Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-19 / nr. 800

J Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CE in județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mu­reș. Secretarul general al parti­dului a fost însoțit de tovară­șii Iosif Banc, membru su­pleant al­­ Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și conducători de partid și ceilalți de stat au fost­ salutați de tova­rășii Emil Bodnaraș, Paul Nicu­­lescu-K­izil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioni­­ță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor­ mun­cii de pe­­ meleagurile mure­șene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita ori­cărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări o­­menești, căi de comunicații, im­portante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățeni­lor a conducătorului partidu­lui și statului a­ avut efecte to­nifiante inestimabile, cuvinte­le de îmbărbătare, îndemnuri­le și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd în­credere și putere. Vizita în județ începe cu în­săși frumoasa și vechea ceta­te a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în­­ întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunc­tul ministrului industriei chi­mice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă în­delung pe oaspeți. Din rîn­dul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — fru­moase buchete de flori. Directorul general al Gru­pului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roș­ca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin e­­forturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv de instalații ale acestei ultime­uni­tăți, întreprinderea cea grav afectată din județ, mai de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin­ muncă perse­verentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse odată cu repunerea în func­țiune a instalațiilor și procese­lor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție su­plimentară de circa 10 milioa­ne lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul o­­biectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfă­șoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamen­tului constructorilor, să fie pu­să în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combina­tului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combina­tului chimic din Tîrnăveni cal­de felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezen­te și de viitor al acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere combinatului, muncitorii se an­al­­ajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiecti­vele ce le revin în cadrul nou­lui plan­­ cincinal să fie înde­plinite exemplar. La plecarea din Tîr­năveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase con­ducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acor­dat în zilele de grea încerca­­re din luna mai, pentru șter­gerea rănilor pricinuite de i­­nundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimen­tele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. A­­ici, în fața unor planșe se pre­zintă date cu privire la baza materială a complexului, orga­nizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau in­formații detailate asupra capa­cității de adăpostire a comple­xului (8.400 locuri), asupra teh­nologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kilograme pînă la 350 kilograme în timp de maximum 3001 zile. Specialiștii complexu­lui­­ prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dota­rea cu­­ utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor­ soluții originale care au perm­is obținerea unor economii considerabile. Tovarășul­­­ Ceaușescu aprecia­ză eforturile depuse de specia­liști, eficiența' unora dintre so­luțiile adoptate, și­­ recomandă ca în extinderea ' întreprinderi­lor de felul celor'de la­ Iernut să se aibă' în vedere reali­­­zarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile­­ ma­teriale și­ financiare. De aseme­nea, pornind de la experiența existentă­­ în alte județe ale țării, printre­­ care județul Ar­geș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recoman­dă să se folosească toate mijloa­cele pentru ca această colabo­rare să fie cît mai rodnică, să ducă la­ creșterea producției a­­nimaliere, ; la;; satisfacerea tot mai­ bună­­ a cerințelor­ popula­ției, la : cointeresarea țăranilor cooperatori. De- o parte,, și de alta a șa­ , șefei se întind lanuri de po­­r­umb. La intrarea în comuna Ogpa și­ apoi la hotarul comu­nei­ Ungheni se fac scurte po­pasuri. T­o­v­arășul Nicolae Ceaușescu intră in lanurile de porumb, discută cu specialiștii" .....­............... despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — ro­mâni și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegu­­lete, buchete de flori. Desprin­dem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secreta­rul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de ti­neri elevi ai școlii din localita­te, scrisese pe o mare pancar­(Continuare In pag. a IV-a) Gospodărirea materialelor și a utilajelor nu se realizează prin formalism și nepăsare jalonarea planurilor econo­mice și includerea în cadrul acestora a unui volum cit mai concentrat de idei, sunt activi­tăți care reprezintă expresia voinței fiecărui colectiv din în­treprinderi, manifestări edifica­toare ale democrației socialiste afirmată în mod plenar în adună­rile generale ale salariaților. Cu prilejul unui astfel de eve­niment, care a avut loc la Fa­brica „Zorile Noi“ din Piatra Neamț, au fost trasate directoare ale dezvoltării liniile uni­tății în următorul cincinal. Indicatorii economici apro­bați de adunarea generală a sa­lariaților pentru următorii 5 ani sînt elaborați si stabiliți în asa fel încît să asigu­re o mobilizare cu ma­ximum de eficientă a între­gului potențial material și u­­man de care dispune fabrica. Așa cum au arătat majoritatea celor care au luat cuvîntul, în activitatea ce se desfășoară în toate compartimentele există și se mențin de unității multă vreme grave lipsuri și abateri de la organizarea și disciplina muncii, care se convertesc în mari pierderi de materiale și produse finite, în distrugerea prematură a utilajelor și insta­lațiilor și deci grevarea costu­rilor producției cu cheltuieli nejustificate. Cauza trebuie, în primul rînd, căutată în nivelul scăzut al con­științei profesionale a unor sa­lariați. Nici măcar în zilele din preajma adunării generale arăta mecanicul Constantin A­n­tudosiei — nu s-a procedat la stabilirea ordinei în incinta fa­bricii, în ceea ce privește aran­jarea­­ cu chibzuință a materi­alelor* Care stau aruncate vra­­­iște“-peste­ tot, mu au fost luate măsuri pentru diminuarea rebu­turilor la cărămizi și țigle și punerea în stare de funcționare normală a utilajelor. Concomi­tent cu pregătirea adunării ge­nerale în care aveau să se dis­cute sarcinile viitorului cincinal, la depozitele de produse finite existau mormane de provenite din produsele cioburi finite rebutate. Cut de grav apare a­­cest aspect dacă ne gîndim la volumul de muncă concentrată în ur­ăm­ezile de rebuturi i­materiale, amortismente, ener­gie, manoperă. A mai fost menționat și fap­tul că rebuturile nu provin din procesul tehnologic propriu zis, ci din manevrările produselor finite, din depozitarea acestora. Apare deci o neconcordanță în­tre ceea ce se spune, se notea­ză în planurile de măsuri teh­­nico-organizatorice și ceea ce se transpune în faptă. Care este e­­fectul măsurilor din ultimele planuri MTO, planuri care sea­mănă unul cu altul, deși ele au fost anexate la documentele de lansare ale sarcinilor de plan pentru perioade diferite ? Formalismul și-a pus ampren­ta în activitatea pentru înnoi­rea și îmbunătățirea pro­cesului muncii în ultima perioadă; de multe ori se arată neajunsurile, lipsurile care există, se indică măsuri la diferite documente, dar nicioda­tă nu se ia o inițiativă din partea vreunui salariat pentru pune­rea în practică a celor arăta­te. Cei care gestionează mate­rialele, produsele finite, nu sînt Petre TOFAN­­( Continuarii în pact al IlI-a) Debutînd sub semnul unei e­­xigente sporite, campania în­­sămînțărilor de toamnă se des­fășoară din plin în multe din unitățile agricole cooperatiste ale județului nostru. In aces­te zile, care premerg cea mai importantă acțiune a campaniei de toamnă — semănatul grîu­­lui — se încorporează în sol secara masă verde si orzul Astfel la C.A.P. Horia, joi, pe tarlaua Valea Ochiului se des­fășura din plin semănatul bor­­ceanului masă verde urmînd ca odată cu terminarea aces­tei lucrări să se treacă cu toate forțele la lusămîntatul orzu­lui, care va ocupa în acest an suprafața de 30 ha. Para­lel, continuă în ritm susținut lucrările de pregătire a terenu­lui, transportul din baza de re­cepție a griului obținut prin schimb, tratatul semințelor etc. Aceeași atmosferă de mun­că însuflețită domnește și la G.A.P. Ion Creangă, unde pe tarlaua Muscel a început se­mănatul orzului. In acest an, ne spune tovarășul inginer Constantin Dragomir, specia­listul cooperativei, s-a acordat o atenție deosebită amplasării culturilor deoarece pe supra­fețe importante arcul a ajuns să fie semănat 5-6 sau chiar mai mulți ani consecutiv, ceea ce explică într-o oa­recare măsură producția scă­zută de griu obținută în acest an. De aceea, în a­­fară de 108 ha cu grîu care se vor semăna tot după grîu al doilea an, restul suprafeței de 252 ha este amplasată după cul­turile de toamnă. In toate bri­găzile a început și se lucrează intens la eliberarea cu priori­tate a tarlalelor de pe care se recoltează sfecla de zahăr, floarea soarelui și pe care se va însămînța grîu. Ni se pare firesc că după atî­­tea instruiri ia toate nivelele, avînd ca temă cultura grîului pregătirile să fie terminate cu atît mai mult cu cît de „premi­era" acestei importante acți­uni ne mai despart doar cîteva zile. Cu atît mai neînțelese ne apar acum flaurantele răm­î­­neri în urmă în unele coope­rative agricole de producție unde pregătirile se desfășoară ca și cum ne-am afla la înce­putul­­­ lunii august. La Tămă­­șeni tovarășul Herei­ Anton, președintele cooperativei, ne relatează pe un ton plin de optimism că ultimele pregă­­tiri se desfășoară normal și că însămînțarea grîului va înce­pe peste cîteva zile. Care este în realitate stadiul acestor pregătiri­­, în ziua de 16 septembrie din cele circa 400 ha alături de vară, erau execu­tate abia 220 ha, iar din cele 105 ha ce urmează să fie se­mănate cu grîu, după culturi­le de vară, au fost pregătite a­­bia 70 ha! Cauza ? Din cele 14 tractoare din dotarea sec­ției IMA doar două erau la a­­rat, iar 6 erau defecte. Deși se știe că această secție, pendinte de IMA Roman, a dat rezultate slabe și în anii trecuți, condu­cerea întreprinderii de meca­nizare n-a luat nici o măsură de îndreptare a situației. Situată în apropierea orașu­lui, și deci, a comitetului mu­nicipal de partid, cooperativa din Cordun deține un trist „re­cord” în ce privește arăturile și pregătirea terenului. Ultima situație operativă transmisă pe 16 sept. consiliu­lui popular municipal arată că din cele 460 ha au fost arate abia 105 ha. că mai existau doar 20 ha teren eliberat iar pentru întreaga suprafață de arîu ce va fi semănătă în a­­ceastă toamnă erau abia 33 ha ! In același pregătite timp, pe mari suprafete, ca de pildă pe tarlaua Bălti tot cîm­pul este acoperit cu paie care­ au f pu­trezit în urma ploilor, de unde fiecare in cît are nevoie S C.­ ­Continuare in cao a­fl­at INÜjMT.Wlllli Di TOAMNA A«PUI Cînd se vor termina pregătirile ? Anul III Nr. 800 Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani --------? In pag, a li-a ! Știință ! în pag, a IIiga ) Semnalăm Sport 1 Interior la magazinul cu autoservire nr 12 Roman Foto : S. POMPEI în dialogul cetățean­­ edil PRIORITATE REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE INTERES GENERAL Nu de puține ori, in munca edililor unei așezări urbane, propunerile, semnalele, suges­tiile cetățenilor se dovedesc u­­tile. Ele îndreaptă atenția gos­podarilor orașelor spre proble­mele vitale, urgente, a căror rezolvare a devenit la un mo­ment dat absolut indispensa­bila. Avem acum din­ nou în față un teanc de scrisori, toa­te din și despre municipiul Piatra Neamț Cetățenii de pe strada Spe­ranței ne roagăm, să parcurgem cu piciorul această­­ arteră de circulație în lungime de numai 600 m. și să ne convingem de starea ei proastă. Am răspuns dorinței celor care ne-au scris și dacă ne luăm după cum ara­tă strada azi, le dăm perfectă dreptate. Am vrea însă de astă dată să îndreptăm ascuțișul cri­ticii noastre, nu spre edilii municipiului ci spre deputatul de acolo și spre comitetul de cetățeni, care erau datori să consulte consiliul popular în problemele ridicate de alegători. Ar fi aflat astfel că strada a­­mintită, după instalarea ,în iar­nă a colectorului pluvial, a fost balastată și apoi pusă sub cir­culație tocmai în vederea pre­gătirii ei pentru a fi asfaltată, ceea ce se va întîmpla chiar în această­ toamnă , imediat după terminarea unei alte străzi (Lă­­mîiței) din alt cartier. Să remarcăm însă că în mul­te cazuri se acționează mai di­rect, mai prompt. Deunăzi de­putatul Clement Pompiliu, in­format de către alegătorii din circumscripția sa pîrîului Borzoghean că în albia se depun anumite cantități de pămînt re­zultat din niște lucrări din a­­propiere,, ceea ce le-ar pericli­ta pe timp de ploi și viituri si­guranța locuințelor, a făcut o vizită la consiliul popular, secția de resort, cerînd să se ia la măsuri. Dacă și în alte cazuri s-ar proceda la fel, oamenii ar fi scutiți de a ajunge să facă se­sizări și reclamații, de a tri­mite scrisori în toate părțile, s-ar găsi căi pentru soluționa­rea mai simplă, mai directă , a problemelor locale. E cazul scrisorii semnate de pensiona­rul Al. Gavrilescu care se plîn­­ge că de mai mult de 30 de zile lucrători ai I.R.E. Piatra Neamț au săpat un șanț pen­tru introducerea unui cablu e­­lectric pe o porțiune a străzii Bradului, dar după aceasta l-au lăsat desfundat, împiedicînd pe oameni să-și facă aprovizionă­rile de toamnă (cu lemne, car­tofi etc.). Că cetățenii sînt nevoiți une­ori să se adreseze ziarului și altor foruri de nivel județean, o dovedește și scrisoarea, înso­țită de o fotografie, a locata­rei F. Alterzon, din blocul 1­2 str. M. Kogălniceanu. Știți cine se face vinovat, to­varășă Alterton, de faptul că a­­dăpostul pentru gunoiul mena­jer vă provoacă atîtea neplă­ceri, vă umple apartamentul de muște și de miros pestilențial? Chiar asociația de locatari din care faceți parte, comitetul și împuternicitul acesteia. Pentru că în baza legilor în vigoare, la ora actuală, răspunzătoare de întreținerea, dezinfecția și de­­zinsecția acestor adăposturi sînt asociațiile de locatari. Și în scrisoarea semnată de Al. Andreescu (bloc­ul ap. 3 Mărăței) este o mare doză de a­devăr. Și noi suntem­ de părere că, greșit s-a procedat că după turnarea unor porțiuni de tro­tuar, acesta a­ fost spart prin lucrările de­ telefonie și poate de rețele electrice, că și după luni de zile săpăturile — neas­tupate corespunzător — dau de furcă celor ce circulă pe aici în timpul nopții. Am informat — la rîndu-ne — serviciul de gospodărie comunală din cadrul Consiliului popular municipal despre această stare de lucruri. Dar n-ar fi drept dacă n-am reține și aspectele pozitive, re­alizările din acest am­ în carti­­erul, în care trăiește semnata­rul scrisorii. După cum ne in­formează ing. Traian Dîrțu, șe­ful serviciului de gospodărie, comunală, pentru modernizarea arterelor de circulație din carti­erul Mărăței se cheltuiesc în acest an 80 la sută din fondurile Consiliului popular municipal afectate unor astfel de lucrări. Dar, după cum ni se demonstra la consiliul popular, nu se poa­te totul dintr-o dată, pretutin­deni. Și mai este încă ceva : nici nu se pot pune în aplicare absolut toate propunerile, îndeosebi a­­cele care nu urmăresc satisfa­cerea unui interes general, nu au în vedere ansamblul proble­melor unui centru urban. Ni s-a relatat, astfel, că s-a cerut prin scrisori adresate unor foruri superioare interzicerea totală a circulației pe str. Bicazului (ce­ea ce nu va fi niciodată posibil) sau executarea de parcaje pen­tru autoturisme prin desființa­rea peluzelor de flori de pe frumoasa arteră a Chimiei (ceea ce ni se pare absurd).­ Poate că n-ar fi rău dacă astfel de probleme s-ar dezba­te în adunări cu­ cetățenii, în prezența unor specialiști în ur­banistica modernă, în tendințe­le manifestate în ultimul timp și realizările pe plan național sau mondial. M. ASMARANDEI îngăduința nu înseamnă ajutor Singurul „privilegiu” al co­muniștilor este de a munci mai mult, mai bine, de a influența întregul colectiv prin activita­te și comportare ireproșabilă. Cei care gîndesc altfel și-și a­­rogă dreptul de a încălca legea și normele de conviețuire so­cială greșesc amarnic. Așa a procedat: Gheorghe Pintilie, inginer șef la S. L. „Ozana* din Tîrgu Neamț. După ce la restaurantul „Complex", în ziua de 11 au­gust a.c., a consumat băuturi alcoolice — aflat în stare de ebrietate, a lovit în văzul oa­menilor pe doi cetățeni, sala­riați la secția de cauciuc a a­­celeiași întreprinderi: labo­rantul Mihai Bocăneț și mun­citorul Constantin Popovici, pentru ca apoi, mai tîrziu, să provoace scandal și să adrese­ze cuvinte jignitoare la adresa celor care au căutat să-l liniș­tească. Dîndu-și seama s cînd și-a revenit din beției de gra­vitatea faptelor G. P. pune totul pe seama... inconștientei și, în special, pe o presupu­să... „vădită răzbunare" ! Asta-i părerea lui, scrisă, de altfel, și în declarația existentă la do­sarul nr. 177 a Comisiei de împăciuire de pe lângă Consi­liul popular orășenesc. Par­tial, o vom reproduce întoc­mai ! »Nu recunosc faptele ce mi se pun în seamă deoarece eram într-un moment de in­conștiență. Presupun că acest lucru s-a făcut cu vădită răz­bunare... (I ?). Am amintit toate acestea pentru că ele ne vor îngădui să ne dăm mai lesne seama da­că organizația de partid, mem­brii acesteia, au avut sau nu atitudine corespunzătoare fată de actele comise de cel în cau­ză. Departe de noi gîndul de a-l nedreptăți pe om. Dar nici nu putem fi de acord cu îngă­duința fată de cei care fac do­vada unor comportări neci­vilizate. Nu punem în discu­ție meritele profesionale ale lui G P., dar este clar că în afara locului de muncă, acolo unde nu se mai află sub pri­virea colectivului, el a avut o atitudine condamnabilă. Cum au reacționat membrii de partid de la I.I.L. „Ozana" ? Am discutat cu multi comuniști sau simpli oameni ai muncii din această întreprindere și, de a­­semenea, cu numeroși tori oculari. Fiecare însă, mar­cu unele excepții, a căutat să se eschiveze, să nu se pună rău cu... șeful ! Ceea ce a preo­cupat de unii dintre ei — C. Horia, A. Butnaru, I. Apetrei — nu a fost, așa cum era de așteptat, să dezvăluie cauzele care l-au dus pe G. P. la co­miterea unor astfel de acte și să le condamne, ci mai cu sea­mă cum să facă pentru a-1 scă­pa de acesta de vreo sancțiu­ne mai aspră ? „A greșit și el odată, în rest, e om bun .... A lua apărarea unui om care ig­­noră cele mai elementare re­guli de comportare civilizată înseamnă a încuraja pe cel în cauză să repete asemenea fapte și nicidecum a-i ajuta. Poziția conciliantă a unor comuniști de aici este cu atît mai puțin justificată cu cît P. nu se află la prima aba­tere. Din discuțiile purtate cu Mitică Vîlcu, directorul în­treprinderii, C. Filip, secretarul organizației de partid, V. Coz­­ma, șeful secției de mobilă, a reieșit că el a mai avut și altă dată greșeli, ce-i drept, mai „mici”. Dar nu le-a luat în seamă, ci a comis altele, cul­­minînd cu cea care, după cum am văzut-o, l-a adus într-o si­tuație destul de penibilă. Comuniștii, deși știau, cu­noșteau unele dintre abaterile celui susmenționat, n-au schițat nici un gest, n-au întreprins nici o măsură mai hotărîtă pentru a-1 opri de ne drumul pe care a apucat. Și de ce să n-o spunem, unii nu aveau tăria morală s-o facă, deoa­rece­ , șefu­l șef! Nici chiar organizația de bază nu a in­tervenit la timp lăsînd lucruri­le să tergiverseze. Aceasta cu toate că, la recomandarea Co­mitetului orășenesc de partid, secretarul organizatiei a an­chetat în amănunțime cazul, fără însă a întreprinde ceva hotărît, indicat de statut, „...in­ginerul Pintilie nu este agreat de oamenii de aici — ne spu­nea O. Filip. Nu știe să se poar­te cu ei, îi bruschează, îi jig­nește, în întreprindere are o opinie potrivnică. Ce-i drept, pînă acum noi, organizația de partid, n-am luat nici o mă­sură. (Aflăm că ieri a avut loc o adunare generală în care s-au discutat abaterile ingi­nerului G. P, acesta fiind sancționat cu vot de blam. Dar, dacă, tovarășe Filip, ati fi făcut acest lucru mai demult ! Avem con­vingerea că ieșirile lui G. P. n-ar fi mers „in crescendo"). Cele petrecute la U.L. „O­­zana“. constituie o „mostră" de ceea ce se cheamă lipsă de operativitate, insuficient simț critic, slabă combativitate. Ne­înlăturat cu hotărîre, climatul toleranței s-a menținut. Asemenea cazuri, sînt, desi­gur, izolate. Cele petrecute în­deamnă însă la meditație, la o profundă analiză. Aici, la SI.L. „Ozana" Tîrgu Neamț cît și în alte organizații trebuie desfă­șurate acțiuni politice-educati­­ve mai intense, mai profunde, care să ducă atît la promova­rea principiilor etice, cultiva­rea în rîndul membrilor de partid și ai celorlalți oameni ai muncii a atitudinii înainta­te față de ordinea de drept, a respectului pentru legile tării, a cinstei si corectitudinii si. în același timp a poziției combati­ve fată de orice încălcare disciplinei de partid si a legi­­i ior statului, a normelor de conviețuire socială. Marcel CIUBOTARU Pe teme de educatie e M Curier Plenara Comite­tului Județean Neamț al U.T.C. Ieri, a avut loc la Piatra Neamț plenara Comitetului județean Neamț al U.T.G., a­­vînd la ordinea de zi analiza activității desfășurate în do­meniul muncii organizatorice și al vieții de organizație. La plenară au participat to­varășii Ion Diaconu, mem­bru al biroului Comitetului județean de partid, șef de secție la Comitetul ju­dețean Neamț­ al P.S.R. și Nicolae Cacoveanu, adjunct șef de secție la Comitetul Central al U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri pentru îmbună­tățirea activității­­ generale a organzațtiilor U.T.C. și a hotărît convocarea conferin­ței organizației județene U.T.G. pentru luna decem­brie, aprobînd norma de re­prezentare și alegerea de­legaților la conferință. Consfătuire de chirurgie "Astăzi, 19 septembrie, va a­­vea loc la Piatra Neamț, în sala de ședințe a Consiliului popular județean, o consfătu­ire de chirurgie cu , tema... „Traumatismele cordului și vaselor". Inițiată de către fi­liala Neamț a U.S.S.M. (sec­ția chirurgie) Direcția­­ sanitară împreună cu județeană, consfătuirea va dezbate, pen­tru prima oară în țara noas­tră, atitudinea corectă in le­ziunile traumatice ale inimii și ale vaselor sanguine. Vor participa reprezentanți ai clinicilor chirurgicale din toată țara și chirurgi din nu­meroase județe. Sînt invitați, de asemenea membri ai So­cietății științifice de biologie, profesori de științe ale natu­rii și profesori de educație fizică și sport. Manifestări în săptămîna „Crucii Roșii" Zilele de 20-26 septembrie sînt dedicate tradiționalei săp­­tămîni a „Crucii Roșii". — Duminică, 20 septembrie i deschiderea festivă în toate localitățile a Săptămînii Cru­­cii Roșii prin manifestări la case de cultură ale sindicate­lor, cămine culturale, clu­buri, biblioteci, în cadrul că­rora vor avea loc mese rotun­­­de, concursuri etc. — Luni, 21 septembrie , în sălile de spectacole vor a­­vea loc simpozioane, confe­rințe, proiectări de filme cu tematică educativ-sanitară. _ Marți, 22 septembrie , concursuri „Sanitarii pricepuți între colectivele grupelor și posturilor sanitare". zi — Miercuri, 23 septembrie t consacrată popularizării importanței transfuziei și do­nării de singe. — Joi, 24 este declarată Ziua septembrie curățe­niei. Echipe formate din co­lectivul de Cruce Roșie, con­duse și îndrumate de cadre medico-sanitare, vor vizita locuințe, instituții, colectivități de copii, unități de alimenta­ție publică, cartiere. — Vineri, 25 septembrie — ziua donării de singe — în ca­re se vor organiza acțiuni model la Roman, Tîrgu Neamț și Borca, unde comisiile de Cruce Roșie vor pregăti clte 50-60 de donatori. — Sîmbătă, 26 septembrie , este dedicată popularizării re­vistei „Sănătatea”. L­OTO La tragerea excepțională loto din 18 septembrie a.c. au fost extrase următoarele numere : Extragerea 11 80, 38, 27, 19, 76, 23, 43, 75, 70s Extragerea a II-a: 33, 24, 73, 16, 47, 2, 78 j Extragerea a II-a: 71, 80, 86, 65, 55, 2» Extragerea a IV-a : 30, 32, 28, 29, 84, 35. Extragerea a V-a: 40, 39, 77, 47, 41, 29, 55, 38. Fond de premii i 2.425.250 leu i

Next