. Teatrul­ sa­tiric muzical „C. Tănase" prezintă în sala Casei de cul­tură a sindicatelor din Piatra Neamț joi, 2 iulie și vineri, 3 iulie a.c. (la orele 17 și 20) spectacolul de revistă „La grădina Cărăbuș", semnat de Nicușor Constantinescu, Ni­colae Dinescu și H. Măli­­neanu. Capetele de afiș ale aces­tei „super-reviste“ sunt cân­­tăreții de muzică ușoară Doi­na Badea, Luigi Ionescu și Anca Agemolu, actorii de comedie Florin Căciulescu, Nicu Constantin și Al. Lu­­lescu, Nicolae Dinică, bale­rinii Marica Negrea și Tu­dose Martinică. La realizarea spectacolului au contribuit Nicolae Dines­cu (regia artistică), Puiu Ga­­nea (decoruri), Adriana Du­­mitrescu (coregrafia), H. Mă­­lineanu și Cornel Popescu (conducerea muzicală). Avioane în sprijinul agriculturii Începînd cu data de 1 iu­lie, este prevăzută sosirea în județul nostru a unor avioa­ne utilitare ce urmează a fi folosite la efectuarea lucrări­lor agricole, în special com­baterea dăunătorilor la plan­te. Avioanele vor avea trei puncte de decolare: Tîrgu Neamț, Săbăoanii și Roznov, unde s-au amenajat deja te­renurile necesare. Printre pregătiri se mai numără asi­gurarea rezervelor de apă pentru prepararea soluțiilor asigurarea cazării și hranei aviatorilor etc. Zilele acestea, în librarii Noi apariții editoriale au copleșit zilele acestea libră­riile și standurile din jude­țul nostru. Astfel, editura „Meridiane“ este prezentă cu numeroase titluri atractive, între care la loc de cinste se află volumele dedicate unor mari artiști : Camille Man­­clair — „Secretul lui Wat­teau“ (200 pag., 5,25 lei), G. Guillem]nau.1t — „Blestemații. De la Cézanne la Utrillo" (252 pag., 7,50 lei), Malraux — „Salem“, André Eseu despre Goya“ (80 pag.­­ 85 ilustrații, 11,50 lei), Alberto Musignani — „Mondrian“ (36 pag. + 79 ilust­rații color, 40 lei), G. Apollinaire — „De la Ingres la Picasso“ (176 pag., 8,25­1).­ F. Timmermans — „Viața pasională a lui Brue­gel“ (200 pag, 7 lei). Volu­mele de proză ale aceleiași edituri sunt dedicate litera­turii italiene : Dino Bazzati — „Monstrul Colombre", En­rico Emanuelli — „O minuna­tă călătorie“, El­io Vittoriini — „Erica și frații săi, Gari­­baldina". Iată și cîteva volume de is­torie, teorie și critică litera­ră, în primul rind o mult așteptată reeditare : G. Ibrăi­­leanu — „Spiritul critic în cultura românească" (Ed. „Ju­nimea", 6 lei). Alte noutăți : Pavel Bellu — „Blaga în ma­rea trecere"; D. Micu — „în­ceput de secol“, Romul Mun­tean­u — „Farsa tragică", G. C. Nicolescu — „Structură și continuitate", D. Micu — „Introducere în filozofia lui Lucian Blaga*. áhM dl

Next