Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-18 / nr. 799
.................. ..........M1 - ■ ..................................................................N HMMMWihl In pagina a VIIa Cu tinerii despre munca lor si viata de organizație Nomin eikt OĂiculiu. uniii v_ i _____ Anul III Nr 799 Vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani In marea lor majoritate, furajele au fost strînse de pe cîmp. Cu excepția clasei a III-a la trifoliene și a otavei de pe pășunile naturale, care mai sînt de efectuat pe unele suprafețe, finul și paiele se află depozitate în stoguri și girezi. In actualitate se află acum însilozarea coletelor de sfeclă, a porumbului oiloz și cocenilor de la porumbul cultivat pentru boabe, a vrejilor de cartofi, mohorului și celorlalte ierboase, a resturilor vegetale din grădinile de legume. Intrucît este previzibil un anume deficit la concentrare, se insistă pentru însilozarea unor cantități cu mai mari de plante care, administrate rațional, asigură producții bune de lapte și carne. Prin comparație cu anul trecut, cînd s-au însilozat în cooperativele agricole 42.000 tone furaje, anul acesta sarcina este dublă — respectiv peste 80.000 tone. Sporirea cantității corespunde atît măririi substanțiale a efectivelor din acest an, cit și nevoii de suplinire a concentratelor. La CAP Secueni, acțiunea a început încă în jurul zilei de 11 septembrie. In două zile s-au însilozat circa 10 vagoane porumb, care a fost tocat direct în lan cu combina C.S. și transportat cu remorcile direct la groapa de însilozare. Față de anul trecut, cînd s-au însilozat 800 tone, anul acesta se prevede o depășire de circa 400 tone. Conform opiniei ajutorului de șef de fermă Vasile Prepeleac și a brigadierului Dragomir Samson, vor trebui să depună eforturi susținute la acest capitol mai ales brigăzile a III-a și a IV-a care dispun de suprafețe întinse cu porumb pentru siloz. La Dulcești, se contează pe însilozarea a 300 tone plante față de circa 600 tone anul trecut. De ce această dare înapoi ? Tovarășul Ion Popa, președintele cooperativei, este de părere că nu-i nevoie de siloz nici măcar la nivelul cantităților, din anul trecut, deoarece anul trecut a existat, un deficit de 300 tone de fin, în timp ce anul acesta deficitul este doar de 200 tone. Ni se pare că argumeritul nu prea stă în picioare, întrucît pînă în ziua de 14 septembrie se însilozaseră peste 100 tone de porumb și acțiunea continua, întrucît gospodăria dispune de 100 ha porumb în cultură succesivă iar 100 tone de colete de sfeclă se vor însiloza în amestec cu pleavă, ni se pare că cele 300 tone nu reprezintă nici pe departe posibilitățile existente. Numai de pe 30 ha cu porumb în cultură succesivă după borceag și secară, se vor recolta circa 1.500 tone (Continuare în pasa III-a) MINIMUM 80.000 TONE PLANTE- ÍNSIL OZA TE I sarcină pentru realizarea căreia trebuie mobilizate toate resursele C. A. P. U. F. S. Săvinești. Instantaneu în secția de compresoare în unitățile agricole din județ se fac ultimele pregătiri înaintea începerii însămîntărilor. Foto : C. SCARLAT Pentru secția de teracotă de la Fabrica de cărămizi din Roman PROIECTUL DE EXECUȚIE a fost a cincea roată la căruță. Secția de teracotă, supusă actualmente unor noi studii de recuperare și de aducere la normal, a fost construită după proiectele întocmite de Institutul de proiectări pentru industria materialelor de construcții București. Rezultatele obținute după darea în folosință, au constituit, în mai multe rînduri obiectul unor analize critice din cauza calității necorespunzătoare a produselor, precum și a nerealizării sarcinilor de plan în unele perioade. — Care a fost nivelul de realizare al sarcinilor de plan la teracotă pe luna august ? — 65 la sută ! Această„cădere" ne arată economistul Ion Belovici șeful serviciului planificare — a influențat negativ înfăptuirea indicatorilor de plan ai întregii fabrici. Secția de cărămizi, precum și sectorul de blocuri ceramice, deși au obținut importante depășiri ale sarcinilor de plan, nu reușesc să recupereze decât în mică parte nerealizările secției de teracotă. Este suficient să amintim numai că din nerealizarea de 379 mii lei provenită de la teracotă, s-au recuperat 32.000 lei, plus 83.000 lei rezultate din depășirile înregistrate la cărămizi și respectiv blocuri ceramice. O remarcă se impune deci. In loc ca sortimentelă depășirile la unele contribuie la ridicarea la un nivel superior a rezultatelor întregii fabrici, ele sunt folosite ca să se recupereze pe cit posibil insuccesele secției de teracotă. — Cum se reflectă în rezultatele finale nerealizarea producției fizice la teracotă ? — Pe 8 luni, ne informează tovarășul Ion Costache, secretarul comitetului de partid al fabricii, indicatorul producției marfă vîndută și încasată, este depășit cu 3,8 la sută. Trebuie să consemnăm însă faptul că depășirea provine din perioadele bune de producție, care au fost la începutul anului, și mai ales pe seama sortimentelor cărămizi și blocuri ceramice. Calitativ, produsele au corespuns exigențelor beneficiarilor ? — Răspunsul nu poate fi afirmativ, căci în aceiași perioadă, fabrica a înregistrat P TOFAN Continuare în pas a III-a) Deși anul școlar a început, i Numele multor copii lipsesc din cataloage .. . I Cu cîteva zile în urmă, generoase, coloanele ziarului nostru precizau că peste 100.000 de elevi din județ au răspuns „PREZENT“ în noul an de învățămînt. Astăzi sîntem în măsură să dăm publicității, o cifră mai puțin îmbucurătoare : 1836 de elevi din clasele I—VIII sunt încă neșcolarizați. Alarmantă, prin proporțiile ei, cifra vine să demonstreze că eforturile celor 1836 de familii din județ pentru administrarea la copii a dragostei față de învățătură și muncă, pentru sădirea simțului datoriei Si a responsabilității sociale sînt deopamdata nule. Tînărul contemporan, apt pentru învățătură , și oblicat de altminteri să o facă, nu poate fi conceput în afara școlii. Este o axiomă care nu a fost înțeleasă cum se cuvine în multe din comunele județului. Iată lista — din motive de spațiu incompletă — a comunelor cu un mare număr de elevi neșcolarizați la clasele VI—VIII: Săbăoani — 41 ; Valea Ursului — 36 ; Oniceni — 35; Bîra —32; Piatra Șoimului — 28 ; Gherăești — 24 ; Boțești — 24 ; Bahna — 23 ; Tămășeni — 21 ; Doljești — 16 ; Cîndești — 15 ; Zănești — 13 ; Ion Creangă — 13 ; Sagna — 13; Răucești — 11 ; Vînători —11; Stănița—10; Poenari — 10; etc. La aceștia se adaugă un număr de 471 de elevi neșcolarizați la clasele I—IV. Situația este cu atît mai stranie, cu cu noul an școlar marchează o diversificare și dezvoltare a învățămîntul lui pe toate planurile , extinderea spațiilor de școlarizare, sporirea zestrei materi lale, editarea unui număr impresionant de manuale, modernizarea planurilor și a programelor procesului instructtiv-educativ. Toate acestea reflectă grija statornică a partidului și statului nostru l pentru asigurarea unor condiții optime, astfel incit toti copii de vîrstă școlară să poată frecventa fiecare oră ? de curs, să se pregătească temeinic pentru viață. Din păcate statistica de mai sus , ilustrează că nu în toate localitățile sunt valorificate la adevăratul potențial acestei condiții. Repetăm, un prim semnal de alarmă se cuvine să-l a ldresăm părinților celor 1836 de elevi. Nu putem însă absolvi superficialitatea, maniera cu care comitetele de partid si consiliile populare din comunele menționate au expediat problema frecvenței elevilor în noul an școlar. Dar pe această temă vom reveni cu un raid-anchetă într-unul din numerele viitoare. i noiaiamaaicii BBBBBBBBBBBBBBBn •miiiiii HHHtiuMiitmimvMNHmmu/muituiiunmiiuuunmf^ Alături de unitățile cooperației meșteșugărești din orașele și municipiile noastre, găsim și unități prestatoare de aparținind întreprinderilor comunale servicii sau întreprinderilor de Industrie locală, care urmăresc același scop : deservirea populației cu o gamă cit mai variată de servicii. Cum se prezintă toate aceste unități în confruntare cu clientela ? Populația este satisfăcută de modul in care lucrătorii se străduiesc să respecte termenele de execuție și normele de calitate ? Există condiții pentru obținerea unor indici calitativi superiori . Răspunsul la aceste întrebări am încercat să-l aflăm în cursul unui raid-anchetă organizat în orașul Bicaz și în municipiul Piatra Neamț. Pentru a avea priză la public, un atelier meșteșugăresc, de orice gen ar fi, trebuie să îndeplinească cîteva condiții esențiale : să aibă vad comercial, să fie public și să fie cunoscut de deservit de meseriași buni. ."Se pare însă că organizatorii cooperației meșteșugărești din orașul Bicaz au pierdut din vedere cel puțin primele două aspecte ale problemei Astfel cum se explică deschiderea unei secții de reparații la obiecte electrocasnice tocmai într-o extremitate a orașului, sau cultivarea unui desăvîrșit anonimat în ce privește existența altor unități din plin centrul orașului. Anomaliile au fost observate de meseriașii înșiși, iar „explicațiile“ vor fi fost date probabil de conducerea cooperativei. Dar nu de niște explicații aveau nevoie bicăjenii, ci de niște firme, care să indicatoare sau vitrine semnaleze existența unor secții de lenjerie, cizmărie comandă, tricotaje etc. Iată de ce, în patru luni, secția electrocasnice a soluționat doar 100 de cazuri, iar celelalte se plîng continuu de o mare penurie de comenzi. O altă problemă, asupra căreia au insistat toți lucrătorii și responsabilii unităților cu care am stat de vorbă, este aceea a slabei aprovizionări cu piese și materiale, atît la Bicaz cit și la Piatra Neamț. Secțiile de ceasornicărie radio - televizoare sunt printre și cele mai greu afectate de acest neajuns. Ion Corbu, responsabilul atelierului de reparații televizoare din Piatra Neamț, ne-a înșirat o întreagă listă de piese pe care O.C.M.A.D.-ul nu le aduce la timp, motiv pentru care anumite aparate stau cu lunile în unitate spre nemulțumirea cetățenilor. Pentru a salva cu de cit aparențele, se cumpără piese cu bani peșin din magazine, păgubindu-se astfel, cu bună știință, cooperativa de niște venituri. Alteori Mihai MERTICARU (Continuare în pag. a III-a) ! I Prin unitățile prestatoare de SERVICII ȘI... DESERVICII pentru populație în întreg județul construcția de locuințe se desfășoară într-un tempo rapid. Fotografia noastră ilustrează o secvență din noile blocuri construite la Bicaz. curier Aseară, deschiderea stagiunii la Teatrul Tineretului Premiera dramei „Năpasta“ de I. L. Caragiale Aseară, pe scena Teatrului Tineretului, a avut loc premiera dramei „Năpasta" de I.L. Caragiale, spectacol cu care colectivul pietrean inaugurează actuala stagiune. Bazată pe o idee de lectură a piesei modernă marelui nostru dramaturg, montarea realizată de tînărul regizor Alexa Visarion (care cu acest prilej își face debutul intr-un teatru profesionist) păstrează linia ascendentă de investigare din unghi contemporan a diverselor modalități estetice ale teatrului. La realizarea spectacolului, care s-a bucurat, la primul contact cu publicul, de o unanimă apreciere, au contribuit actorii : Marta Savciuc (Anca), Adrian Vișan (Dragomir), Constantin Cojocaru (Gheorghe) și Mitică Popescu (Ion). Scenografia este semnată tot de Alexa Visarion. După le-au fost spectacol artiștilor oferite flori din partea Comitetului județean pentru cultură și artă. Plenara Consiliului județean Neamț pentru munca in rindul elevilor ieri, la Piatra Neamț a avut loc plenara Consiliului județean pentru munca în rîndul elevilor. Au participat membrii consiliului, secretarii comitetelor U.T.C. din licee, licee de specialitate, profesionale, precum și școli din o serie de școli generale din județ- Plenara a analizat modul de desfășurare a vacanței școlare din vara acestui an, programul de activități pentru noul an școlar și calendarul acțiunilor educative în afara orelor de clasă. Participanții la discuții au subliniat necesitatea organizării, în anul școlar 1970—1971, a unor activități cu caracter mai tineresc (cercuri tehnice, cluburi la nivel de municipii și orașe etc.) care să se bucure de receptivitatea organizațiilor U.T.C. și adeziunea tinerilor participanți. In încheierea plenarei, tovarășul prof. Mihai Vadana, șeful Comisiei de învățămînt din cadrul Comitetului județean de partid a făcut unele recomandări privind îmbunătățirea structurii activității consiliului, sintetizînd sarcinile ce revin în perioada ce urmează membrilor consiliului precum și celor trei comisii permanente. Excursie la meciul A.S.A.-Ceahloul Agenția județeană O.N.T. (Piatra Neamț, telefon 11361) organizează pentru duminică, 20 septembrie a.c., cu prilejul disputării partidei de fotbal A.S.A. — Ceahlăul, din cadrul celei de a VI-a etape a campionatului diviziei B, o excursie de o zi (cu autocarele) la Tîrgu Mureș. Plecarea se va efectua duminică dimineața, în jurul orei 7, din fața hotelului Ceahlău, urmîndu-se traseul Piatra Neamț — Bicaz — Cheile Bicazului — Bacul Roșu — Gheorghienii — Toplița — Reghin — Tîrgu Mureș. După meci, care va începe la ora 11, se va vizita orașul și principalele obiective de interes turistic : Muzeul de artă, Muzeul de științe naturale, istorie și etnografie, Galeriile de artă plastică, Biserica franciscanilor, Biserica romano-catolică, Palatul cultural etc. Prețul transportului i83 lei. înscrierile se efectuează pînă sîmbătă după amiază, la sediul agenției.. „J WM*««** SI3!SeaBflaaiNIBIâSBii8SHBBaBBBBBBBBBaBaBBaBI în pag, a III*a honte filipescu erou al clasei muncitoare Sport Semnalăm In pag, a lV~a Evenimentele din Indochina tumea in scurte secvențe \ I Au fost, probabil,, , martorii unor scene penibile,, rușinoase, dezgustătoare, cînd, intr-uri: loc public, un individ arătat cu degetul nu găsește cuvinte să răspundă celui care-i spune : „e hoț, a furat, uite !“ Te uiți la visul cu pricina. Bine îmbrăcat, îngrijit, pare serios și onorabil. Cojocaru Vasile, de 30 ani, din Dumbrava Roșie, a intenționat să-și „completeze“ garderoba cu o cravată de la magazinul „Modern“. Prins în timp ce cobora scările, a aruncat „corpul delict“, negînd orice învinuire. Dacă n-ar fi fost atîția martori, dacă n-ai fi vâzut Cu ochii, ai crede că-i la mijloc o eroare (C. V. pe baza probelor, de necontestat, a fost condamnat la un ani închisoare)! " Gabor Aglaia, din comuna Dumbrava Roșie, a fost surprinsă furind de la magazinul cu autoservire nr. 4 din Piatra Neamț o sticlă cu coniac, 26 lei și DO de bani — prețul „cinstei“ lui G. A. Cum „justifică“? „Nici nu mi-am dat seama. Am luat sticla și... am pus-o sub haină“. Vorbește despre avutul statului ca despre propria sa cameră. în același univers de micime se mișcă toți hoții de doi bani, care-și închipuie că, dacă furat sume fabuloase, pot n-au fi trecuți cu vederea. Aguda, din Roman, a Mititelu sustras, de la magazinul alimentar cu autoservire nr. 7 din localitate o sticlă cu alcool rafinat, Balan Mihai, din Săvinești, a intenționat să se căpătuiască, „uitînd" în mină un sifon la ieșirea din bufetul „Gozla“ — Am crezut că ...nu mă vede nimeni. De fapt, pe „credeam că nu mă prinde“, mizează orice hoț. Altă „explicație“ n-a găsit nici Tîrșa Elena, din Urecheni, care a „ciupit“ de la magazinul alimentar cu autoservire din orașul Tîrgu Neamț o sticlă de ulei. Hoțul de doi bani își face „meseria“ și în alte locuri de deservire publică. Szabó Mihail, cazat la hotelul din Bicaz, și-a luat ca „amintire“ la plecare o carpetă. „Ce contează acolo cîțiva zeci de lei ?“ Dar dacă fiecare pasager ar proceda la fel ce s-ar alege de bunul public ? Sandu Alexandru, din Roznov, avea manie pentru obiecte electrice ; de la un post de transformare a sustras un contor pe care l-a vîndut cu 100 lei; de pe un stîlp electric a furat un bec cu mercur ; de la cofetăria din Roznov s-a „îndulcit“ pe gratis cu ... 100 gr. bomboane ț dintr-un vagon staționat in gara C.F.R. Roznov a furat un butoi. Oricît de „mărunte“ ar părea obiectele — ele sînt bun obștesc și cel care se „bucură“ la ele nu se poate sustrage sancțiunilor legale (S.A. a fost condamnat de către Judecătoria Piatra Neamț la trei ani închisoare). Unii delicvenți rămîn mirați de pedepsele pe care le primesc „Pentru atîta, șase luni ? Și doar n-am luat mare lucru (Hoții de doi bani se feresc să pronunțe “am furat“ dar oricum și-ar „îndulci" faptele, ceea ce au făcut tot infracțiunea). Care este sorgintea unor astfel de „insalubrități“ morale? Dacă ei înșiși încearcă viabil disculparea la modul „nu mi-am dat seama, n-am luat cine știe ce“, o vivisecție în comportamentul acestora relevă un diagnostic asemănător celui care (Continuare în pana a III-a) HOȚI DE DOI BANI! ?... Pe teme de educație - n ■ [UNK]rum—iți im ——■-------———— 1,1