Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-02 / nr. 760

i Prin intervenția energică a Dimisiei agric­ole SARCINILE DE PLAN la însămînțarea culturilor duble să fie grabnic realizate S.Q.S. la C.A.P. Izvoare Cele 357 ha cu grîu ale coo­perativei au depășit stadiul de promisiune. De pe tarlalele Cioranu și Poiana, ca și de pe celelalte suprafețe s-au obținut producții recoltate, bune, care depășesc în mod cert me­dia pe județ. Soiul­­ București­, cu talie înaltă, s-a dovedit pro­ductiv și rezistent la cădere și șiștăvire. Pentru recoltare, sunt mobi­lizate șase combine și cîteva sute de oameni, care vor în­cheia lucrarea în următoarele 2-3 zile (cu toate că despre modul de funcționare al com­binelor și balotierelor ar fi de spus lucruri nu tocmai plăcute conducerii I.M.A. Filipești și secției de mecanizare, condusă de tehnicianul Ion Angheli. Aici, necazul este altul. Din­­tr-un calcul, făcut cu creionul în mină, reiese că cooperativa va putea să realizeze mai pu­țin decît jumătate din planul de 250 ha culturi duble. Întru­cît pînă la 4-5 august șase trac­toare vor tracta combinele iar două — balotierele­ mai rămîn La Izvoare, dar Explicăm situația de la Iz­voare tovarășului Aurel Grădi­naru­, instructor­ al Uniunii ju­dețene a C.A.P., aflat pe te­ren. Încercăm să sugerăm o soluție. — Acesta nu este singurul caz. La C.A.P. Români, miercuri­­ dacă ar fi să ne referim la un singur moment al muncii, trei combine din șase, erau defec­te. Din 200 ha planificate cu culturi duble, se însămînțaseră vreo 15. Dacă recoltarea ar fi disponibile trei tractoare (din care unul este defect) pentru pregătirea și însămtnțarea te­renului. Deoarece terenul este tasat, trebuie arat și discuit, astfel că viteza de lucru este mică. Tractoriști de schimb nu există, iar schimburi prelungi­­te, mecanizatorii de aici nu prea fac. Cu chiu cu vai se vor putea însămînța circa 100 de hectare. In fata acestei alternative, șeful secției de mecanizare se pare că încrucișează brațele, deși crearea acestei situații îi revine cel puțin în parte, com­bine defecte, o balotieră care mai mult stă­ tractoare cu în­treruperi repetate datorate ne­­exploatării raționale. Situația nu trebuie privită, credem, ca o fatalitate. Întrucît mijloacele secției de mecani­zare, așa cum sînt ele exploa­tate, nu asigură în nici un caz rezolvarea problemei, conside­răm necesară intervenția Di­recției agricole la capitolul întrajutorare nu numai acolo mers mai repede, tractoarele ar fi rămas disponibile pentru a­­rat și însămînțat, ca și la Iz­voare, pentru aceste lucrări ră­­mtn 1-2 tractoare. La Goșmani,­ planul este și mai mare — 260 ha, și la fel de rămas­ în urmă. Deși aici sec­ția de mecanizare se achită mai bine de obligații, recolta­rea celor 470 ha cu grîu ne­cesită o mai mare concentra­re de forțe, iar pentru arat și însămînțat, nu rămîne mai ni­mic. O situație deloc explica­bilă este cea de la C.A.P. Po­­doleni. Deși cooperativa agri­colă și secția sa­ de mecaniza­re se află în coasta I.M.A. C.A.P. Bahna. Secția de me­canizare. Un tractor șade pă­răsit pentru că mecanizatorul Dumitru Armașu n-a mai dat prin secție de vreo trei zile, fără să fi anunțat pe cineva despre soarta lui. Un alt trac­tor, un cuplu cu o balotieră, șade pentru că tînărul care îl exploatează își face formele pentru plecare în armată. Al treilea a adus o pînză nouă pentru o combină care, pînă către ora prînzului, n-a recol­tat nici un bob de grîu.­ Interpelat asupra situației, șe­ful de secție Mircea Chelaru arată că ar fi niște elevi trac­toriști în practică, utilizabili la lucrări mai simple cum ar fi arat și discuii pentru însămîr­­­­tarea culturilor duble. Unde să lucrezi însă ? (Sirul s-a recoltat pe mari suprafețe, palele s-au balotat — zice domnia sa — dar baloții stau pe cîmp. Cele 310 ha planifi­cate a fi însămînțate cu cul­turi duble nu pot fi nicicum realizate. Podoleni, treburile merg ana­poda , tractoare și combine de­fecte, balotiere defecte, ritm nesatisfăcător, în fata unei acuzații atît de grave la adresa cooperativei, care, conducerii chipurile, nu la măsuri de eliberare terenului periclitînd îndeplini­a­rea planului de culturi, por­nim pe tarlale cu președintele Gh. Condurat și tehniciană Sil­via Andone, în drum — impre­sionante șiruri de căruțe în­cărcate cu baloți de paie. La Lungul vîntului și Vălcica, miriști eliberate cu­ cuprinzi cu ochii — după spusele ce­lor doi, 107 ha. In fața acesteia realități, să-l mai întrebăm oare pe șeful de secție cine are dreptate ? ★ Constatările susmenționate au fost făcute pe parcursul săptămînil pe care o încheiem. Pentru a se vedea că între timp situația n-a evoluat prea mult în sens pozitiv,, publicăm graficul de mai jos, care se referă la stadiul existent a­­seară, conform situației opera­tive a Direcției agricole jude­țene . Așadar, a apărut în unele de plan la culturile duble in locuri convingerea că sarcina se poate realiza. Că rămînerea în urmă oglindită în grafic își are rădăcinile în neutilizarea mijloacelor tehnice la întrea­ga lor capacitate încă din săp­­tămînile din urm­ă, de cînd s-au recoltat primele suprafețe cu păioase, este un fapt constatat. jTrebuie însă intervenit ener­gic, în aceste 2-3 zile bune care au mai rămas pentru a­­ceastă lucrare, întrucît nu este admisibilă nici o nerealizare ,a sarcinilor­ de plan. 1----­ Cine are dreptate? ÎNLESNIRI ȘI PIEDICI IN ASCENSIUNEA PE CEAHLAU Ascensiunile în munți au efecte salutare a­­supra fizicului și psihicului, regenerează, for­tifică, sporesc încrederea în propriile creează uneori adevărate mutații. Poate forte, de asta pe potecile Ceahlăului —­ străbătute în aceste zile de foarte numeroși turiști — un tu­șești adesea medici — cunoscători ai acestor mari binefaceri. Dar un urcuș pe masiv presupune o oare­care doză de temeritate. E drept, condiții s-au creat în anii noștri pentru ca, scutit de grijile deplasării, adăpostu­lui, hranei, omul să poată gusta mai din plin frumusețile naturii. Și totuși Îmbunătățiri se mai pot aduce pe trasee, în cabane. Scopul fondurilor de față este să le pună în evidență, să atenționeze Agenția județeană de turism și alte fururi care prin natura atribuțiilor lor pot să contribuie la crearea, îmbunătățirea și dez­voltarea turismului în Ceahlău. D. BUZNEA Cooperative Recolta Agrtu Insămînțat culturi agricole (ha) duble (ha) Plan Realizat Plan Realizat Izvoare 357 236 250 50 Bahna 570 372 310 152 Români 360 140 220 30 Goșmani 459 207 1 260 62 Podoleni 396 131 190 38 Belșug de pirne nouă. Foto : C. SCARLAT Greutăți la apropierea de munte ,variile trenurilor, autobu­­zelor și vapoarelor pe lacul Bicaz sînt bine corelate. Dar, drumul de acces din noul port — de la șosea unde se lasă au­tobuzul și pînă în gara fluvia­lă , ori a fost dat în exploa­tare neterminat, ori nu este bine întreținut. în orice caz, deplasarea aceasta, deși scurtă, este cu totul neplăcută, chiar și pe vreme bună. Ce-o fi pe timp de ploaie ? In gara fluvială — de altfel foarte frumoasă — se simte ne­voia unui sistem informațio­nal al călătorilor mai bine pus la punct. Poate că n-ar fi rău dacă plecările și sosirile vase­lor de transport și ale celor de agrement ar fi anunțate prin megafoane, după sistemul adop­tat în gările C.F.R. S-ar evita astfel situații în care călăto­rii aleargă de pe vapor pe va­por, pînă ce-l găsesc pe acel pentru care și-au scos bilet, sau — așa cum s-a întîmplat în una din ultimele zile ale lunii iulie — vasul »Reșița* a tre­buit să se întoarcă de la o bună distanță îndărăt, în port, pentru a debarca pe cîțiva e­­levi, care tocmai din lipsa a­­cestui sistem, informațional, se pierduseră de grupul cu care i făceau excursia. Din motive asemănătoare, ni se pare necesar ca debarcade­rele de la Secu, Izvorul Alb și așa mai departe să poarte cîte o inscripție cu numele așeză­rii unde oprește vasul. Evi­dent, pentru muntenii trăitori pe aceste meleaguri, indica­toarele n-ar­ avea nici o impor­tantă. Pentru turiști însă — da. Cîteva propuneri și sugesti." Dacă cel ce vrea să urce Ceahlăul, vine de la Neamț, Tîrgu Neamț etc. Piatra cu autobuzul, acesta îl lasă la Du­­rău, de unde — după o noapte la cabană — poate începe as­censiunea. Foarte mulți însă vin pe lac. Vaporul îi lasă în­să la 8-9 km de Durau — dis­tanță pe care mulți n-au plă­cerea s-o facă pe jos. Și a­­tunci se pun pe așteptat o o­­cazie. Pe care pînă la urmă o găsesc și... o plătesc. Facem o propunere. Com­plexul turistic Durău sau Coo­perativa de consum Ceahlău să creeze și să exploateze mij­loace de deplasare pe acest traseu, în bună parte asfaltat." Cine n-ar fi bucuros să facă o plimbare de o oră-două cu o brișcă sau o trăsură, cu o o­­prire la ruinele­­ Palatului Cne­­zilor* și alta la „Păstrăvărie“ ? S-ar cîștiga bani frumoși iar turiștii ar fi și ei încîntați. Durăul constituie una din bunele baze de plecare pentru cine vrea să... ia cu asalt Ceah­lăul și prin el însuși o stațiu­ne montană care, cu amenajă­rile în perspectivă, poate de­veni ideală. Dar și cabana iz­vorul Muntelui, acum excelent Mihai ASMARANDEI­­ (Continuare in pag. a III-a) ! In pag. a IH­a­j 1 t !! Semnalăm Cine și cîndj 1­l va șterge ! praful I î de pe ! ! gazetele I de perete ! î­l sătești? I t Pagina a­ll-a Almanah ’I­f I Noi In pagina a IV -a răpiri de diplomați în Uruguay Scurte știri Anul III Nr. 780 Duminică 2 august 1970 4 pagini 30 bani La ILE­U­. Roznov ORDINEA ȘI DISCIPLINA nu au intrat în drepturile lor Forestierii de la UEI. Roz­nov, prezenți la adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan pentru anul viitor au luat cu­noștință de rezultatele obți­nute de ei în perioada care s-a scurs de la începutul anu­lui, rezultate am putea spune satisfăcătoare care oglindesc eforturile depuse într-o peri­oadă , cînd au existat o sume­denie de greutăți provocate de calamitățile naturale atît la sectoarele de exploatare cit și în cele de industrializare. Ori, în asemenea condiții se cereau eforturi mai mari, o organizare mai temeinică a muncii. Și,­ este îmbucurător că , de fiecare dată s-au găsit soluțiile cele mai ri­perite pentru a se asigura continui­tate în îndeplinirea prevederi­lor de plan. Comitetul de direcție la re­centa adunare a reprezentan­ților salariaților, a socotit ne­cesar să supună dezbaterii cri­tice, profunde, acele probleme încă spinoase, care nu au fost rezolvate și influențează rezul­tatele unității. Iată de ce am socotit fructuoasă adunarea de la Roznov, pentru că in primul rînd, de data aceasta, nu s-a mai mers pe ocolire, s-a spus lucrurilor pe nume, s-au criti­cat cu ascuțime acele defici­ențe din, brigăzi și sectoare și chiar din­ cadr­ul comitetului de direcție, care întotdeauna s-a ocupat de rezolvarea ope­rativă și în cunoștință de cauză a unor probleme de pro­ducție și îndeosebi de organi­zare. Cei care au participat ap­arațiaoung țsn; ne erem­ps la faptul că la Roznov se mai manifestă serioase abateri de la organizarea și disciplina muncii, că într-o serie de sec­toare, datorită acestui realizările nu sînt, cele lucru, mai bune. Și exemple care de­monstrează aceasta sînt des­tule, au fost expuse și în da­ Adunări de dezbatere a sarcinilor de plan pe 1971 rea de seamă, iar altele au fost aduse la cunoștință chiar de către cei care au luat cu­­vîntul. Este suficient să arătăm că în primul semestru din acest an datorită lipsurilor nemotivate, 1.947 zile-om, s-a pierdut o producție echiva­lentă valoric i­n­­­cnma­t­e 416.000 lei, m­­ai mult ca atît, în timp ce alții au absentat, numărul mediu scriptic a fost depășit cu 84 salariați. O si­tuație cu totul necorespunză­toare o prezintă sectoarele de exploatare Tazlău și Roznov. Mai grav este faptul că chiar unii conducători ai proceselor de producție, maiștrii, șefii de brigadă etc. au absentat de la lucru. Ne întrebăm atunci: cine să se ocupe de organiza­rea și conducerea producției dacă cei care au fost investiți cu aceste atribuții și primesc un salariu, absentează nemo­tivat ? Nefolosirea rațională a tim­pului de lucru afectat­ produc­ției a facilitat nerealizarea normelor de către un număr de aproape 700 muncitori. Din unele constatări reiese, că la secția de lăzi de la Roznov de exem­plu, ponderea nerealizării nor­melor o are schimbul de noapte întrucît asistența teh­nică este lăsată la voia în­­tîmplării. Este curios, lucru, dar comitetul de direcție analizat acest aspect al nerea­­a­lizării normelor cu cîteva luni în urmă, dar efectul analizei se lasă așteptat. De aici se vede că măsurile luate fie că nu au fost finalizate, fie că nu au fost cele mai bune. Fără îndoială că o explicație, cînd e vorba altă de nerealizarea indicelui calității la cheresteaua de fag, restanțe în livrări și refuzuri de cali­tate etc. nu poate fi alta decît cea a dezordinei și lipsei de răspundere care se manifestă ln foarte multe locuri de mun­că. Cît vor mai dăinui aceste carențe? Cînd se va hotărî comitetul de direcție să treacă la acțiuni concrete ?, pentru că a te mulțumi numai cu sim­ple constatări, cu analiza di­verselor aspecte, nu înseamnă mare lucru. C. M. Cucătorul Constantin Amariei de la Fabrica de pâine Piatra Neamț scoate din cuptor o nouă șarjă. Posibilități sporite pentru o activitate eficientă cu filmul După cum se știe, luna trecută­ in județul no­stru a luat ființă între­prinderea cinematografi­­­că județeană. Pentru afla cît mai multe amă­a­nunte privind organiza­rea activității in viitor, conținutul muncii aces­teia in scopul realizării integrale a sarcinilor trasate de partid în mun­ca cu filmul, ne-am ad­resat tovarășului CON­STANTIN OCHIAN, di­­rectorul întreprinderii nou înființate.­­ Principalul obiectiv al întreprinderii cinematografice județene îl constituie organiza­rea, conducerea și controlul ac­tivității cultural-educative cu filmul, a cinematografelor de stat subordonate întreprinderii. Acest conținut este cuantificat într-o serie de indicatori de plan, de indicatori economici, deoarece noi sîntem o unita­te bazată pe gestiune economi­că proprie, o întreprindere cu plan de­­ stat. — întreprinderea ei­— Bineînțeles, acesta este­­ specificul întreprinderii noas­tre. Indicatorii economici îi conțin pe cei spirituali, ei fiind într-o­ permanentă și de­­săvîrșită condiționare dialecti­că i unii îi determină pe cei­lalți, sporindu-și reciproc di­mensiunile. Sîntem conștienți de faptul că îndeplinirea aces­tor indicatori economici are o mare importanță pentru dez­voltarea conștiinței socialiste a maselor. De aici și răspunde­rea politică a colectivului In­treprinderii noastre cinemato­grafice. Dorim — și pentru rea­lizarea acestui deziderat exis­tă suficiente condiții, posibili­tăți — ca întreprinderea cine­­­­matografică județeană să fie un bun exemplu în organizarea u­­nor manifestări culturale spe­cifice, de interes județean, mu­nicipal, orășenesc sau comunal. — Cum considerați dv. că se va realiza acest lucru ? — Ne-am propus să studiem cu atenție aspectele noi ce apar, să trecem la o abordare mai complexă, mai de conținut a activității de difuzare a fil­mului, avînd în vedere forme­le de manifestare a conștiinței sociale, și posibilitatea influen­țării prin film a acestora. Mă gîndesc la filmele pe teme po­litice, juridice, tehnico-științifi­­ce, morale, estetice etc., care să contribuie mai eficient la educația multilaterală a cetă­țenilor. Considerăm ca fiind deosebit de utilă, și necesară în același timp, organizarea unor festi­valuri județene ale filmului po­litic, pe teme morale, pe teme de artă, folclor, muzică, sport etc. — și deci nu numai ar­tistice, cum se procedează de obicei — realizate diferențiat: pentru tineret, copii, femei, maturi. C. CONSTANTIN I (Continuare in pag. a III-a) “ INTERVIU CU TOVARĂȘUL CONSTANTIN OCHIAN, DIRECTORUL ÎNTREPRINDERII CINEMATOGRAFICE JUDEȚENE nematografică reprezintă, în sistemul difuzării și transmiterii culturii de masă, o unitate în care indicatorii economici sunt purtătorii unor fante încărcături imper­politi­ce, ideologice, științi­fice, culturale. *i Curier Cartierul „Lenin se extinde Zilele trecute s-au terminat lucrările de organizare a șan­tierului și au început săpătu­rile pentru turnarea funda­țiilor a încă trei noi blocuri de locuințe în cartierul „Le­nin". Este vorba de blocurile C1, C2 și C3 care totalizează 120 de apartamente, gradul III de confort. Termen de dare în folosință i trimestrul 1 1971. Aseară, în amicalul revanșă: România - Cehoslovacia 3-0 (12,6,10 Cea de-a doua partidă de volei feminin între repre­zentativele României și Ce­hoslovaciei, disputată aseară în sala „Ceahlăul" nu s-a ri­dicat — cum se credea ,ar­ia nivelul unei adecvate re­vanșe a unei echipe puterni­ce, dornice să recupereze o înfrîngere suferită cu o sea­ră înainte. Astfel s-au­ com­portat neașteptat de medio­cru, mai ales în apărare, unde au comis greșeli copilă­rești, amuzante chiar. In schimb, jucătoarele noastre au combinat cu multă fante­zie în atac, adecvîndu-se la fel de inspirate în preluări și la blocaj (Bogdan — Căli­nei­. Se pare că echipa uti­lizată cu predilecție — Bog­dan, Popescu, Popa, Baga reintrată în formă), Căinel Rebac — va constitui formu­la de bază pentru apropiate­le preliminarii ale C. M. de la Sofia și despre ea se poate spune că mente s-a omogenizat actual­pro­mițător. De la cehoslovace, plăcută evoluția lui Maliso­­va, Miskova și Svobodova. Au arbitrat bine Fink (Cehoslovacia) și Robert Joa­­chim Niculescu (România). Săptemâna viitoare pe ecrane • PIATRA NEAMȚ. O pre­ mieră cinematografică la „Pa­noramic“ și două reluări ale unor filme cu succes de pu­blic la „Pietricica". Este vor­ba de coproducția franco-ita­­lo-vest-germană „Străinii“ (un film de aventuri avînd-o dis­tribuită pe Senta Berger în­­tr-unul din rolurile principale) și — respectiv — de filmul ro­mânesc „Baltagul" (3—5 au­gust) și „Păcatul dragostei" — peliculă italo-spaniolă cu Să­rută Montiei (6_9 august).­­ ROMAN. Ba „23 August”, o ecranizare liberă și „pe rit­muri moderne” realizată de André Hunebelle (părintele serialului „Fantomas“ : „Sub semnul lui Monte Cristo“, Ba „Victoria“, două filme de ți­­nu­tă artistică : „Jurnalul u­­nei cameriste" de la 3—5 au­gust (regia i Buis Bunuel , protagonistă­l Jeanne Moreau) și „Să ucizi­ o pasăre cîntătoa­­re" de la­­ 6—9 august (film a­­merican distins cu trei premii gam ț protagonist­e Gregory „Oscar“ ( regia Robert Mully Peek), nul • TIRGU NEAMȚ. Pe ecra­­cinematografului „Victo­ria“ vor fi prezentate două pe­licule „ușoare“ : „Vinătorul de căprioare" (ecranizare a unuia dintre romanele lui Fenimore Cooper i 3—5 august) și „Pi­­cioare lungi, degete lungi" (co­medie vest-germană, cu Senta Berger în unul din rolurile principale ; 6—9 august). O UIGAZ. Sunt programate două pelicule inspirate din (Continuarea curierului în­ pag. a II-a) <i

Next