Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-18 / nr. 799

.................. ..........M1­­ - ■­­ ..................................................................N­ HMMMWihl In pagina a VIIa Cu tinerii despre munca lor si viata de organizație Nomin eikt OĂiculiu. uniii v_ i _____­­ Anul III Nr 799 Vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani In marea lor majoritate, fu­rajele au fost strînse de pe cîmp. Cu excepția clasei a III-a la trifoliene și a otavei de pe pășunile naturale, care mai sînt de efectuat pe unele suprafețe, finul și paiele se află depozitate în stoguri și girezi. In actualitate se află acum însilozarea coletelor de sfeclă, a porumbului oiloz și cocenilor de la porumbul cul­tivat pentru boabe, a vrejilor de cartofi, mohorului și celor­lalte ierboase, a resturilor ve­­getale din grădinile de legume. Intrucît este previzibil un a­­nume deficit la concentrare, se insistă pentru însilozarea u­­nor cantități cu­ mai mari de plante care, administrate ra­țional, asigură producții bune de lapte și carne. Prin com­parație cu anul trecut, cînd s-au însilozat în cooperativele agricole 42.000 tone furaje, a­­nul acesta sarcina este dublă — respectiv peste 80.000 tone. Sporirea cantității corespunde atît măririi substanțiale a efec­tivelor din acest an, cit și ne­voii de suplinire a concentra­telor. La CAP Secueni, acțiunea a început încă în jurul zilei de 11 septembrie. In două zile s-au însilozat circa 10 vagoane porumb, care a fost tocat di­rect în lan cu combina C.S. și transportat cu remorcile direct la groapa de însilozare. Față de anul trecut, cînd s-au în­silozat 800 tone, anul acesta se prevede o depășire de circa 400 tone. Conform opiniei aju­torului de șef de fermă Vasile Prepeleac și a brigadierului Dragomir Samson, vor trebui să depună eforturi susținute la acest capitol mai ales brigăzile a III-a și a IV-a care dispun de suprafețe întinse cu porumb pentru siloz. La Dulcești, se contează pe însilozarea a 300 tone plante față de circa 600 tone anul trecut. De ce această dare îna­poi ? Tovarășul Ion Popa, pre­ședintele cooperativei, este de părere că nu-i nevoie de siloz nici măcar la nivelul cantită­ților, din anul trecut, deoarece anul trecut a existat, un defi­cit de 300 tone de fin, în timp ce anul acesta deficitul este doar de 200 tone. Ni se pare că argumeritul nu prea stă în picioare, întrucît pînă în ziua de 14 septembrie se însilo­­zaseră peste 100 tone de po­rumb și acțiunea continua, în­trucît gospodăria dispune de 100 ha porumb în cultură suc­cesivă iar 100 tone de colete de sfeclă se vor însiloza în a­­mestec cu pleavă, ni se pare că cele 300 tone nu reprezintă nici pe departe posibilitățile existente. Numai de pe 30 ha cu porumb în cultură succe­sivă după borceag și secară, se vor recolta circa 1.500 tone (Continuare în pas­a III-a) MINIMUM 80.000 TONE PLANTE- ÍNSIL OZA TE I sarcină pentru realizarea căreia trebuie mobilizate toate resursele C. A. P. U. F. S. Săvinești. Instantaneu în secția de compresoare în unitățile ag­ricole din județ se fac ultimele pregătiri înain­tea începerii însămîntărilor. Foto : C. SCARLAT Pentru secția de teracotă de la Fabrica de cărămizi din Roman PROIECTUL DE EXECUȚIE a fost a cincea roată la căruță. Secția de teracotă, supusă actualmente unor noi studii de recuperare și de aducere la normal, a fost construită după proiectele întocmite de Institu­tul de proiectări pentru industria materialelor de con­strucții București. Rezultatele obținute după darea în folosință, au constituit, în mai multe rînduri obiectul unor analize critice din cauza calității necorespun­zătoare a produselor, precum și a nerealizării sarcinilor de plan în unele perioade. — Care a fost nivelul de realizare al sarcinilor de plan la teracotă pe luna august ? — 65 la sută ! Această­„căde­re" ne arată economistul Ion Belovici șeful serviciului plani­­ficare — a influențat negativ înfăptuirea indicatorilor de plan ai întregii fabrici. Secția de cărămizi, precum și sectorul de blocuri ceramice, deși au ob­ținut importante depășiri ale sarcinilor de plan, nu reușesc să recupereze decât în mică parte nerealizările secției de teracotă. Este suficient să amintim numai că din nerea­­lizarea de 379 mii lei provenită de la teracotă, s-au recuperat 32.000 lei, plus 83.000 lei rezulta­te din depășirile înregistrate la cărămizi și respectiv blocuri ceramice. O remarcă se impune deci. In loc ca sortimente­lă depășirile la unele contribuie la ridicarea la un nivel superior a rezultatelor întregii fabrici, ele sunt folosite ca să se re­cupereze pe cit posibil insuc­cesele secției de teracotă. — Cum se reflectă în rezulta­tele finale nerealizarea produc­ției fizice la teracotă ? — Pe 8 luni, ne informează tovarășul Ion Costache, se­cretarul comitetului de partid al fabricii, indicatorul produc­ției marfă vîndută și încasată, este depășit cu 3,8 la sută. Trebuie să consemnăm însă faptul că depășirea provine din perioadele bune de producție, care au fost la începutul anu­­lui, și mai ales pe seama sortimentelor cărămizi și blocuri ceramice.­­ Calitativ, produsele au corespuns exigențelor beneficia­rilor ? — Răspunsul nu poate fi afirmativ, căci în­­ aceiași perioadă, fabrica­ a înregistrat P­ TOFAN Continuare în pas a III-a) Deși anul școlar a început, i Numele multor copii lipsesc din cataloage .. . I Cu cîteva zile în urmă, ge­­neroase, coloanele ziarului nostru precizau că peste 100.000 de elevi din județ au răspuns „PREZENT“ în noul an de învățămînt. Astăzi sîntem în măsură să dăm publicității, o cifră mai pu­țin îmbucurătoare : 1836 de elev­i din clasele I—VIII sunt încă neșcolarizați. Alarman­tă, prin proporțiile ei, cifra vine să demonstreze că efor­turile celor 1836 de familii din județ pentru administra­rea la copii a dragostei față de învățătură și muncă, pen­tru sădirea simțului datoriei Si a responsabilității sociale sînt deopamdata nule. Tînărul contemporan, apt pentru învățătură , și obli­cat de altminteri să o facă, nu poate fi conceput în afara școlii. Este o axiomă care nu a fost înțeleasă cum se cu­vine în multe din comunele județului. Iată lista — din motive de spațiu incompletă — a comunelor cu un mare număr de elevi neșcolarizați la clasele VI—VIII: Săbăoani — 41 ; Valea Ur­sului — 36 ; Oniceni — 35; Bî­­ra —32; Piatra Șoimului — 28 ; Gherăești — 24 ; Boțești — 24 ; Bahna — 23 ; Tămă­­șeni — 21 ; Doljești — 16 ; Cîndești — 15 ; Zănești — 13 ; Ion Creangă — 13 ; Sag­­na — 13; Răucești — 11 ; Vînători —11; Stănița—10; Poenari — 10; etc. La aceș­tia se adaugă un număr de­­ 471 de elevi neșcolarizați la­­ clasele I—IV.­­ Situația este cu atît mai­­ stranie, cu cu­ noul an șco­­l­­ar marchează o diversificare­­ și dezvoltare a învățămîntu­­l lui pe toate planurile , extin­­­­derea spațiilor de școlari­­­­zare, sporirea zestrei materi­ l­ale, editarea unui număr im­­­­presionant de manuale, mo­­­­dernizarea planurilor și a pro­­­­gramelor procesului instr­uc­­t­tiv-educativ. Toate acestea­­ reflectă grija statornică a­­ partidului și statului nostru l pentru asigurarea unor­ con­­­­diții optime, astfel incit toti­­ copii de vîrstă școlară să­­ poată frecventa fiecare oră ? de curs, să se pregătească­­ temeinic pentru viață. Din­­ păcate statistica de mai sus , ilustrează că nu în toate lo­­­­calitățile sunt valorificate la­­ adevăratul potențial aceste­i condiții.­­ Repetăm, un prim semnal­­ de alarmă se cuvine să-l a­ l­dresăm părinților celor 1836­­ de elevi. Nu putem însă ab­­­­solvi superficialitatea, manie­­­­ra cu care comitetele de partid­­ si consiliile populare din co­­­­munele menționate au ex­­­­pediat problema frecvenței e­­­­levilor în noul an școlar.­­ Dar pe această temă vom­­ reveni cu un raid-anchetă­­ într-unul din numerele vii­­­­toare. i noiaiamaaicii BBBBBBBBBBBBBBBn •miiiii­i HHHtiuMiitmimvMNHmmu/muituiiunmiiuuunmf^ Alături de unitățile cooperației mește­­șugărești din orașele și municipiile noastre, găsim și unități prestatoare de aparținind întreprinderilor comunale servicii sau întreprinderilor de Industrie locală, care urmăresc același scop : deservirea popula­ției cu o gamă cit mai variată de servicii. Cum se prezintă toate aceste unități în confruntare cu clientela ? Populația este satisfăcută de modul in care lucrătorii se străduiesc să respecte termenele de execu­ție și normele de calitate ? Există condiții pentru obținerea unor indici calitativi su­periori . Răspunsul la aceste întrebări am încercat să-l aflăm în cursul unui raid-an­chetă organizat în orașul Bicaz și în muni­cipiul Piatra Neamț. Pentru a avea priză la public, un atelier meșteșugăresc, de orice­ gen ar fi, trebuie să în­deplinească cîteva condiții esențiale : să aibă vad co­mercial, să fie public­­ și­ să fie cunoscut de deservit de meseriași buni. ."Se pare însă că organizatorii cooperației mește­șugărești din orașul Bicaz­ au pierdut din vedere cel puțin primele două aspecte ale problemei Astfel cum se expli­că deschiderea unei secții de reparații la obiecte electro­­casnice tocmai într-o extre­mitate a orașului, sau cultiva­rea unui desăvîrșit anonimat în ce privește existența altor uni­tăți din plin centrul orașului. Anomaliile au fost observate de meseriașii înșiși, iar „explica­țiile“ vor fi fost date probabil de conducerea cooperativei. Dar nu de niște explicații aveau nevoie bicăjenii, ci de niște firme, care să indicatoare sau vitrine semnaleze existența unor secții de lenjerie, cizmă­rie comandă, tricotaje etc. Iată de ce, în patru luni, secția electrocasnice a soluționat doar 100 de cazuri, iar celelalte se plîng continuu de o mare pe­nurie de comenzi. O altă problemă, asupra căreia au insistat toți lucrăto­rii și responsabilii unităților cu care am stat de vorbă, este aceea a slabei aprovizionări cu piese și materiale, atît la Bicaz cit și la Piatra Neamț. Secțiile de ceasornicărie radio - televizoare sunt printre și cele mai greu afectate de acest neajuns. Ion Corbu, responsabi­lul atelierului de reparații tele­vizoare din Piatra Neamț, ne-a înșirat o întreagă listă de piese pe care O.C.M.A.D.-ul nu le aduce la timp, motiv pentru care anumite aparate stau cu lunile în unitate spre ne­mulțumirea cetățenilor. Pentru a salva cu­ de cit aparențele, se cumpără piese cu bani peșin din magazine, păgubindu-se astfel, cu bună știință, coope­rativa de niște venituri. Alteori Mihai MERTICARU (Continuare în pag. a III-a) ! I Prin unitățile prestatoare de SERVICII ȘI... DESERVICII pentru populație în întreg județul construcția de­­ locuințe se desfășoară într-un tempo rapid. Fotografia noastră ilustrează o secvență din noile blocuri construite la Bicaz. curier Aseară, deschiderea stagiunii la Teatrul Tineretului Premiera dramei „Năpasta“ de I. L. Caragiale Aseară, pe scena Teatrului Tineretului, a avut loc pre­miera dramei „Năpasta" de I.L. Caragiale, spectacol cu care colectivul pietrean inaugurează actuala stagiune. Bazată pe o idee de lectură a piesei modernă marelui nostru dramaturg, montarea realizată de tînărul regizor Alexa Visarion (care cu acest prilej își face debutul intr-un teatru profesionist) păstrează linia ascendentă de investiga­re din unghi contemporan a diverselor modalități estetice ale teatrului. La realizarea spectaco­lului, care s-a bucurat, la primul contact cu publicul, de o unanimă apreciere, au contribuit actorii : Marta Savciuc (Anca), Adrian Vișan (Dragomir), Constantin Cojo­caru­ (Gheorghe) și Mitică Po­­pescu (Ion). Scenografia este semnată tot de Alexa Visa­rion. După le-au fost spectacol artiștilor oferite flori din partea Comitetului județean pentru cultură și artă. Plenara Consiliului județean Neamț pentru munca in rindul elevilor ieri, la Piatra Neamț a avut loc plenara Consiliului județean pentru munca în rîndul elevilor. Au participat membrii consiliului, secretarii comitetelor U.T.C. din licee, licee de specialitate, profesionale, precum și școli din o serie de școli generale din județ- Plenara a analizat modul de desfășurare a va­canței școlare din vara aces­tui an, programul de activi­tăți pentru noul an școlar și calendarul acțiunilor educa­tive în afara orelor de clasă. Participanții la discuții au subliniat necesitatea organiză­rii, în anul școlar 1970—1971, a unor activități cu caracter mai tineresc (cercuri tehnice, cluburi la nivel de municipii și orașe etc.) care să se bu­cure de receptivitatea organi­zațiilor U.T.C. și adeziunea tinerilor participanți. In încheierea plenarei, to­varășul prof. Mihai Vadana, șeful Comisiei de învățămînt din cadrul Comitetului jude­țean de partid a făcut unele recomandări privind îmbu­nătățirea structurii activită­ții consiliului, sintetizînd sarcinile ce revin în perioada ce urmează membrilor con­siliului precum și celor trei comisii permanente. Excursie la meciul A.S.A.-Ceahloul Agenția județeană O.N.T. (Piatra Neamț, telefon 11361) organizează pentru duminică, 20­ septembrie a.c., cu prile­jul­­ disputării partidei de fot­bal A.S.A. — Ceahlăul, din cadrul celei de a VI-a etape a campionatului diviziei B, o excursie de o zi (cu autoca­rele) la Tîrgu Mureș. Pleca­rea se va efectua duminică dimineața, în jurul orei 7, din fața hotelului Ceahlău, urmîn­du-se traseul Piatra Neamț — Bicaz — Cheile Bicazului — Bacul Roșu — Gheorghienii — Toplița — Reghin — Tîrgu Mureș. După meci, care va începe la ora 11, se va vizita orașul și principalele obiec­tive de interes turistic : Mu­zeul de artă, Muzeul de științe naturale, istorie și et­nografie, Galeriile de artă plastică, Biserica francisca­nilor, Biserica romano-catoli­­că, Palatul cultural etc. Prețul transportului i­83 lei. înscrierile se efectuează pînă sîmbătă după amiază, la se­­diul agenției.. „J WM*««** SI3!SeaBflaaiNIBIâSBii8SHBBaBBBBBBBBBaBaBBaBI în pag, a III*a honte filipescu erou al clasei muncitoare Sport Semnalăm In pag, a lV~a Evenimentele din Indochina tumea in scurte secvențe \ I Au­ fost,­ probabil,, , martorii unor scene­ penibile,, rușinoase, dezgustătoare, cînd, intr-uri: loc public, un individ arătat cu de­getul nu găsește cuvinte să răs­pundă celui care-i spune : „e hoț, a furat, uite !“ Te uiți la visul cu pricina. Bine îmbrăcat, îngrijit, pare se­­rios și onorabil. Cojocaru Va­­sile, de 30 ani, din Dumbrava Roșie, a intenționat să-și „com­pleteze“ garderoba cu o cravată de la magazinul „Modern“. Prins în timp ce cobora scările, a a­­runcat „corpul delict“, negînd orice învinuire. Dacă n-ar fi­­ fost atîția martori, dacă n-ai fi­­ vâzut Cu ochii, ai crede că-i la­­­­ mijloc o eroare (C. V. pe baza probelor, de necontestat,­ a fost­­ condamnat la un ani închisoare)! " Gabor Aglaia, din comuna Dum­­brava Roșie, a fost surprinsă furind de la magazinul cu­­ au­­toservire nr. 4 din Piatra Neamț o sticlă cu coniac, 26 lei și DO de bani — prețul „cinstei“ lui G. A. Cum „justifică“? „Nici nu mi-am dat seama. Am luat sticla și... am pus-o sub haină“. Vor­bește despre avutul statului ca despre propria sa cameră. în același univers de micime se mișcă toți hoții de doi bani, ca­­re-și închipuie că, dacă furat sume fabuloase, pot n-au fi trecuți cu vederea. Aguda, din Roman, a Mititelu sustras, de la magazinul alimentar cu autoservire nr. 7 din localitate o sticlă cu alcool rafinat, Balan Mihai, din Săvinești, a inten­ționat să se căpătuiască, „ui­­tînd" în mină un sifon la ieși­rea din bufetul „Gozla“ — Am crezut că ...nu mă vede nimeni. De fapt, pe „credeam că nu mă prinde“, mizează orice hoț. Altă „explicație“ n-a găsit nici Tîrșa Elena, din Urecheni, care a „ciupit“ de la magazinul ali­mentar cu autoservire din ora­­­șul Tîrgu Neamț o sticlă de ulei. Hoțul de doi bani își face „meseria“ și în alte locuri de deservire publică. Szabó Mihail, cazat la hotelul din Bicaz, și-a luat ca „amintire“ la plecare o carpetă. „Ce contează acolo cîțiva zeci de lei ?“ Dar dacă fiecare pasager ar proceda la fel ce s-ar alege de bunul public ? Sandu Alexandru, din Roznov, avea manie pentru obiecte electrice ; de la un post de transformare a sustras un contor pe care l-a vîndut cu 100 lei; de pe un stîlp electric a furat un bec cu mercur ; de la cofetăria din Roznov s-a „îndulcit“ pe gratis cu ... 100 gr. bomboane ț dintr-un vagon staționat in gara C.F.R. Roznov a furat un butoi. Oricît de „mărunte“ ar părea obiectele — ele sînt bun obștesc și cel care se „bucură“ la ele nu se poate sustrage sancțiunilor legale (S.A. a fost condamnat de către Judecătoria Piatra Neamț la trei ani închisoare). Unii delicvenți rămîn mirați de pedepsele pe care le primesc „Pentru atîta, șase luni ? Și doar n-am luat mare lucru (Hoții de doi bani se feresc să pronunțe “am furat“­­ dar oricum și-ar „îndulci" faptele, ceea ce au făcut tot infracțiu­ne­a). Care este sorgintea unor astfel de „insalubrități“ morale? Dacă ei înșiși încearcă viabil disculparea la modul „nu mi-am dat seama, n-am luat cine știe ce“, o vivisecție în comporta­mentul acestora relevă un diag­­nostic asemănător celui care (Continuare în pana a III-a) HOȚI DE DOI BANI! ?... Pe teme de educație - n­ ■ [UNK]rum­—iți im ——■-------———— 1,1

Next