Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-17 / nr. 798
\ V -A J I Fabrica „8 Martie" Piatra Neamț. Ținea Anisia efectuînd operații care cer o bună îndemînare la mașina de tricotat de ținut „Ghet". Profiluri contemporane FORȚA DE EMULAȚIE A EXEMPLULUI Imm Comunistul este chemat să fie exemplul de devotament și de conștiinciozitate în muncă, de disciplină fată de sarcinile de partid și profesionale, fată de normele și legile vieții sociale. Interesele egoiste, tendința spre căpătuială, compromisurile sunt străine eticei comuniste, statului, partidului nostru. La Fabrica „Reconstrucția“ din Piatra Neamț, comitetul de partid, desfășoară o susținută muncă în rndul comuniștilor pentru a dezvolta ia inalte trăsături morale, aceștia Numeroase sunt exemplele care vin să demonstreze eficienta acestei munci. Comunistul VASILE BRAȘOVEANU, satul echipei de cazangii — lucrător cu o mare vechime in fabrică este un om înzestrat cu calități deosebite, așa cum șade bine unui comunist. An de an se menține fruntaș in Întrecerea socialistă, sirguincios, pasionat in meseria pe care o practică. A devenit cunoscut de multă vreme in întreaga întreprindere. De fiecare dată, echipele de control ale instalațiilor de cazane au avut numai cuvinte de laudă asupra activității desfășurate de cazangiul fruntaș. Cele inserate mai sus nu sunt însă de natură să contureze profilul complet al comunistului. Ele se cer îmbogățite, comentate. De când Brașoveanu Îndeplinește funcția de șef de echipă, numeroși componenți ai acesteia au devenit, cu sprijinul său direct, oameni de nădejde, muncitori de Înaltă, calificare, in stare să rezolve cele mai complicate probleme pe care le reclamă procesul de producție. Printre ei pot fi amintiții Andrei /., Cernát C., lancu C ș.a. De curînd toți aceștia au fost primiți in rîndul comuniștilor. Că V. Brașoveanu constituie un exemplu demn de urmat, ne este demonstrat și din preocupările pe care le are pentru continua Îmbunătățire a procesului de producție, el fiind cunoscut ca un inovator fruntaș. Printre cele mai importante realizări sunt și cele privind „modificări calorizatoare, răcitoare și gaze" precum și „îmbunătățiri ecrane cazane IPROM“, ambele cu eficientă sporită In producție și in realizarea unor substanțiale economii. Nu putem să nu adăugăm și faptul că In zilele de tristă amintire, aiici furia oarbă a apelor s-a năpustit cu putere, dijmuind avuția națională, comunistul Brașoveanu a cerut să plece în zonele sinistrate pentru a ajuta la repunerea în circuitul economic a obiectivelor distruse. El a menționat : „Voi folosi Întregul concediu de odihnă In acest scop“... Dar Brașoveanu nu este unicul comunist cu care se mîndrește colectivul de aici, alături de el sunt și alții. La fel de buni și entuziaști, la fel de merituoși. De pildă, MIHAI NEAMȚU, secretarul organizației de partid de la secția hîrtie, reușește — datorită calităților profesionale și moral-politice — să insufle în rândurile colectivului care lucrează, hotărirea și en entuziasmul pe care fiecare salariat trebuie să-l manifeste In Îndeplinirea obligațiilor ne-i revin, tn prezent este intens preocupat de dezvoltarea orizontului său de cunoștințe, pregătindu-se temeinic pentru a putea face față cu succes la noua instalație de hârtie pergaminată unde urmează să lucreze odată cu intrarea ei In functiune. La fel ca cei doi comuniști despre care am vorbit — la „Reconstrucția" mai sunt și alții, multi, multi alții. Comitetul de partid al fabricii, așa după cum ne declară secretarul acestuia, ing. Nicolae Enea, este preocupat continuu de stimularea activității tuturor salariaților pentru crearea unui climat de Întrecere, rodnic și eficient. „Rezultatele obținute de colectivul nostru demonstrează cu prisosință acest lucru. Avem oameni harnici, pricepuți și devotați, — ne spunea tovarășul Enea. Exemplul fruntașilor pe care ii popularizăm în permanență, constituie un puternic stimulent pentru activitatea Întregului colectiv de muncă“... «onchi cm muturate omți-mi. Anul III Nr. 798 Joi 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani încă din primele zile ale campaniei TRANSPORTUL SFECLEI în pas cu recoltatul Ieri, 16 septembrie Fabrica de zahăr Roman a început să producă. Pentru a se putea trece la extragerea zahărului din noua recoltă de sfeclă — spunea directorul fabricii, tovi ing. Mihai Todirică — a fost necesară îndeplinirea cîtorva condiții I asigurarea unui stoc de rezervă de minimum 45.000 tone sfeclă și o livrare ritmică, de către cele 57 unități județ, de circa 2.400 tone pe producătoare de sfeclă din zi. Pentru satisfacerea acestor necesități minime, cooperativele agricole au întocmit de comun acord cu fabrica, un trafic de livrare a cărui execuție trebuia să înceapă de la 11 septembrie. Am urmărit, pe data de 14 septembrie, modul în care se satisfac aceste obligații. pentru a ne da seama în ce măsură fabrica din Roman își poate baza producția măcar, pentru perioada de început pe cantitățile de sfeclă din județ, estimate la circa 160.000 tone ceea ce reprezintă aproximativ 40 la sută din materia primă totală a fabricii. Primul interpelat — tovarășul Vasile Craus, șeful centrului Roman de contractare și aprovizionare cu sfeclă. Fiind în posesia situației livrărilor în toate cele șase baze de recepție din județ — Roman, Secueni, Dulcești, Girov, Roznov și Podoleni — este în măsură să facă aprecieri globale din 57 de unități, în a patra zi a campaniei de recoltare au adus sfeclă în baze doar 33. Se înscrie în grafic (repetăm, în dimineața zilei de 14) doar C.A . Horia, cu 459 tone față de un plan grafic de 450 tone și Secueni cu 229 tone față de 200. Toate celelalte, se aflau sub grafic. Controlăm aceste informații la baza de recepție a sfeclei din Secueni. Tehnicianul fabricii, tovarășul Ștefan Peleanu, ne demonstrează pe bază de acte : în afară de C.A.P. Secueni, care se înscrie în grafic, toate celelalte unități (Moldoveni, Bahna, Izvoare, Butnărești sunt restandere. CAP, Izvoare n-a predat, de altfel, nimic. Cauza ? S-a anunțat două autocamioane ale că cele cooperativei au plecat la Piatra Neamț după ’■ cherestea și s-au tamponat amîndouă. Cu toate acestea, în bază se află aproape 500 tone sfeclă. Sfecla ar fi foarte necesară în fabrică, pentru completarea stocului. De dimineață pînă la orele 11 autobaza Romana I.T.A. trimisese doar două autocamioane cu remorcă în loc de vreo zece, cîte ar fi fost necesare. Mai reclamă o nemulțumire tovarășul Peleanu : faptul că șoferii și încărcătorii de C.API Moldoveni, afișînd însa totdeauna o foarte mare grabă, încalcă regulile de disciplină din bază producînd pagube, fac manevre cu autocamioanele în nepermise timpul descărcării, strivind sfecla sub roti, nu o depozitează în mod ordonat pentru a putea fi acoperită și protejată împotriva deshidratării. E drept, sfecla (Continuare In pag. a II-a) LEGEA CALITĂȚII PRODUSELOR să fie respectată fără nici-o excepție! In actuala etapă de dezvoltare a țării noastre cînd întreprinderile sînt dotate cu utilaje moderne, cînd se aplică și se extind măsurile științifice de organizare a producției, iar pregătirii cadrelor i se acordă o atenție deosebită, sunt create toate condițiile ca paralel cu sporirea susținută a volumului producției și a productivității muncii să crească și nivelul calitativ al produselor. Devenită un atribut esențial al timpurilor noastre, calitatea produselor și realizarea ei, trebuie să preocupe toate unitățile noastre economice, pe toți muncitorii, tehnicienii și inginerii din fiecare sector de activitate, întrucît de îmbunătățirea calității producției depind atît valorificarea superioară a resurselor materiale și umane ale țării, satisfacerea normelor tot mai complexe ale consumului productiv și individual, cit și competitivitatea produselor noastre pe piața mondială. Acestea sunt principalele considerente pentru care problema calității produselor este ridicată în țara noastră la rangul politicii de stat. Avînd în vedere importanța problemei pusă în dezbatere, în numeroase întreprinderi din județul nostru s-au inițiat în urma aplicării Legii organizării și controlului calității produselor, acțiuni penrtru asigurarea celor mai bune condiții de lucru, pentru aprovizionarea cu materii prime corespunzătoare calitativ, pentru reîmprospătarea cunoștințelor profesionale și înarmarea personalului pentru de control al calității cu tehnic noi sisteme și metode moderne de control. Sunt cunoscute în acest sens acțiunile de mare amploare organizate de AFS Săvinești, Uzina de țevi Roman etc care s-au concretizat în substanțiale îmbunătățiri tehnologice pe fluxurile productive. Cu toate realizările obținute, se mai manifestă încă destule neajunsuri și lipsuri în problemele calității produselor. Astfel, se constată că sunt întreprinderi care au în depozite produse fără desfacere din cauza calității necorespunzătoare. La Fabrica de cărămizi din Roman există un stoc de peste 264.000 unități de cahle , teracotă care fiind fabricate dintr-o argilă necorespunzătoare nu sunt bune decât pentru casare. Pentru aceeași destinație sunt „pregătite“ 1.038 bucăți de armături pentru irigație la întreprinderea mecanică Piatra Neamț. Fabrica de ciorapi și tricotaje „8 Martie" nu dovedește să recondiționeze și să desfacă la intern masivele ..căderi" calitative de tricotaje din producția pentru export. Unele întreprinderi recurg la „artificii” pentru acoperirea unor neglijente ce se manifestă în legătură cu caracteristicile de calitate ale produselor. Astfel, întreprinderea mecanică Roman raportează ca produse finite bune pentru export, 20 de mașini de frezat cu ax superior, la care de fapt nu erau terminate toate operațiile de montare și finisare. La fel au stat lucrurile cu șase fierăstraie panglică tip FP8A declarate ca fiind terminate deși de ele scria „recepție provizorie". Analiza reclamaților pe primele opt luni ale anului la întreprinderile din judetul nos ing. Ion COLOMEI, director adjunct al Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor (Continuare in pagina a II-a) în pagina a VIa ECONOMICE Seriozitate, atenție, concentrare — atribute ale debutului noului an școlar, Á Astăzi, deschiderea stagiunii la Teatrul Tineretului PREMIERA SPECTACOLULUI „NĂPASTA“ DE I. L. CARAGIALE Pentru toți iubitorii de teatru din municipiul Piatra Neamț, din întregul judet — o veste deosebit de plăcuta : deschiderea stagiunii Teatrului Tineretului Astăzi, la orele 20, va fi prezentată in premieră piesa „Năpasta" de I. L. Ca Tarjidis în distribuție : Marta Savciuc (Anca), Adrian Vișan (Dragomir), Constantin Cojocaru (Gheorghe) și Mitica Popescu (Ion). Regia : Alexa Visarion. Acum, la început de nou drum al prestigioasei Institut de cultură pietreană, urăm tînărului si entuziastului colectiv succes deplin si cu mai multe aplauze la scenă deschisă. Expuneri pe teme de politica externa Mari si miercuri, la Tîrgu Neamț, Roman si Piatra Neamț, prof. Gheorghe Iosub Stoica, lector al G.C. P.C.R., a conferențiat în toalta unui numeros public despre „Problema dezarmării generale". Deschiderea de elevi din în prezenta a numeroși elevi și părinți, a cadrelor didactice care activează în cadrul Școlii sportive din Piatra Neamț, a avut loc deschiderea noului an de învățămînt la cea mai unitate de performantă mare a sportului școlar din județul nostru. Cu acest prilej, prof. C. Săvinescu, directorul scolii, a relevat performantele realizate de-a lungul anilor . Un nou cîștigător la loz în plic. Seria cîștigurilor la sistemul „loz în plic“ s-a îmbogățit zilele acestea cu încă un „norocos" : este vorba de participantul Ion Șerban, din municipiul Roman, care a intrat de curînd în posesia unui premiu de 5.000 lei. • Pronoexpres. La tragerea din 16 septembrie a.c. au fost extrase din urnă următoarele numere : • Interesantă expunere referitoare la „Italia cotidiană" a susținut marț, la Casa de cultură din Tîrgu Neamț, si prof. Adriana Stoica, redactor la revista „Contemporanul“. Școlii sportive Piatra Neamț de sportivii elevi pregătit aici, precum si succesele de anul trecut obțnute in cadrul diviziei nationale școlare și de juniori. De menționat că în prezent, peste 30 de absolvenți activează în echipele divizionare A și B ale țării, iar peste 73 la sută din totalul absolvenților își continuă studiile în cadrul învătămîntului superior. Extragerea 1: 32, 31, 17, 2, 42. 30. Fond de premii: 343.072 lei; Report categoria 1: 33 575 lei; Report 33.575 lei. Extragerea a II-a: 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44; Fond de premii: 305.376 lei; Report categoria A 44.731 lei. De Ia A. S. Loto Pronosport cateqoria a H-a i Cum îndeplinim planul pe anul 1970 ? Electrificarea rurală in ritm mai energic în opera de edificare a satului socialist, electrificarea ocupă locul de frunte, făcînd posibilă pătrunderea intr-un ritm rapid, la munte sau la șes, departe de centrele urbane, a elementelor cele mai înaintate ale civilizației și culturii. Convorbirea noastră cu ing. GRIGORE TARTACAN, șeful serviciului de investiții și electrificări rurale din cadrul [.RE. Neamț, are scopul de a elucida problemele legate de îndeplinirea planului electrificării satelor din județul nostru pe 1970 Si de pregătirea condițiilor de lucru pentru anul viitor. — Care este în prezent situața electrificării satelor de pe teritoriul județului Neamț ? — Dacă lăsăm la o parte satele care, potrivit acțiunii de sistematizare, vor fi treptat dezafectate, putem conchide că din totalul de 347 sate, 274 vor fi la finele acestui an electrificate. — Bineînțeles dacă planul pe 1970 va fi îndeplinit. — Realizările de pînă acum ne îndreptățesc să fim optimiști. In adevăr, pînă la finele lunii august s-au executat electrificări în 16 sate noi din totalul prevăzut pentru acest an, iar în alte 7 sate, printre care Bordea (Ștefan cel Mare), Chirțeni (Hangu), Piriul Fagului (Poiana Teiului), lucrările sînt într-un stadiu mult avansat. Trebuie însă să menționez că 11 sate de pe Valea Bistriței, deși lucrările sînt terminate, nu pot fi încă luminate pînă la terminarea axului de 20 Kv. Potoci-Dreptu care se execută în paralel. Mai sunt de atacat deci lucrările de electrificare în 7 sate noi, printre care Lunca Moldovei (Păstrăveni), Grozăvești (Hangu), Căușeni (Bîra) și altele, planificate pentru unul trimestru al acestui an,uici— Și în ce privește extinderile ? — Din 120 km extinderi prevăzute pentru întregul an, am executat deja 75 km de rețele în 21 de sate, puse deja în funcțiune. Aceasta înseamnă că ne mai rămîn unele sate în care lucrările sunt în faza inițială sau n-au început încă. — Ați fi avut posibilitatea să realizați mai mult ? — în ceea ce depinde de noi, da. Dacă la începutul anului dispuneam de 7 echipe de lucru, acum avem 20, alcătuite din oameni capabili, bine dotați. Dar în trimestrul realizările au fost sub plan i abia în 2 sate noi și în alte 3 extinderi. Șantierele n-au fost bine pregătite, ne-au lipsit stîlpii... — La ora actuală greutățile sînt depășite ? — Nu în totalitate. Dacă în ce privește fondurile necesare, situația s-a ameliorat prin recenta virare de către Direcța tehnică a Consiliului popular județean în contul nostru a 800.000 lei, rămîne încă deschisă problema stîlpilor de lemn. — Ni se pare că lipsa lor de astăzi se putea evita. — Așa s-ar fi întimplat dacă, potrivit necesităților noastre, consiliile populare comunale ar fi dus la timp stîlpii necesari la stația de impregnare de la Bocancea. Dar operațiunea aceasta a fost amînată de unele comune, între timp stața a intrat în reparație și nu ne-a mai putut livra de la începutul lui august nici un stîlp. Din acest motiv, activitatea noastră a stagnat. De cîteva zile, trei echipe nu mai au de lucru. — La cit se ridică această datorie ? — La circa S00 m.c. stîlpi de lemn, suficienți pentru electrificarea a 9 sate noi și pentru extinderi în alte 10lele — Suntem informați că zi„ acestea stația reintră în producție. Ce măsuri s-ar impune, după părerea dv., pentru a se reveni la o activitate normală ? — Direcția tehnică ar trebui să impulsioneze pe toate căile munca de impregnare a stîlpilor. La transportul acestora pe șantiere o vom sprijini și noi. Am fi păcat să mai pierdem din timpul acesta foarte bun pentru efectuarea lucrărilor de electrificare. — in atenția comitetului de direcție al I.R.G. stă și pregătirea condițiilor de lucru pentru anul viitor ? — încă din luna aprilie a.o. s-a încheiat un protocol preliminar cu Direcția tehnică a Convorbire consemnată de Mihai ASMARANDH (Continuare in pag a Itl-aț Cînd bunul plac domnește la tejghea fapt un bucurător, exigentele consumatorilor fie din mediul urban, fie din mediul rural, sînt tot mai crescute de la o zi la alta. De acest adevăr axiomatic luăm cunoștință și prin intermediul scrisorilor sosite la redacție, In care ne sînt relevate o serie de aspecte negative din unitățile de alimentație publică sau din cooperația de consum și ni se cer Intervenții prompte pentru înlăturarea lor. O scrisoare sosită din satul Leghin, comuna Pipirig, ne invită cu Insistență să facem o vizită la magazinul mixt din această localitate, pentru a ne convinge pe viu de anacronismul deservirii ce se practică aici. Ni se dezvăluia cu lux de amănunte cum Varvara Iurcu vinde băuturi la pahar cu preț de restaurant, dosește anumite mărfuri alimentare, distribuindu-le la rude și prieteni, uită să dea restul sau să facă curățenie, etc. Faptele,relatate erau prea grave, pentru a mu întreprinde o anchetă la fața locului. In postura de turiști însetați, intrăm în magazinul din Leghin și comandăm un sprit cu vin (în astfel de unităti se desfac numai băuturi îmbuteliate pentru acasă). Imediat ni se face unul cu apă minerală. Mergem cu experimentul mai departe, și, cu niște eforturi de voință extraordinare, încercăm să îngurgităm această leșie cu miros și floare de borș, pentru a o putea supraveghea mai bine pe gestionară. Mai vine un căruțaș, mai dă și el de dușcă un rachiu mare și, în sfîrșit, ne recomandăm. — Aveți voie să desfaceți băuturi la pahar în magazin ? — Păi ce să facem dacă nu este bufet în sat și oamenii vin la noi ? Și după o pauză oarecare : — Dacă știam eu cine sînteți, nu vă serveam . Gîndeam că chiar vi-i sete. Dînsa nu știa nici dacă vinul pe care-l desface este de 7 sau de 9 lei. Primea însă pentru fiecare sprit doi lei, și nu un leu cit ar fi costat în realitate. Același regim îl au și rachiurile. Problema în discuție este însă însoțită și de un alt aspect tot atît de grav. Cele cîteva pahare ce se folosesc aici, cu fel de fel de amprente pe ele, sînt solicitate la maximum, astfel că spălarea lor destul de sumară este doar un fel de praf aruncat în ochii consumatorilor. Adăugînd la aceasta și murdăria crasă care domnește în tot localul, te miri cum nu s-a declanșat încă nici un fel de epidemie în acest sat, în timp ce băuturile ocupă aici un perete întreg, celelalte mărfuri, cărora de fapt ar trebui să li se afecteze întregul spațiu, sunt îngrămădite unele peste altele în rafturile unui singur perete, sau sunt stivuite pur și simplu pe podea. Vînzătoarea nu știe ce mărfuri l-ar mai trebui, dar nici ce are în magazin. O proastă aprovizionare continuă să existe la magazinele forestiere. De pildă, la magazinul alimentar din parchetul de exploatare Gut, aparținînd de Cooperativa de consum Roznov, nu găsim decit hamsii și cîteva cutii de conserve La magazinul mixt din satul Giurgeni, comuna Valea Ursului, gestionarul Vasile Glavan e prea ocupat cu servirea clienților care solicită băuturi la pahar, pentru a mai răspunde și celor care au nevoie de unele mărunțișuri. De aceea nici nu le aduce. Aici nu poți găsi lame de bărbierit, ace de cusut, nasturi, petrol lampant, rechizite școlare. Locuitorii satului sînt adesea nevoiți să plece la Roman pentru a se aproviziona. La bufetul „Plăieșu" au Neamț, gestionara din Tir- Frăsîna Pantru refuză să prezinte condica de sugestii și reclamații atunci cînd i se cere, într-adevăr, vizitînd unitatea, găsim condica dosită. Fiind adusă la insistențele noastre, descoperim că nu s-a mai notat nimic în ea de doi ani de zile, deși deficiențe există destule. Amintim că aici — și nu numai aici — șprițul se întocmește din ochi motivîndu-se că nu există măsuri potrivite. Carnetul de sănătate n-a putut fi t găsit în ruptul capului Deficiențe asemănătoare întîlnim și în alte unități de pe cuprinsul județului. Iată de ce cerem Uniunii județene a cooperativelor de consum să-și îndrepte cu mai multă stăruință atenția asupra acestora, luînd măsurile care se impun, pentru a oferi consumatorilor. Indiferent unde s-ar afla, condiții de deservire Is au mai înaltă cotă a exigenței. Pe urmele unor scrisori sosite la redacție Jk