Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-07 / nr. 764

[Lucrările Comitetului pentru [dezarmare [Evoluția situației din Irlanda de Nord[ Ravagiile uraganului Celia fl­orm In pagina a III a­­ Activitatea politico-educativă­ și culturală de masă este chemată să sprijine producția de pe șantiere Citiți in pagina a IV- a Profil al industriei chimice nemțene. u­m­ai COMU270LUI 1U2ITEN­ lEAI­ AL P.C.R. Anul HI Nr. 764 | Vineri 7 august 1970 | 4 pagini 30 bani IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI Au încheiat recoltatul griului " Anunțam în ziarul de miercuri cS, mobilizînd in­tens resursele de care dis­pun, membrii a două coope­rative agricole : Bozieni , Ruginoasa și Gherăești au încheiat marea bătălie a re­coltării două zile, griului. La numai sîntem în pose­sia știrii că alte zece coope­rative au ajuns la finalul a­­cestei lucrări. Este vorba de Bîrgăoani, Botești, Bo­zieni, Costișa, Davideni, Dul­­cești, Gîdinți, Oniceni, Pil­­dești și Săbăoani. Faptul pre­zintă o mare importanță, întrucît după încheierea a­­cestei lucrări de mare volum rămîn disponibile forțe su­plimentare de muncă ce pot fi dirijate la celelalte lucrări care solicită urgență. Se îndeplinesc cu succes angajamentele Salariații întreprinderii de prefabricate Roman și­ au luat pentru acest ultim an al ac­tualului cincinal un mobili­zator angajament. Răspun­­zînd chemării partidului de a contribui cu forțe sporite și realizări deosebite în activi­tatea productivă pentru înlă­turarea cît mai grabnică a distrugerilor provocate de calamități, această impor­tantă unitate a industriei materialelor de construcții s-a aliniat la efortul general al întregului nostru popor. In perioada de la începutul anului, și în aceste zile din preajma marii sărbători de la 23 August, întreprinde­rea obține noi realizări îndeplinindu-și cu succes an­gajamentele luate. Bunăoa­ră, la producția marfă și marfă vîndută și încasată s-a realizat un spor supli­mentar de 3.600.000 lei și respectiv de 4.700.00 lei. In perioada la care ne referim s-au livrat șantierelor țării mai mult decit prevederile de plan cu: 4.300 mc prefa­bricate, față de 6.500 mc cît prevede angajamentul a­­nual, 2.000 mc panouri mari, 4.350 mc fîșii cu­ goluri, an­gajamentul fiind de 6.000 mc și 1.450 mc diverse prefabri­­cate pentru construcții indus­triale și agrozootehnice. La rezultatele bune în­scrise pe graficul întrecerii și-au adus contribuția toate secțiile, evidențindu-se în mod deosebit cea condusă de șeful de atelier, maistrul Dumitru Busuioc. Ascensiunea rezultatelor Continuînd șirul rezul­tatelor bune din primul se­mestru al anului, colectivul fabricii de celuloză și hîrtie „Reconstrucția" din Piatra Neamț a obținut și în luna iulie succese importante. Astfel, cumulat pe 7 luni s-a realizat peste prevederile de plan: 247­ tone celuloză, depășindu-se angajamentul întregului an, 244 tone hîr­­tie față de 300 tone anga­jament și 443 tone drojdie furajeră. In aceeași perioadă nivelul planificat al pro­ductivității muncii a fost depășit cu 4.286 lei pe sa­lariat. Q­aki­ tai iaeceit L­%! Anul 1970 reprezintă pentru Întreprinderea de centrale hidroelectrice „Bistrița“ Pia­tra Neamț perioada de vlri a activității productive des­fășurată de 1 colectivul de e­­nergeticieni, in cei 10 ani p­e cînd apele Jiului Bistrița au fost oprite de marele baraj de la Bicaz, stăvilindu-se drumul­­ plutașilor care alu­necau de la Vatra Dornei spre Siret. Este anul de vîrf­in drumul ascendent al dez­­­­voltării, al creșterii neconte­nite a numărului de kilovați care circulă de-a lungul și de-a latul meleagurilor ro­mânești, reprezentind in același timp o forță uriașă a cuceririlor înregistrate de oamenii muncii in drumul glorios al construcției soci­alismului in patria noastră. Colectivul întreprinderii noastre aniversează un de­ceniu de muncă îndîrjită, pu­ternic angrenată în procesul de perfecționare a mecanis­mului complex al economiei naționale. Milioanele de ki­lowați produși de centralele hidroelectrice componente ale Întreprinderii noastre Aurel BELDIE, secretar­ al organizației de partid de la I.C.H. „Bistrița“ Piatra Neamț (Continuare în pag. a III-a) 1944 -1970 I. M. Roman. Strungarul Dumitru Amăriuței din atelie­rul de sculărie — angajat în întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor suplimentare. Elena Olaru, croitoreasă fruntașă la fabrica „8 Martie" din Piatra Neamț. 1 Vor fi gata la timp ȘCOLILE CONSTRUCȚIE? Revenim, la scurt timp după un alt arti­col critic publicat în coloanele ziarului nostru, pe șantierele școlilor în construc­ție din județ pentru importanța și acuita­tea acestei probleme. Căci, deși sîntem în august, undeva la orizont se și întrezărește deschiderea noului an de învățămînt. Vor avea copiii noștri, cu toții, unde să învețe, se vor bucura ei și cadrele didac­te astă dată, ancheta noastră s-a oprit în altă zonă — cea de est — a județului. Au fost vizita­te, în prezența tovarășului Grigore Gregorian, director al Direcției tehnice județene, școlile în construcție din Tămășești, Gîdinți-Sagna, Bozieni și Oniceni. Vom începe cu ultimele două, unde există condiții specifice și care se construiesc în regie de către consiliile populare co­munale. Localități lovite de calamitățile din primăvară și vară, îndepărtate de zonele în care există materiale de cons­trucție, ele sunt și trebuie să fie în continuare puternic sprijinite de către forurile județene. La Bozieni, au fost­­ acordate fonduri pentru construirea a numai două săli’., de clasă. "Au fost­­ începute­ însă patru. Raid anchetă Inițiativa este bună dar ea trebuie susținută printr-o preo­cupare permanentă a organelor locale. E drept că primarul comunei, C. Enache, pare un om energic, care se zbate să realizeze ceea ce s-a stabilit pe plan local. Dar noi am găsit doar trei oameni pe șantier că­rora le lipseau materiale : lemn, var etc. E adevărat că inundația de la 17 iulie a luat mult mate­rial lemnos depozitat la consi­liul popular.-Iată de ce trebuie grăbit adusul altui lemn de la Borca, al varului­ de la trebuie urgentate 1 acțiunile Bicaz, de procurare a tîmplăriei pe care I.I.L. „Ozana“ Tîrgu Neamț o amină sub pretexte neinteme­iate. In satul Lunca din comuna Oniceni, școala veche a fost de­teriorată prin alunecările de te­ren din luna mai. Ea va fi to­­tuși folosită pînă la ridicarea celei noi pentru care s-au pro­curat multe materiale, transpor­tate la fața locului. Din păcate se pierd zile bune de lucru, pen­tru că C. Coman, maistru dela­ Mihai ASMARANDEI (Continuare în pag. a Hl-a­­ tice de condiții bune de muncă, de studiu ) Iată întrebări pe care consiliile populare, constructorii, directorii școlilor, forurile răspunzătoare de la nivel de județ, trebuie să și le pună zi de zi, acum cînd pînă la 15 septembrie — dată irevocabilă în luarea startului în noul an de învățămînt — nu mai este decit doar ceva mai mu­lt de­ o lună. curier „Noi descoperiri arheologice in județul Neamț. Astăzi, la orele 18, într-una din sălile Muzeului județean de istorie din Piatra Neamț are loc vernisajul expozi­ției intitulate „Noi descoperiri arheologice în județul Neamț". Noua expoziție cuprinde ma­teriale extrem de prețioase găsite recent la stațiunea ne­­olitică de la Ghelăiești — Ne­­deia, trofee geto-bastarne din zona Ghelăiești-Sat, precum și o serie de alte descoperiri în. Zilele acestea se află în tur­­­­neu prin județul nostru co­lectivul de estradă al teatru­lui „Al. Davila" din Pitești cu spectacolul de „varieté și music-hall „Triumful stelelor“, „Capete de afiș“, sunt două tinere soliste de muzică u­­șoară din Italia — surorile Gilda și Loredana Santelli. Din lista lungă a celorlalți soliști menționăm pe­­ Valen­tin Chirițescu, Nelu Mihai, Ion Pietraru, M. Chirițescu, Lidia Loch, Mia Ionescu. Vă recomandăm cîteva din­tre recentele titluri prezente în librăriile județului :­­ „Editura enciclopedică ro­­mână" a editat două noi lu­crări de larg interes : „I. C. Singeorzan — „încă despre sfîrșitul lumii“ , odată Ion Bordeianu — „Secretul vie­ții lungi“.­­ Editura „Ion Creangă“ oferă în colecția „Biblioteca pentru toți copiii“ o reeditare în condiții grafice excelente a nu­velei „Măria la puiul pă­durii“ de Mihail Sadoveanu.­­ Editura muzicală a Uni­unii compozitorilor vă oferă o nouă ediție a cunoscutului roman „Doctor Faustus“, sem­nat de Thomas Mann,­ tîmplătoare de­­ materiale, sci­tice și tezaure­­ monetare (în special dinari imperiali ro­mani), dezvăluite în timpul ultimelor săpături din cetatea dacică de la Bi­ca­ Doamnei. Cu același prilej, va fi pre­zentat publicului vizitator a­­flat în vernisaj și primul volum al publicației Muzeu­­lui județean— „Memoria Am­­tiquitatis". Ileana Varga. Prezentarea și momente vesele : Gigi Nicu­­lescu, Marin Radu Ene și Dragoș Mîrzan. Își dă concur­­sul formația instrumentală „Melody". Regia artistică : Constantin Dinischiotu. La ROMAN, spectacolele au loc astăzi, vineri 7 august a.c., în sala casei de cultură, la o­­rele 17 și 20. La aceleași ore au loc și spectacolele de la PIATRA NEAMȚ, duminică 9 august a.c., pe scena Casei de cultură a sindicatelor.­­ „Editura politică" vă pro­pune un titlu paradoxal, înso­țit de semnătura lui Erich von Davikin : „Amintiri despre viitor“. D In „Editura Univers" a revăzut lumina tiparului volu­mul „întoarcerea băștinașului“ aparținînd scriitorului Tho­mas Hardy, prețuit de cititori mai ales pentru celebrul ro­man „Tesa d'Aberville“.­­ Apariții remarcabile în colecția „Romane de dragoste“ a „Editurii Univers" : „Adam și Eva“ de Liviu Rebreanu, „Cazul Eugeniței Costea“ de Mihail Sadoveanu și „Loreley“ de Ionel Teodoreanu, „Triumful stelelor" Zilele acestea, în librarii li «liirtiiri riLiite. am a mita I Pe ogoare se lucrează în ritm intens, întrucît se pare că timpul va deveni din nou favorabil ploilor, principalul obiectiv al activității continuă să fie recoltarea și depozitarea griului. In ceea ce privește re­coltarea, în ultima vreme s-au făcut progrese notabile: în numai două zile s-a strîns de pe cîmp grîul de pe 4.386 ha, ceea ce dovedește că mijloa­cele tehnice și forța de mun­că manuală s-au folosit in­tens. Mai scăzut este însă rit­mul la treieriș. Se știe, spre exemplu, că dacă am fi avut un an normal, cu culturile cu­rate, nu s-ar fi pus asemenea probleme, deoarece combinele ar fi strîns recolta aproape în totalitate. Multe lanuri fiind însă puternic îmburuienite, numai pînă în seara zilei de ieri se recoltaseră manual — cu secera, coasa și cositoarea mai mult de 12.500 ha culturi de grîu. De aceea constatăm că deși recoltatul (înțelegînd prin aceasta tot ceea ce s-a realizat manual, cu cositoarea și combina) este efectuat în proporție de 86 la sută, treie­­rișul este mult rămas în urmă, înregistrând doar un indice de 51 la sută. Așadar, jumătate din recolta de grîu se află în­ cîmp, fie în căpițe, fie în pi­cioare. Acest stadiu al lucrării este nesatisfăcător și poate avea repercusiuni din cele mai nefavorabile: menținerea griului în căpițe sau „jumătăți" duce la scuturarea boabelor și deci la pierderi de recoltă, eventualele ploi pot duce la de­clasarea producției, deci tot la pierderi. întrucît ploile excesive din primăvară au dus la diminuarea recoltei, orice risipă acum, la epoca strânsu­lui, trebuie evitată. In majoritatea comunelor din județ există recoltate mari cantități de grîu , de pe supra­fețe de ordinul a mii de hec­tare, bune de treierat. Să se treacă de urgență la treiera­tul staționar, lucrîndu-se în schimburi prelungite sau, a­­colo unde sînt condiții ziua și noaptea. Să nu se piardă nici o oră, nici un minut bun de lucru ! Să se mobilizeze toate forțele pentru a se lucra cu maximum de randament 1 Conducerile întreprinderilor de mecanizare să opereze ra­pid și judicios transferul de mașini între unități, asigurînd astfel întrajutorarea celor ră­mași în urmă. Să se facă totul pentru ca în cîteva zile, întreaga recoltă de grîu a anului 1970 să ajun­gă în hambare ! ■ah. Situația treierișului la cultura griului conform ultimei operative a Direcției agricole județene S­UCEAVA In comunele cu mai multe coo­perative s-a făcut media realizărilor. Citiți în pagina III*a Echipa de fotbal „Ceahlăul“ continuă pregătirile ! „cu fi­rțe ! proaspete" SMNALAM ! n \­ i I ! I ) I 101!()UNA — o prejudecată !? de Am primit la redacție destul multe scrisori, alături de vizite, din partea unor tineri căsătoriți care acuzau ajungerea la un impas în privința acordu­lui lor comun asupra vieții, asupra problemelor pe care le ridică căsătoria. Cei care nu se confesau cerînd un sfat sau un sprijin își exprimau nedumeri­rea în fața schimbării de com­portament a­­ partenerului de viață, căreia nu-i găseau explicații. „Nepotrivirea de caracter" era în aceste condiții o formulă care, discreditată prin­­tr.o îndelungată și ironică folosință, nu mai putea sa­­tisface. Acesta este deci pre­textul mărturisit al prezentei anchete printre tinerii căsătoriți. Considerată un act fundamental, componentă medie în tripticul­ momentelor esenția­le ale vieții omului — naștere, căsătorie, moarte — căsătoria este singurul act de decizie în acest lanț al determinărilor și indeterminărilor. De aceea poporul i-a acordat o importan­ță deosebită celebrînd-o ca atare. Și pentru că este unicul dintre aceste momente pe care omul îl poate hotărî singur, conștient, căsătoria a fost prece­dată de actul inițiatic de pre­gătire și cunoaștere reciprocă, care este logodna. Plecînd de la această realitate, altădată strict respectată, în conformitate cu o tradiție puternic­­ împământenită, am chestionat peste 100 de tineri căsătoriți pentru a descoperi atitudinea contemporană în fața acestui act. Am constatat astfel un procent de 9 la sută în care căsătoria celor doi tineri a fost oficiată după mai mult de 5 ani de la prima întîlnire. Evident, în asemenea cazuri, logodna nu a mai fost considerată necesară, perioada aceasta fiind suficientă pentru o cunoaștere reciprocă, îndelung verificată. Urmează apoi un procent de 21 la sută pentru care perioada de cunoaștere a durat între 2 și S ani. In unele cazuri logodna a avut loc, în altele, nu. Am putut stabili același procent pentru cei care s-au căsătorit după­ doi ani de zile. Aici marea majori­tate a celor chestionați au indicat săvîrșirea logodnei prin ceremonie. Majoritatea unor răspunsuri similare, într-un procent de 50 la sută, au furniza­t-o cei care s-au căsătorit relativ repede, după­­ o perioadă de cunoaștere variind între cîteva luni și un an. Un sfert din aceștia nu au­­ mai oficiat însă ceremonia logodnei. Chiar și în cazurile cînd aceasta a fost împlinită perioada scursă de la logodnă pînă la căsătorie, necesară cunoașterii și apropie­rii, a fost destul de mult scurta­tă. Să fie aceasta o consecință, o răsfrîngere directă a ritmului - C. L.­ ­ (Continuare. în pag. a lll-a) *

Next