Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-17 / nr. 798

\ V -A J I Fabrica „8 Martie" Piatra Neamț. Ținea Anisia efectuînd operații care cer o bună îndemînare la mașina de tricotat de ținut „Ghet". Profiluri contemporane FORȚA DE EMULAȚIE A­­ EXEMPLULUI Imm Comunistul este chemat să fie exemplul de devotament și de conștiinciozitate în mun­că, de disciplină fată de sarci­nile de partid și profesionale, fată de normele și legile vie­ții sociale. Interesele egoiste, tendința spre căpătuială, com­promisurile sunt străine eticei comuniste, statului, partidului nostru. La Fabrica „Reconstrucția“ din Piatra Neamț, comitetul de partid, desfășoară o susținută muncă în r­ndul comuniștilor pentru a dezvolta ia inalte trăsături morale, aceștia Nu­meroase sunt exemplele care vin să demonstreze eficienta acestei munci. Comunistul VASILE BRAȘO­­VEANU, satul echipei de ca­zangii — lucrător cu o mare vechime in fabrică este un om înzestrat cu calități deosebi­te, așa cum șade bine unui co­munist. An de an se menține fruntaș in Întrecerea socialis­tă, sirguincios, pasionat in meseria pe care o practică. A devenit cunoscut de multă vreme in întreaga întreprin­dere. De fiecare dată, echipe­le de control ale instalațiilor de cazane au avut numai cu­vinte de laudă asupra activită­ții desfășurate de cazangiul fruntaș. Cele inserate mai sus nu sunt însă de natură să con­tureze profilul complet al co­munistului. Ele se cer îmbogă­țite, comentate. De când Brașoveanu Înde­plinește funcția de șef de echi­pă, numeroși componenți ai a­­cesteia au devenit, cu sprijinul său direct, oameni de nădejde, muncitori de Înaltă, calificare, in stare să rezolve cele mai complicate probleme pe care le reclamă procesul de pro­ducție. Printre ei pot fi amin­tiții Andrei /., Cernát C., lan­cu C ș.a. De curînd toți aceș­tia au fost primiți in rîndul comuniștilor. Că V. Brașovea­nu constituie un exemplu demn de urmat, ne este demon­strat și din preocupările pe care le are pentru continua Îm­bunătățire a procesului de pro­ducție, el fiind cunoscut ca un inovator fruntaș. Printre cele mai importante realizări sunt și cele privind „modificări calorizatoare, răcitoare și ga­ze" precum și „îmbunătățiri e­­crane cazane IPROM“, ambele cu eficientă sporită In produc­ție și in realizarea unor sub­stanțiale economii. Nu putem să nu adăugăm și faptul că In zilele de tristă amintire, aiici furia oarbă a apelor s-a năpus­tit cu putere, dijmuind avuția națională, comunistul Brașo­veanu a cerut să plece în zo­nele sinistrate pentru a ajuta la repunerea în circuitul eco­nomic a obiectivelor distruse. El a menționat : „Voi folosi Întregul concediu de odihnă In acest scop“... Dar Brașoveanu nu este uni­cul comunist cu care se mîn­­drește colectivul de aici, a­­lături de el sunt și alții. La fel de buni și entuziaști, la fel de merituoși. De pildă, MIHAI NEAMȚU, secretarul organizației de partid de la secția hîrtie, reușește — datorită calităților profesionale și moral-politice — să insufle în rândurile colectivului care lucrează, hotărirea și en­ en­tuziasmul pe care fiecare sala­riat trebuie să-l manifeste In Îndeplinirea obligațiilor ne-i revin, tn prezent este intens preocupat de dezvoltarea ori­zontului său de cunoștințe, pre­­gătindu-se temeinic pentru a putea face față cu succes la noua instalație de hârtie per­­gaminată unde urmează să lu­creze odată cu intrarea ei In functiune. La fel ca cei doi comuniști despre care am vorbit — la „Reconstrucția" mai sunt și al­ții, multi, multi alții. Comitetul de partid al fabricii, așa du­pă cum ne declară secre­tarul acestuia, ing. Nicolae Enea, este preocupat con­tinuu de stimularea activității tuturor salariaților pentru cre­area unui climat de Între­cere, rodnic și eficient. „Re­zultatele obținute de colecti­vul nostru demonstrează cu prisosință acest lucru. Avem oameni harnici, pricepuți și de­votați, — ne spunea tovarășul Enea. Exemplul fruntașilor pe care ii popularizăm în perma­nență, constituie un puternic stimulent pentru activitatea În­tregului colectiv de muncă“... «onchi cm mu­turate omți-mi. Anul III Nr. 798 Joi 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani încă din primele zile ale campaniei TRANSPORTUL SFECLEI în pas cu recoltatul­­ Ieri, 16 septembrie Fabrica de zahăr Roman a început să producă. Pentru a se putea trece la extragerea zahărului din noua recoltă de sfeclă — spunea directorul fabricii, tovi ing. Mihai Todirică — a fost necesară îndeplinirea cîtorva condiții I asigurarea unui stoc de rezervă de minimum 4­5.000 tone sfeclă și o livrare ritmi­că, de către cele 57 unități județ, de circa 2.400 tone pe producătoare de sfeclă din zi. Pentru satisfacerea acestor necesități minime, cooperati­vele agricole au întocmit de comun acord cu fabrica, un trafic de livrare a cărui exe­cuție trebuia să înceapă de la 11 septembrie. Am urmărit, pe data de 14 septembrie, modul în care se satisfac aceste obligații. pen­tru a ne da seama în ce mă­sură fabrica din Roman își poate baza producția măcar, pentru perioada de început pe cantitățile de sfeclă din județ, estimate la circa 160.000 tone ceea ce reprezintă aproximativ 40 la sută din materia primă totală a fabricii. Primul interpelat — tovară­șul Vasile Craus, șeful cen­trului Roman de contractare și aprovizionare cu sfeclă. Fiind în posesia situației livrărilor în toate cele șase baze de recep­ție din județ — Roman, Se­­cueni, Dulcești, Girov, Roznov și Podoleni — este în măsură să facă aprecieri globale­­ din 57 de unități, în a patra zi a campaniei de recoltare au a­­dus sfeclă în baze doar 33. Se înscrie în grafic (repetăm, în dimineața zilei de 14) doar C.A . Horia, cu 459 tone fa­ță de un plan grafic de 450 tone și Secueni cu 229 tone fa­ță de 200. Toate celelalte, se­­ aflau sub grafic. Controlăm aceste informații la baza de recepție a sfeclei din Secueni. Tehnicianul fabricii, tovarășul Ștefan Peleanu, ne demonstrează pe bază de ac­te : în afară de C.A.P. Secueni, care se înscrie în grafic, toate celelalte unități (Moldoveni, Bahna, Izvoare, Butnărești sunt restand­ere. C­A­P, Izvoa­re n-a predat, de altfel,­ nimic. Cauza ? S-a anunțat două autocamioane ale că cele coo­perativei au plecat la Piatra Neamț după ’■ cherestea și­­ s-au tamponat amîndouă. Cu toate acestea, în bază se află aproa­pe 500 tone sfeclă.­ Sfecla ar fi foarte necesară în fabrică, pentru completarea stocului. De dimineață pînă la orele 11 autobaza Roman­a I.T.A. trimi­sese doar două autocamioane cu remorcă în loc de vreo ze­ce, cîte ar fi fost necesare. Mai reclamă o nemulțumire tovarășul Peleanu : faptul că șoferii și încărcătorii de C.A­PI Moldoveni, afișînd în­sa totdeauna o foarte mare gra­­bă, încalcă regulile de discipli­nă din bază producînd pagu­­be, fac manevre cu autocamioanele în nepermise timpul descărcării, strivind sfecla sub roti, nu o depozitează în mod ordonat pentru a putea fi a­­coperită și protejată împotriva deshidratării. E drept, sfecla (Continuare In pag. a II-a) LEGEA CALITĂȚII PRODUSELOR să fie respectată fără nici-o excepție! In actuala etapă de dezvol­tare a țării noastre cînd între­prinderile sînt dotate cu utila­je moderne, cînd se aplică și se extind măsurile științifice de organizare a producției, iar pregătirii cadrelor i se acordă o atenție deosebită, sunt crea­te toate condițiile ca paralel cu sporirea susținută a volumului producției și a productivității muncii să crească și nivelul ca­litativ al produselor. Devenită un atribut esențial al timpu­rilor noastre, calitatea produ­selor și realizarea ei, trebuie să preocupe toate unitățile noastre economice, pe toți mun­citorii, tehnicienii și inginerii din fiecare sector de activita­te, întrucît de îmbunătățirea calității producției depind atît valorificarea superioară a re­surselor materiale și umane ale țării, satisfacerea normelor tot mai complexe ale consumului productiv și individual, cit și competitivitatea produselor noastre pe piața mondială. A­­cestea sunt principalele consi­derente pentru care problema calității produselor este ridica­tă în țara noastră­ la rangul po­liticii de stat. Avînd în vedere importanța problemei pusă în dezbatere, în numeroase în­treprinderi din județul nostru s-au inițiat în urma aplicării Legii organizării și controlului calității produselor, acțiuni pen­r­tru asigurarea celor mai bune­­ condiții de lucru, pentru a­­provizionarea cu materii prime corespunzătoare calitativ, pen­tru reîmprospătarea cunoștin­țelor profesionale și înarmarea personalului pentru de control al calității cu tehnic noi sisteme și metode moderne de control. Sunt cunoscute în a­­cest sens acțiunile de mare amploare organizate de AFS Săvinești, Uzina de țevi Ro­man etc care s-au concretizat în substanțiale îmbunătățiri tehnologice pe fluxurile pro­ductive. Cu toate realizările obținu­te, se mai manifestă încă des­tule neajunsuri și lipsuri în problemele calității produse­lor. Astfel, se constată că sunt întreprinderi care au în de­pozite produse fără desfacere din cauza calității necores­­punzătoare. La Fabrica de că­rămizi din Roman există un stoc de peste 264.000 unități de cahle , teracotă care fiind fa­bricate dintr-o argilă necores­­punzătoare nu sunt bune decât pentru casare. Pentru aceeași destinație sunt „pregătite“ 1.038 bucăți de armături pentru iri­­gație la întreprinderea me­canică Piatra Neamț. Fabrica de ciorapi și tricotaje „8 Mar­tie" nu dovedește să recondi­ționeze și să desfacă la intern masivele ..căderi" calitative de tricotaje din producția pentru export. Unele întreprinderi re­­curg la „artificii” pentru aco­perirea unor neglijente ce se manifestă în legătură cu carac­teristicile de calitate ale pro­duselor. Astfel, întreprinderea mecanică Roman raportează ca produse finite bune pentru export, 20 de mașini de frezat cu ax superior, la care de fapt nu erau terminate toate operațiile de montare și fini­sare. La fel au stat lucrurile cu șase fierăstraie panglică tip FP8A declarate ca fiind termi­nate deși de ele scria „re­cepție provizorie". Analiza reclamaților pe pri­mele opt luni ale anului la întreprinderile din judetul nos­ ing. Ion COLOMEI, director adjunct al Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor (Continuare in pagina a II-a) în pagina a VIa ECONOMICE Seriozitate, atenție, concentrare — atribute ale debutului noului an școlar, Á Astăzi, deschiderea stagiunii la Teatrul Tineretului PREMIERA SPECTACOLULUI „NĂPASTA“ DE I. L. CARAGIALE Pentru toți iubitorii de teatru din municipiul Piatra Neamț, din întregul judet — o veste deosebit de plăcuta : deschiderea stagiunii Teatrului Tineretului Astăzi, la orele 20, va fi prezentată in premieră piesa „Năpasta" de I. L. Ca­ Tarjidis în distribuție : Marta Savciuc (Anca), Adrian Vișan (Dra­­gomir), Constantin Cojocaru (Gheorghe) și Mitica Popescu (Ion). Regia : Alexa Visarion. Acum, la început de nou drum al prestigioasei Institut­­ de cultură pietreană, urăm tînărului si entuziastului colectiv succes deplin si cu­ mai multe aplauze la scenă deschisă. Expuneri pe teme de politica externa Mari si miercuri, la Tîr­­gu Neamț, Roman si Piatra Neamț, prof. Gheorghe Iosub Stoica, lector al G.C. P.C.R., a conferențiat în to­al­ta unui numeros public des­pre „Problema dezarmării generale". Deschiderea de elevi din în prezenta a numeroși e­­levi și părinți, a cadrelor di­dactice care activează în cadrul Școlii sportive din Piatra Neamț, a avut loc des­chiderea noului an de în­vățămînt la cea mai unitate de performantă mare a sportului școlar din județul nostru. Cu acest prilej, prof. C. Săvinescu, directorul sco­lii, a relevat performantele realizate de-a lungul anilor . Un nou cîștigător la loz în plic. Seria cîștigurilor la sistemul „loz în plic“ s-a îmbogățit zilele acestea cu încă un „norocos" : este vor­ba de participantul Ion Șer­­ban, din municipiul Roman, care a intrat de curînd în posesia unui premiu de 5.000 lei. • Pronoexpres. La tra­­gerea din 16 septembrie a.c. au fost extrase di­n urnă următoarele numere : • Interesantă expunere re­feritoare la „Italia cotidia­nă" a susținut marț, la Ca­sa de cultură din Tîrgu Neamț, si prof. Adriana Stoi­ca, redactor la revista „Con­temporanul“. Școlii sportive Piatra Neamț de sportivii elevi pregătit aici, precum si succesele de anul trecut obțnute in ca­drul diviziei nationale șco­lare și de juniori. De men­ționat că în prezent, peste 30 de absolvenți activează în echipele divizionare A și B ale țării, iar peste 73 la sută din totalul absolvenților își continuă studiile în ca­drul învătămîntului superior. Extragerea 1: 32, 31, 17, 2, 42. 30. Fond de premii: 343.072 lei; Report categoria 1: 33 575 lei; Report 33.575 lei. Extragerea a II-a: 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44; Fond de premii: 305.376 lei; Report categoria A­ 44.731 lei. De Ia A. S. Loto Pronosport cateqoria a H-a i Cum îndeplinim planul pe anul 1970 ? Electrificarea rurală in ritm mai energic­­ în opera de edificare a satului socialist, electrificarea o­­cupă locul de frunte, făcînd posibilă pătrunderea intr-un ritm rapid, la munte sau la șes, departe de centrele urbane, a e­­lementelor cele mai înaintate ale civilizației și culturii. Con­vorbirea noastră cu ing. GRIGORE TARTACAN, șeful servi­ciului de investiții și electrificări rurale din cadrul [.RE. Neamț, are scopul de a elucida problemele legate de îndepli­nirea planului electrificării satelor din județul nostru pe 1970 Si de pregătirea condițiilor de lucru pentru anul viitor. — Care este în prezent situ­­ața electrificării satelor de pe teritoriul județului Neamț ? — Dacă lăsăm la o parte sa­tele care, potrivit acțiunii de sistematizare, vor fi treptat dezafectate, putem conchide că din totalul de 347 sate, 274 vor fi la finele acestui an electri­ficate. — Bineînțeles dacă planul pe 1970 va fi îndeplinit. — Realizările de pînă acum ne îndreptățesc să fim optimiști. In adevăr, pînă la finele lunii august s-au executat electrifi­cări în 16 sate noi din totalul prevăzut pentru acest an, iar în alte 7 sate, printre care Bor­dea (Ștefan cel Mare), Chirțeni (Hangu), Piriul Fagului (Poiana Teiului), lucrările sînt într-un stadiu mult avansat. Trebuie însă să menționez că 11 sate de pe Valea Bistriței, deși lu­crările sînt terminate, nu pot fi încă luminate pînă la termi­narea axului de 20 Kv. Potoci-Dreptu care se execută în para­lel. Mai sunt de atacat deci lucră­rile de electrificare în 7 sate noi, printre care Lunca Moldo­vei (Păstră­veni), Grozăvești (Hangu), Căușeni (Bîra) și al­tele, planificate pentru unul trimestru al acestui an,uici­— Și în ce privește extinde­rile ? — Din 120 km extinderi pre­văzute pentru întregul an, am executat deja 75 km de rețele în 21 de sate, puse deja în func­țiune. Aceasta înseamnă că ne mai rămîn unele sate în care lucrările sunt în faza ini­țială sau n-au început încă. — Ați fi avut posibilitatea să realizați mai mult ? — în ceea ce depinde de noi, da. Dacă la începutul anului dispuneam de 7 echipe de lucru, acum avem 20, alcătuite din oa­meni capabili, bine dotați. Dar în trimestru­­l realizările au fost sub plan i abia în 2 sate noi și în alte 3 extinderi. Șanti­erele n-au fost bine pregătite, ne-au lipsit stîlpii... — La ora actuală greutățile sînt depășite ? — Nu în totalitate. Dacă în ce privește fondurile necesare, situația s-a ameliorat prin re­centa virare de către Direcța tehnică a Consiliului popular județean în contul nostru a 800.000 lei, rămîne încă deschi­să problema stîlpilor de lemn. — Ni se pare că lipsa lor de astăzi se putea evita. — Așa s-ar fi întimplat dacă, potrivit necesităților noastre, consiliile populare comunale ar fi dus la timp stîlpii nece­sari la stația de impregnare de la Bocancea. Dar operațiunea aceasta a fost amînată de une­le comune, între timp stața a intrat în reparație și nu ne-a mai putut livra de la începutul lui august nici un stîlp. Din a­­cest motiv, activitatea noastră a stagnat. De cîteva zile, trei e­­chipe nu mai au de lucru. — La cit se ridică această datorie ? — La circa S00 m.c. stîlpi de lemn, suficienți pentru electri­­fi­carea a 9 sate noi și pentru ex­tinderi în alte 10­­lele — Suntem­ informați că zi„ acestea stația reintră în producție. Ce măsuri s-ar impune, după părerea dv., pentru a se reveni la o activi­tate normală ? — Direcția tehnică ar trebui să impulsioneze pe toate căile munca de impregnare a stîlpilor. La transportul acestora pe șan­tiere o vom sprijini și noi. Am fi păcat să mai pierdem din timpul acesta foarte bun pen­tru efectuarea lucrărilor de e­­lectrificare. — in atenția comitetului de direcție al I.R.G. stă și pregăti­rea condițiilor de lucru pentru anul viitor ? — încă din luna aprilie a.o. s-a încheiat un protocol preli­minar cu Direcția tehnică a Convorbire consemnată de­­ Mihai ASMARANDH (Continuare in pag a Itl-aț Cînd bunul plac domnește la tejghea fapt un bucurător, exigentele consumatorilor fie din mediul urban, fie din mediul rural, sînt tot mai crescute de la o zi la alta. De acest adevăr axiomatic luăm cunoștință și prin inter­mediul scrisorilor sosite la re­dacție, In care ne sînt relevate o serie de aspecte negative din unitățile de alimentație pu­blică sau din cooperația de consum și ni se cer Intervenții prompte pentru înlăturarea lor. O scrisoare sosită din satul Leghin, comuna Pipirig, ne in­vită cu Insistență să facem o vizită la magazinul mixt din a­­ceastă localitate, pentru a ne convinge pe viu de anacronis­­mul deservirii ce se practică aici. Ni se dezvăluia cu lux de amănunte cum Varvara Iurcu vinde băuturi la­ pahar cu preț de restaurant, dosește anumite mărfuri alimentare, distribuin­­du-le la rude și prieteni, uită să dea­ restul sau să facă cu­rățenie, etc. Faptele,relatate erau prea gra­­ve, pentru a mu întreprinde o an­chetă la fața locului. In postu­ra de turiști însetați, intrăm în magazinul din Leghin și co­mandăm un sprit cu vin (în astfel de unităti se desfac nu­mai băuturi îmbuteliate pentru acasă). Imediat ni se face unul cu apă minerală. Mergem cu experimentul mai departe, și, cu niște eforturi de voință extraordinare, încercăm să în­gurgităm această leșie cu mi­ros și floare de borș, pentru a o putea supraveghea mai bine pe gestionară. Mai vine un că­ruțaș, mai dă și el de dușcă un rachiu mare și, în sfîrșit, ne recomandăm. — Aveți voie să desfaceți băuturi la pahar în magazin ? — Păi ce să facem dacă nu este bufet în sat și oamenii vin la noi ? Și după o pauză oarecare : — Dacă știam eu cine sîn­­teți, nu vă serveam . Gîndeam că chiar vi-i sete. Dînsa nu știa nici dacă vi­nul pe care-l desface este de 7 sau de 9 lei. Primea însă pentru fiecare sprit doi lei, și nu un leu cit ar fi costat în realitate. Același regim îl au și rachiu­rile. Problema în discuție este însă însoțită și de un alt as­pect tot atît de grav. Cele cî­teva pahare ce se folosesc aici, cu fel de fel de amprente pe ele, sînt solicitate la maximum, astfel că spălarea lor destul de sumară este doar un fel de praf aruncat în ochii consu­matorilor. Adăugînd la aceasta și murdăria crasă care domneș­te în tot localul, te miri cum nu s-a declanșat încă nici un fel de epidemie în acest sat, în timp ce băuturile ocupă aici un perete întreg, cele­lalte mărfuri, cărora de fapt ar trebui să li se afecteze între­gul spațiu, sunt îngrămădite unele peste altele în rafturile unui singur perete, sau sunt stivuite pur și simplu pe po­dea. Vînzătoarea nu știe ce mărfuri l-ar mai trebui, dar nici ce are în magazin. O proastă aprovizionare con­tinuă să existe la magazinele forestiere. De pildă, la maga­­zinul alimentar din parchetul de exploatare Gut, aparținînd de Cooperativa de consum Roznov, nu găsim­ decit ham­­sii și cîteva cutii de conserve La magazinul mixt din satul Giurgeni, comuna Valea Ur­sului, gestionarul Vasile Gla­­van e prea ocupat cu servirea clienților care solicită băuturi la pahar, pentru a mai răs­punde și celor care au nevoie de unele mărunțișuri. De aceea nici nu le aduce. Aici nu poți găsi lame de bărbierit, ace de cusut, nasturi, petrol lampant, rechizite școlare. Locuitorii sa­tului sînt adesea nevoiți să plece la Roman pentru a se aproviziona. La bufetul „Plăieșu" au Neamț, gestionara din Tir- Frăsîna Pant­ru refuză să prezinte con­dica de sugestii și reclamații atunci cînd i se cere, într-ade­­văr, vizitînd unitatea, găsim condica dosită. Fiind adusă la insistențele noastre, descope­rim că nu s-a mai notat nimic în ea de doi ani de zile, deși deficiențe există destule. A­­mintim că aici — și nu numai aici — șprițul se întocmește din ochi motivîndu-se că nu există măsuri potrivite. Carne­tul de sănătate n-a putut fi­ t găsit în ruptul capului Deficiențe asemănătoare în­­tîlnim și în alte unități de pe cuprinsul județului. Iată de ce cerem Uniunii județene a co­operativelor de consum să-și îndrepte cu mai multă stăru­ință atenția asupra acestora, luînd măsurile care se impun, pentru a oferi consumatorilor. Indiferent unde s-ar afla, con­diții de deservire Is au mai înal­tă cotă a exigenței. Pe urmele unor scrisori sosite la redacție Jk

Next