Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-19 / nr. 800
J Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CE in județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și conducători de partid și ceilalți de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Kizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv de instalații ale acestei ultimeunități, întreprinderea cea grav afectată din județ, mai de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse odată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor al acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere combinatului, muncitorii se analajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kilograme pînă la 350 kilograme în timp de maximum 3001 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența' unora dintre soluțiile adoptate, și recomandă ca în extinderea ' întreprinderilor de felul celor'de la Iernut să se aibă' în vedere realizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, ; la;; satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la : cointeresarea țăranilor cooperatori. De- o parte,, și de alta a șa , șefei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogpa și apoi la hotarul comunei Ungheni se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră in lanurile de porumb, discută cu specialiștii" .................... despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulete, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancar(Continuare In pag. a IV-a) Gospodărirea materialelor și a utilajelor nu se realizează prin formalism și nepăsare jalonarea planurilor economice și includerea în cadrul acestora a unui volum cit mai concentrat de idei, sunt activități care reprezintă expresia voinței fiecărui colectiv din întreprinderi, manifestări edificatoare ale democrației socialiste afirmată în mod plenar în adunările generale ale salariaților. Cu prilejul unui astfel de eveniment, care a avut loc la Fabrica „Zorile Noi“ din Piatra Neamț, au fost trasate directoare ale dezvoltării liniile unității în următorul cincinal. Indicatorii economici aprobați de adunarea generală a salariaților pentru următorii 5 ani sînt elaborați si stabiliți în asa fel încît să asigure o mobilizare cu maximum de eficientă a întregului potențial material și uman de care dispune fabrica. Așa cum au arătat majoritatea celor care au luat cuvîntul, în activitatea ce se desfășoară în toate compartimentele există și se mențin de unității multă vreme grave lipsuri și abateri de la organizarea și disciplina muncii, care se convertesc în mari pierderi de materiale și produse finite, în distrugerea prematură a utilajelor și instalațiilor și deci grevarea costurilor producției cu cheltuieli nejustificate. Cauza trebuie, în primul rînd, căutată în nivelul scăzut al conștiinței profesionale a unor salariați. Nici măcar în zilele din preajma adunării generale arăta mecanicul Constantin Antudosiei — nu s-a procedat la stabilirea ordinei în incinta fabricii, în ceea ce privește aranjarea cu chibzuință a materialelor* Care stau aruncate vraiște“-peste tot, mu au fost luate măsuri pentru diminuarea rebuturilor la cărămizi și țigle și punerea în stare de funcționare normală a utilajelor. Concomitent cu pregătirea adunării generale în care aveau să se discute sarcinile viitorului cincinal, la depozitele de produse finite existau mormane de provenite din produsele cioburi finite rebutate. Cut de grav apare acest aspect dacă ne gîndim la volumul de muncă concentrată în urămezile de rebuturi imateriale, amortismente, energie, manoperă. A mai fost menționat și faptul că rebuturile nu provin din procesul tehnologic propriu zis, ci din manevrările produselor finite, din depozitarea acestora. Apare deci o neconcordanță între ceea ce se spune, se notează în planurile de măsuri tehnico-organizatorice și ceea ce se transpune în faptă. Care este efectul măsurilor din ultimele planuri MTO, planuri care seamănă unul cu altul, deși ele au fost anexate la documentele de lansare ale sarcinilor de plan pentru perioade diferite ? Formalismul și-a pus amprenta în activitatea pentru înnoirea și îmbunătățirea procesului muncii în ultima perioadă; de multe ori se arată neajunsurile, lipsurile care există, se indică măsuri la diferite documente, dar niciodată nu se ia o inițiativă din partea vreunui salariat pentru punerea în practică a celor arătate. Cei care gestionează materialele, produsele finite, nu sînt Petre TOFAN( Continuarii în pact al IlI-a) Debutînd sub semnul unei exigente sporite, campania însămînțărilor de toamnă se desfășoară din plin în multe din unitățile agricole cooperatiste ale județului nostru. In aceste zile, care premerg cea mai importantă acțiune a campaniei de toamnă — semănatul grîului — se încorporează în sol secara masă verde si orzul Astfel la C.A.P. Horia, joi, pe tarlaua Valea Ochiului se desfășura din plin semănatul borceanului masă verde urmînd ca odată cu terminarea acestei lucrări să se treacă cu toate forțele la lusămîntatul orzului, care va ocupa în acest an suprafața de 30 ha. Paralel, continuă în ritm susținut lucrările de pregătire a terenului, transportul din baza de recepție a griului obținut prin schimb, tratatul semințelor etc. Aceeași atmosferă de muncă însuflețită domnește și la G.A.P. Ion Creangă, unde pe tarlaua Muscel a început semănatul orzului. In acest an, ne spune tovarășul inginer Constantin Dragomir, specialistul cooperativei, s-a acordat o atenție deosebită amplasării culturilor deoarece pe suprafețe importante arcul a ajuns să fie semănat 5-6 sau chiar mai mulți ani consecutiv, ceea ce explică într-o oarecare măsură producția scăzută de griu obținută în acest an. De aceea, în afară de 108 ha cu grîu care se vor semăna tot după grîu al doilea an, restul suprafeței de 252 ha este amplasată după culturile de toamnă. In toate brigăzile a început și se lucrează intens la eliberarea cu prioritate a tarlalelor de pe care se recoltează sfecla de zahăr, floarea soarelui și pe care se va însămînța grîu. Ni se pare firesc că după atîtea instruiri ia toate nivelele, avînd ca temă cultura grîului pregătirile să fie terminate cu atît mai mult cu cît de „premiera" acestei importante acțiuni ne mai despart doar cîteva zile. Cu atît mai neînțelese ne apar acum flaurantele rămîneri în urmă în unele cooperative agricole de producție unde pregătirile se desfășoară ca și cum ne-am afla la începutul lunii august. La Tămășeni tovarășul Herei Anton, președintele cooperativei, ne relatează pe un ton plin de optimism că ultimele pregătiri se desfășoară normal și că însămînțarea grîului va începe peste cîteva zile. Care este în realitate stadiul acestor pregătiri, în ziua de 16 septembrie din cele circa 400 ha alături de vară, erau executate abia 220 ha, iar din cele 105 ha ce urmează să fie semănate cu grîu, după culturile de vară, au fost pregătite abia 70 ha! Cauza ? Din cele 14 tractoare din dotarea secției IMA doar două erau la arat, iar 6 erau defecte. Deși se știe că această secție, pendinte de IMA Roman, a dat rezultate slabe și în anii trecuți, conducerea întreprinderii de mecanizare n-a luat nici o măsură de îndreptare a situației. Situată în apropierea orașului, și deci, a comitetului municipal de partid, cooperativa din Cordun deține un trist „record” în ce privește arăturile și pregătirea terenului. Ultima situație operativă transmisă pe 16 sept. consiliului popular municipal arată că din cele 460 ha au fost arate abia 105 ha. că mai existau doar 20 ha teren eliberat iar pentru întreaga suprafață de arîu ce va fi semănătă în această toamnă erau abia 33 ha ! In același pregătite timp, pe mari suprafete, ca de pildă pe tarlaua Bălti tot cîmpul este acoperit cu paie care au f putrezit în urma ploilor, de unde fiecare in cît are nevoie S C. Continuare in cao aflat INÜjMT.Wlllli Di TOAMNA A«PUI Cînd se vor termina pregătirile ? Anul III Nr. 800 Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani --------? In pag, a li-a ! Știință ! în pag, a IIiga ) Semnalăm Sport 1 Interior la magazinul cu autoservire nr 12 Roman Foto : S. POMPEI în dialogul cetățean edil PRIORITATE REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE INTERES GENERAL Nu de puține ori, in munca edililor unei așezări urbane, propunerile, semnalele, sugestiile cetățenilor se dovedesc utile. Ele îndreaptă atenția gospodarilor orașelor spre problemele vitale, urgente, a căror rezolvare a devenit la un moment dat absolut indispensabila. Avem acum din nou în față un teanc de scrisori, toate din și despre municipiul Piatra Neamț Cetățenii de pe strada Speranței ne roagăm, să parcurgem cu piciorul această arteră de circulație în lungime de numai 600 m. și să ne convingem de starea ei proastă. Am răspuns dorinței celor care ne-au scris și dacă ne luăm după cum arată strada azi, le dăm perfectă dreptate. Am vrea însă de astă dată să îndreptăm ascuțișul criticii noastre, nu spre edilii municipiului ci spre deputatul de acolo și spre comitetul de cetățeni, care erau datori să consulte consiliul popular în problemele ridicate de alegători. Ar fi aflat astfel că strada amintită, după instalarea ,în iarnă a colectorului pluvial, a fost balastată și apoi pusă sub circulație tocmai în vederea pregătirii ei pentru a fi asfaltată, ceea ce se va întîmpla chiar în această toamnă , imediat după terminarea unei alte străzi (Lămîiței) din alt cartier. Să remarcăm însă că în multe cazuri se acționează mai direct, mai prompt. Deunăzi deputatul Clement Pompiliu, informat de către alegătorii din circumscripția sa pîrîului Borzoghean că în albia se depun anumite cantități de pămînt rezultat din niște lucrări din apropiere,, ceea ce le-ar periclita pe timp de ploi și viituri siguranța locuințelor, a făcut o vizită la consiliul popular, secția de resort, cerînd să se ia la măsuri. Dacă și în alte cazuri s-ar proceda la fel, oamenii ar fi scutiți de a ajunge să facă sesizări și reclamații, de a trimite scrisori în toate părțile, s-ar găsi căi pentru soluționarea mai simplă, mai directă , a problemelor locale. E cazul scrisorii semnate de pensionarul Al. Gavrilescu care se plînge că de mai mult de 30 de zile lucrători ai I.R.E. Piatra Neamț au săpat un șanț pentru introducerea unui cablu electric pe o porțiune a străzii Bradului, dar după aceasta l-au lăsat desfundat, împiedicînd pe oameni să-și facă aprovizionările de toamnă (cu lemne, cartofi etc.). Că cetățenii sînt nevoiți uneori să se adreseze ziarului și altor foruri de nivel județean, o dovedește și scrisoarea, însoțită de o fotografie, a locatarei F. Alterzon, din blocul 12 str. M. Kogălniceanu. Știți cine se face vinovat, tovarășă Alterton, de faptul că adăpostul pentru gunoiul menajer vă provoacă atîtea neplăceri, vă umple apartamentul de muște și de miros pestilențial? Chiar asociația de locatari din care faceți parte, comitetul și împuternicitul acesteia. Pentru că în baza legilor în vigoare, la ora actuală, răspunzătoare de întreținerea, dezinfecția și dezinsecția acestor adăposturi sînt asociațiile de locatari. Și în scrisoarea semnată de Al. Andreescu (blocul ap. 3 Mărăței) este o mare doză de adevăr. Și noi suntem de părere că, greșit s-a procedat că după turnarea unor porțiuni de trotuar, acesta a fost spart prin lucrările de telefonie și poate de rețele electrice, că și după luni de zile săpăturile — neastupate corespunzător — dau de furcă celor ce circulă pe aici în timpul nopții. Am informat — la rîndu-ne — serviciul de gospodărie comunală din cadrul Consiliului popular municipal despre această stare de lucruri. Dar n-ar fi drept dacă n-am reține și aspectele pozitive, realizările din acest am în cartierul, în care trăiește semnatarul scrisorii. După cum ne informează ing. Traian Dîrțu, șeful serviciului de gospodărie, comunală, pentru modernizarea arterelor de circulație din cartierul Mărăței se cheltuiesc în acest an 80 la sută din fondurile Consiliului popular municipal afectate unor astfel de lucrări. Dar, după cum ni se demonstra la consiliul popular, nu se poate totul dintr-o dată, pretutindeni. Și mai este încă ceva : nici nu se pot pune în aplicare absolut toate propunerile, îndeosebi acele care nu urmăresc satisfacerea unui interes general, nu au în vedere ansamblul problemelor unui centru urban. Ni s-a relatat, astfel, că s-a cerut prin scrisori adresate unor foruri superioare interzicerea totală a circulației pe str. Bicazului (ceea ce nu va fi niciodată posibil) sau executarea de parcaje pentru autoturisme prin desființarea peluzelor de flori de pe frumoasa arteră a Chimiei (ceea ce ni se pare absurd). Poate că n-ar fi rău dacă astfel de probleme s-ar dezbate în adunări cu cetățenii, în prezența unor specialiști în urbanistica modernă, în tendințele manifestate în ultimul timp și realizările pe plan național sau mondial. M. ASMARANDEI îngăduința nu înseamnă ajutor Singurul „privilegiu” al comuniștilor este de a munci mai mult, mai bine, de a influența întregul colectiv prin activitate și comportare ireproșabilă. Cei care gîndesc altfel și-și arogă dreptul de a încălca legea și normele de conviețuire socială greșesc amarnic. Așa a procedat: Gheorghe Pintilie, inginer șef la S. L. „Ozana* din Tîrgu Neamț. După ce la restaurantul „Complex", în ziua de 11 august a.c., a consumat băuturi alcoolice — aflat în stare de ebrietate, a lovit în văzul oamenilor pe doi cetățeni, salariați la secția de cauciuc a aceleiași întreprinderi: laborantul Mihai Bocăneț și muncitorul Constantin Popovici, pentru ca apoi, mai tîrziu, să provoace scandal și să adreseze cuvinte jignitoare la adresa celor care au căutat să-l liniștească. Dîndu-și seama s cînd și-a revenit din beției de gravitatea faptelor G. P. pune totul pe seama... inconștientei și, în special, pe o presupusă... „vădită răzbunare" ! Asta-i părerea lui, scrisă, de altfel, și în declarația existentă la dosarul nr. 177 a Comisiei de împăciuire de pe lângă Consiliul popular orășenesc. Partial, o vom reproduce întocmai ! »Nu recunosc faptele ce mi se pun în seamă deoarece eram într-un moment de inconștiență. Presupun că acest lucru s-a făcut cu vădită răzbunare... (I ?). Am amintit toate acestea pentru că ele ne vor îngădui să ne dăm mai lesne seama dacă organizația de partid, membrii acesteia, au avut sau nu atitudine corespunzătoare fată de actele comise de cel în cauză. Departe de noi gîndul de a-l nedreptăți pe om. Dar nici nu putem fi de acord cu îngăduința fată de cei care fac dovada unor comportări necivilizate. Nu punem în discuție meritele profesionale ale lui G P., dar este clar că în afara locului de muncă, acolo unde nu se mai află sub privirea colectivului, el a avut o atitudine condamnabilă. Cum au reacționat membrii de partid de la I.I.L. „Ozana" ? Am discutat cu multi comuniști sau simpli oameni ai muncii din această întreprindere și, de asemenea, cu numeroși tori oculari. Fiecare însă, marcu unele excepții, a căutat să se eschiveze, să nu se pună rău cu... șeful ! Ceea ce a preocupat de unii dintre ei — C. Horia, A. Butnaru, I. Apetrei — nu a fost, așa cum era de așteptat, să dezvăluie cauzele care l-au dus pe G. P. la comiterea unor astfel de acte și să le condamne, ci mai cu seamă cum să facă pentru a-1 scăpa de acesta de vreo sancțiune mai aspră ? „A greșit și el odată, în rest, e om bun .... A lua apărarea unui om care ignoră cele mai elementare reguli de comportare civilizată înseamnă a încuraja pe cel în cauză să repete asemenea fapte și nicidecum a-i ajuta. Poziția conciliantă a unor comuniști de aici este cu atît mai puțin justificată cu cît P. nu se află la prima abatere. Din discuțiile purtate cu Mitică Vîlcu, directorul întreprinderii, C. Filip, secretarul organizației de partid, V. Cozma, șeful secției de mobilă, a reieșit că el a mai avut și altă dată greșeli, ce-i drept, mai „mici”. Dar nu le-a luat în seamă, ci a comis altele, culminînd cu cea care, după cum am văzut-o, l-a adus într-o situație destul de penibilă. Comuniștii, deși știau, cunoșteau unele dintre abaterile celui susmenționat, n-au schițat nici un gest, n-au întreprins nici o măsură mai hotărîtă pentru a-1 opri de ne drumul pe care a apucat. Și de ce să n-o spunem, unii nu aveau tăria morală s-o facă, deoarece , șeful șef! Nici chiar organizația de bază nu a intervenit la timp lăsînd lucrurile să tergiverseze. Aceasta cu toate că, la recomandarea Comitetului orășenesc de partid, secretarul organizatiei a anchetat în amănunțime cazul, fără însă a întreprinde ceva hotărît, indicat de statut, „...inginerul Pintilie nu este agreat de oamenii de aici — ne spunea O. Filip. Nu știe să se poarte cu ei, îi bruschează, îi jignește, în întreprindere are o opinie potrivnică. Ce-i drept, pînă acum noi, organizația de partid, n-am luat nici o măsură. (Aflăm că ieri a avut loc o adunare generală în care s-au discutat abaterile inginerului G. P, acesta fiind sancționat cu vot de blam. Dar, dacă, tovarășe Filip, ati fi făcut acest lucru mai demult ! Avem convingerea că ieșirile lui G. P. n-ar fi mers „in crescendo"). Cele petrecute la U.L. „Ozana“. constituie o „mostră" de ceea ce se cheamă lipsă de operativitate, insuficient simț critic, slabă combativitate. Neînlăturat cu hotărîre, climatul toleranței s-a menținut. Asemenea cazuri, sînt, desigur, izolate. Cele petrecute îndeamnă însă la meditație, la o profundă analiză. Aici, la SI.L. „Ozana" Tîrgu Neamț cît și în alte organizații trebuie desfășurate acțiuni politice-educative mai intense, mai profunde, care să ducă atît la promovarea principiilor etice, cultivarea în rîndul membrilor de partid și ai celorlalți oameni ai muncii a atitudinii înaintate față de ordinea de drept, a respectului pentru legile tării, a cinstei si corectitudinii si. în același timp a poziției combative fată de orice încălcare disciplinei de partid si a legii ior statului, a normelor de conviețuire socială. Marcel CIUBOTARU Pe teme de educatie e M Curier Plenara Comitetului Județean Neamț al U.T.C. Ieri, a avut loc la Piatra Neamț plenara Comitetului județean Neamț al U.T.G., avînd la ordinea de zi analiza activității desfășurate în domeniul muncii organizatorice și al vieții de organizație. La plenară au participat tovarășii Ion Diaconu, membru al biroului Comitetului județean de partid, șef de secție la Comitetul județean Neamț al P.S.R. și Nicolae Cacoveanu, adjunct șef de secție la Comitetul Central al U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătățirea activității generale a organzațtiilor U.T.C. și a hotărît convocarea conferinței organizației județene U.T.G. pentru luna decembrie, aprobînd norma de reprezentare și alegerea delegaților la conferință. Consfătuire de chirurgie "Astăzi, 19 septembrie, va avea loc la Piatra Neamț, în sala de ședințe a Consiliului popular județean, o consfătuire de chirurgie cu , tema... „Traumatismele cordului și vaselor". Inițiată de către filiala Neamț a U.S.S.M. (secția chirurgie) Direcția sanitară împreună cu județeană, consfătuirea va dezbate, pentru prima oară în țara noastră, atitudinea corectă in leziunile traumatice ale inimii și ale vaselor sanguine. Vor participa reprezentanți ai clinicilor chirurgicale din toată țara și chirurgi din numeroase județe. Sînt invitați, de asemenea membri ai Societății științifice de biologie, profesori de științe ale naturii și profesori de educație fizică și sport. Manifestări în săptămîna „Crucii Roșii" Zilele de 20-26 septembrie sînt dedicate tradiționalei săptămîni a „Crucii Roșii". — Duminică, 20 septembrie i deschiderea festivă în toate localitățile a Săptămînii Crucii Roșii prin manifestări la case de cultură ale sindicatelor, cămine culturale, cluburi, biblioteci, în cadrul cărora vor avea loc mese rotunde, concursuri etc. — Luni, 21 septembrie , în sălile de spectacole vor avea loc simpozioane, conferințe, proiectări de filme cu tematică educativ-sanitară. _ Marți, 22 septembrie , concursuri „Sanitarii pricepuți între colectivele grupelor și posturilor sanitare". zi — Miercuri, 23 septembrie t consacrată popularizării importanței transfuziei și donării de singe. — Joi, 24 este declarată Ziua septembrie curățeniei. Echipe formate din colectivul de Cruce Roșie, conduse și îndrumate de cadre medico-sanitare, vor vizita locuințe, instituții, colectivități de copii, unități de alimentație publică, cartiere. — Vineri, 25 septembrie — ziua donării de singe — în care se vor organiza acțiuni model la Roman, Tîrgu Neamț și Borca, unde comisiile de Cruce Roșie vor pregăti clte 50-60 de donatori. — Sîmbătă, 26 septembrie , este dedicată popularizării revistei „Sănătatea”. LOTO La tragerea excepțională loto din 18 septembrie a.c. au fost extrase următoarele numere : Extragerea 11 80, 38, 27, 19, 76, 23, 43, 75, 70s Extragerea a II-a: 33, 24, 73, 16, 47, 2, 78 j Extragerea a II-a: 71, 80, 86, 65, 55, 2» Extragerea a IV-a : 30, 32, 28, 29, 84, 35. Extragerea a V-a: 40, 39, 77, 47, 41, 29, 55, 38. Fond de premii i 2.425.250 leu i