Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-16 / nr. 900

Pag. 2 Piatra Neamț, înveșmântat hibernală. Parcul Cozla în mantie CEAHLĂUL Această nouă A­ 7u, dragă prietene, că —­­picior fiind — participi, mi se pare, la realizarea unei noi embleme a acestor me­leaguri. Pot, oare, să­ fi tiu de vreun ajutor ? Știu că pe vechile acte emanate de prefectura jude­țului Neamț, aflate azi la arhive, se mai poate vedea aplicată in tuș sau nn ceară pecetea de altă dată a aces­tei unități administrative a țării: o căprioară adunîn­­du-și picioarele zvelte ca niște ramuri tinere pentru un nou salt peste vreo altă ge­nune. Trupul tot­al este o coardă de mușchi flexibili. Ghicești — fără să le vezi — in fa(ă și In urmă­, pă­durile de conifere care au făcut dintotdeauna fața aces­tor locuri. Și, fără zăbavă, guadul mereu iscoditor te duce spre o întrebare : oare ce semn distinctiv, ce emblemă s-ar potrivi astăzi ținutului .­ Scrisoare către emblemă, un prieten dat­intre piscurile de cre­mene ale Ceahlăului și un­dele de argint ale Moldovei și Siretului ? Ce pecete ar putea Întruni azi o chinte­sență a tot ce reprezintă ju­dețul nostru în viața econo­mică și socială a patriei ? Undeva, în tancuri de pia­tră, se mai zbenguie ciutelor, in apele clare puii de munte se mai zbat păstrăvii și, ca altădată (însă exploa­tate rațional, cu mijloace moderne), pădurile mai co­boară și azi la vale, în ca­targe, spre destinații din ce­le mai diverse. Dar cu tot prestigiul său nedezmințit, aurul verde al codrilor nu mai este reprezentativ pen­tru acest județ sau, mai e­­xact, nu mai este singurul. I se alătură, la fel de presti­gios, aurul alb al apelor noastre, simbolizat cum nu se poate mai bine de salba de lacuri, barate și hidro­centrale de pe Bistrița, de înaltele coloane de stîlpi și tringhii de oțel care încale­că dealuri și văi, păduri și cîmpii, energie vărsînd în fluviul de electrică al țării un puternic și luminos afluent. De mult, din vremuri ve­chi, au fost acești munteni crescători de oi și vite mari. Și lui Creangă în anii co­­pilăriei i s-a zis Ion Torcălău, în ghimă, desigur, de către niște năstrușnice Smărăn­­dițe. Iar soțul Vitoriei Lipan din „Baltagul“ sadovenian a afiat cîștig bun din turme­le de oi, pînă la sfirșitu-i năpraznic. Milioane de oi. „tundem” anual, în prezent, la Săvinești, iar tonele de teten și melana îmbracă țara și iau șl­oarea exportului. Ar putea oare lipsi semnul unei atare preocupări de pe noua efigie a județului sau municipiului de reședință ? Evident că de pe această emblemă înnobilată de mun­ca harnică a atîtor energici și entuziaști făurari ai so­cialismului, n-ar putea să fie absentă imaginea unei noi șarje de țevi a uzinei din Roman, ori de ciment de la Bicaz. Cine ar putea fi iscusitul izvoditor care să selecteze la modul artistic și să toar­ne pentru a reprezenta în­tr-un tot unic aportul rodni­ciei ogoarelor și livezilor întinselor plaiuri nemțene, la care contribuția producă­torilor de îngrășăminte cu azot nu este și nu va fi nici­­cînd de neglijat ? Și ce. mină de iscusit meșter ar putea da Í formă concretă, fierbinței și totalei simbolică,­­ partid­­i pari a atîtor Inimi și minți­­ și brațe care, sub bagheta­­ comuniștilor, au ridicat —­­ tntr-un singur sfert de­­ secol — vechile sale și tir­­­­guri la înălțimea unor așe­­­­zări în care toți oamenii să­­ poată trăi o viată demnă,­­ civilizată și care, acum, în­­ pragul semicentenarului par­­­­tidului, conturează puternic,­­ prin victoriile lor, chipul de azi și de mline al României­­ , socialiste ! ! De asta mă întreb din nou : I pot să te a­jut cu ceva, dra­­r gă pictare ? Știu doar cu i certitudine că mîinile $i min­­­­tile a mii și mii de munci­­­­tori, țărani și intelectuali 1 din acest colț de țară dă­­desc, alături de întregul po­­­­­­por, un postament trainic,­­ nepieritor, însoritei steme a­i patriei noastre scumpe. i Mihai ASMARANDEIJ Constructorii din Săvinești PE SCHELE CINCINALELOR (Urmare din pagina l) ani. In satul nostru a fost un boier, la care am muncit eu. După reformă, acolo, in cona­cul lui s-a făcut un cămin de reeducare pentru copii. După război rămăseseră mulți pe drumuri. Am fost și eu acolo numit educator. Câ­n­d s-a transformat căminul, am ple­cat, cum ți-am spus, pe șan­tier. i pe douăzeci de ani mă duc acasă sîmbăta... Femeia muncește vara la cooperativa de producție, iar iarna mai stă cu noi, mai am un băiat. Du­mitru, acum a venit din arma­tă, lucrează mai de mult cu mine, s-a calificat electrician, cînd avea cincisprezece l-am adus pe șantier... aici am­ învățat și el. Mai am încă doi a fectori. Cel mai mare, Ion, este tehnician la Fabrica de acid a­­zotic. El a făcut școala profe­sională la Făgăraș, a fost pre­gătit pentru primele șarje de îngrășăminte azotoase de la Raznov. A făcut apoi liceul și­ acum îi student, urmează la fără frecvență științele econo­mice, îi căsătorit, are și­ un co­pil. Cel mai mic a terminat li­ceul anul trecut. A luat și ba­calaureatul, cu opt treizeci și trei l-a luat la „Petru Rareș“, acuma­ i militar... A dat la chi­mie industrială și n-a reușit. Am fost și eu astă vară cu el la Iași. Erau, să nu exagerez, cam treizeci pe­ un loc, și bă­iatul meu a spus că „las’ tatu­­că, nu ai supărat, numa’ să tac armata și nu mă las“... Și eu cred în el. Am participat la lucrările de construcții ale laminorului de la Roman, la diverse școli și instituții de cultură. Aici, la Săvinești, cînd am venit de la I.C.S.I.M. am început fundați­ile la Relon I..., am început a­­poi combinatul de îngrășămin­te de la Roznov și după ce l-am isprăvit am făcut fabrica de cartoane dure la „Comuna din Paris“ și pe urmă am în­ceput primele blocuri pe Cu­­ejdt. /Noi am început primii, prin ’60 și pe urmă am făcut „B“-urile, pe urmă „C“-urile și hotelul „Ceahlău“. Eram șef de brigadă la fierari betoniști. După ce-am făcut acele blo­curi ne-am retras la Săvinești și ne ocupăm numai de indus­trie, au rămas ei, constructorii din Piatra să săvîrșească mai departe ce-am Început noi... Apoi bădia Ion mi-a arătat unde lucrează acum ei cu to­varășii săi. Vezi răcitoarele a­­celea uriașe sub formă de co­șuri ? zicea el, acolo se conden­sează aburii fierbinți și se tran­­sformă iarăși în apă fiindcă in­dustria are nevoie de apă. Noi acum facem niște răcitoare mai grozave decit acestea. E­ un alt patent, pricepi ?... Și uite-așa, după ce stau de vorbă cu oamenii mă trezesc deodată explorînd absurdul Cînd scriam aceste rînduri parcă a venit un străin la mine Și m-a întrebat arătându-mi ce­ea ce se vedea prin geamul de la etajul al ll-lea al redacției: — Cine a făcut ceea ce se vede ? La care eu am plecat cu el la Români, într-o dumi­nică. L-am chemat pe gospoda­rul Ion Drăgoi pe prispa casei sau în ograda cu troscot verde . — Vezi, acesta le-a făcuți cu mîinile lui rănite de fier-be­­ton și femeia lui le-a făcut fiindcă muncește pe cîmp ca să-l pună celuilalt în traistă și să-l țină în putere și copilul lui, mezinul, care n-a reușit la facultate le-a făcut, fiindcă prin înverșunarea de-a nu se lăsa îi încălzește inima lui tai­­că-su ca să reziste iarna căfă­­rat pe suprastructuri, biciuit de gerul aspru al Moldovei. Să trecem în revistă ce-am făcut noi, cei 3.600 de cons­tructori de la Săvinești și ce avem încă să facem, îmi spune inginerul șef Vasile Boțu. Reți­neți că-i vorba doar de obiec­tive mari: Belon 111 în ‘69 și 70, Melgna III în t­im. 1. 1970, îmbunătățirea calității azotatu­lui de amoniu în trim. III. 1970 (o secție nouă, acidul adipic intrată in probe tehnologice). Complexul zootehnic pentru 1.100 vaci la Girov, Fabrica de drojdie furajeră și cea de hâr­­tie la „Reconstrucția“, la noile spații ale I.M. lucrări Ceah­lău, Laminorul de 6 țoli de la Roman, o nouă turnătorie și modernizări la I. M. Roman. Pregătim­ atacarea lucrărilor la noua fabrică de zahăr de la Roman care va fi, după cine știu, cea mai mare din Româ­nia. Am bătut piloții de probă aici, zilele acestea vor începe săpăturile, pregătirea masivă de șantier. Atacăm noi obiecti­ve atît la Săvinești cît și Roman și în alte localități, va­la­loarea lucrărilor pe care le a­­vem de executat în acest cin­cinal în județul Neamț se ri­dică, la antrepriză, la 2,3 mi­liarde lei. Deci, avem treabă. Mă Întrebi dacă m-a impresio­nat vreun om în cariera mea ? Pe mine mă impresionează zis nia mai mulți. Nu-i vorba de ceva spectaculos care să-ți sa­ră în ochi, ci de felul cum își luu zilnic datoria Mihai Hiițe, Ion Girarde, Ion Drăgoi, Vasile Catană, Dumitru Lăcătușu, Du­mitru Lițu, Viorel Gheorghiu Neculai Țîrlea — fierari beto­niști, mozaicari. Ingineri, șefi de lot, țerari-montori care­ au început odată cu mine la Bi­caz, la baza) și alții care­ au venit­îngă noi­mai pe urmă. Ceea ce mi-a spus inginerul nu sunt doar simple instalații, ci fiecare în parte din aceste obiective reprezintă adevărate fabrici. Și gîndindu-mă la cele două miliarde și... ceva imagi­nația mi-a luat.o înainte, prin 75, și-am văzut o mulțime de fabrici și de ferme zootehnice și de alte obiective­le județului și-am mai văzut harta o mulțime de oameni întorcin­du-se sîmbăta la vetrele lor, odihnindu-se pe iarba verde din ogradă și visînd niște fe­­ciori care nu se lasă nicicum învinși... à .........Uf*­1 i*iT » (Urmare din pagina 1) al fabricii. Daca ar fi să sinte­tizăm ceea ce s-a făcut în anii precedenți, în 1970 în speță, nu am avea nevoie de prea multe elemente. Intr-adevăr, împros­pătarea cunoștințelor munci­torilor se realizează vrînd­­nevrînd prin faptul că cei ce execută lucrări de electricitate, mecanică etc. în timpul cam­paniei, sunt nevoiți ca în pe­rioada remontulul să efectueze lucrări de lăcătușerie, cam în felul acesta se metamorfozea­ză ridicarea calificării prin „policalificare". In rest, nu am fost ț­ine Informați de nici o ae­concretă, dirijată, sub forma unor cursuri bine coor­donate, profilate pe specifi­cul locurilor de muncă. Ce se întrevede pentru a­­nul 1971 în legătură cu ches­tiunea aflată în discuție? „Se va urmări în continuare ridi­carea calificării muncitorilor, policalificarea operatorilor în special, la locurile de muncă“. Cu toate că am putea să fa­cem o analogie cu ceea ce s-a realizat pînă acum în acest domeniu în fabrică, remarci­nd faptul că metodele și formele folosite pentru ridicarea cali­ficării sînt aceleași de ani de zile, am luat în considerație pretinsa individualizare a ac­tivității și ne-am informat cum a demarat acțiunea în anul a­­cesta. „Urmează ca planul pentru ridicarea calificării să se elaboreze de acum înainte, iar aplicarea în practică să se facă începînd din luna fe­bruarie". Din cele arătate pînă acum, este necesar să facem o remar­că și să cerem în același timp explicații suplimentare. Fără să punem la îndoială utilitatea și importanța calificării și ri­dicării pregătirii profesionale la locul de muncă, nu cumva se apelează prea mult la a­­ceastă metodă care este și cea mai lejeră? In situația de față nu numai că se apelează prea mult la metoda calificării la locul de muncă, dar se lasă a­­proape totul pe seama acesteia. La Fabrica de zahăr Roman, problema a calificării ridicării necontenite buie rezolvată personalului tre­avînd în față și perspectiva cerințelor cres­cute de cadre bine pregătite pentru noua fabrică ce se va construi în viitorii doi ani. Cum e și firesc, problema ridicării calificării salariaților se află și în atenția preocupă­rilor factorilor competenți de la întreprinderea de prefabri­cate Roman. De la tovarășul Iosif Pitner, secretarul comite­tului de partid, aflăm­ că ma­joritatea muncitorilor sunt absolvenți ai Grupului școlar care funcționează pe lângă în­treprindere. Calitatea bună a cunoștințelor profesionale ale acestora este dovedită de suc­cesele înregistrate de între­prindere în direcția rentabili­zării tuturor sortimentelor de prefabricate, ca și de renume al foștilor elevi bunul ai școlii profesionale, cîștigat la diferite concursuri pe țară. Cu toate acestea, procesul de perfecționare al îndemînării, în folosirea utilajelor, insta­lațiilor, în prelucrarea diferi­telor tipuri de elemente pre­fabricate, necesită continua îmbogățire a cunoștințelor, ridicarea permanentă a cali­ficării fiecărui muncitor. în a­­cest sens, aflăm că în cursul anului trecut s-au desfășurat două cursuri­ pentru și pentru sudori. Fără fochiști îndo­ială că și astfel de categorii de meseriași trebuie să fie cuprinși în fluxul înnoirilor profesionale, dar ne-am fi așteptat să aflăm mai multe acțiuni întreprinse și pentru calificarea muncitorilor de bază, adică a betoniștilor. Din cite am înțeles, în anul 1970 s-a început un curs de poli­calificare „betoniști-mașiniști", dar rezultatele nu au mai a­­juns să intre în bilanțul rea­lizărilor întrucît cursul a ră­mas pînă la urmă în stadiul de încercare. Pentru anul 1971, ridicarea calificării profesionale consti­tuie obiectul unul punct din planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice stabilit în vede­rea îndeplinirii sarcinilor ce-i revin întreprinderii. Ceea ce s-a concretizat pînă acum In legătură cu problema aflată în discuție se limitează la proiectarea a două cursuri de policalificare : betoniști și mecanici de utilaje în primul rînd și­ betoniști și electri­cieni în al doilea. Cursurile se vor desfășura fără scoate­re din producție. Aflăm în continuare că sunt așteptate, de la forurile superioare re­gulamentele pentru organiza­rea acestor cursuri. Se pare că în acest domeniu al ridi­cării calificării salariaților, degrevarea forurilor care încă nu s-a realizat. tote­în orice caz este indicat ca în­treprinderile, care mai bine condițiile cunosc cel concrete și cerințele fiecărui loc de muncă, să manifeste mai multă inițiativă în elaborarea planurilor și în desfășurarea acțiunilor de ridicare a cali­ficării salariaților. Este o ce­rință acută și pentru între­prinderea de prefabricate Ro­man, care a trecut de cîtva timp la introducerea elemen­telor precomprimate din be­ton. Fabricarea acestora re­prezintă un nivel superior pe treapta ridicării calitative a activității întreprinderii. Toc­mai de aceea se impune ca viitoarele forme de ridicare a calificării să fie dirijate in direcția îmbogățirii cunoștin­țelor salariaților cu noțiuni folositoare, cari să permită în același timp extinderea pon­derii elementelor precompri­mate din totalul producției în­treprinderii. Cele relatate în legătură cu ridicarea calificării personalu­lui din unitățile vizitate, ne dau posibilitatea să înțelegem că factorii răspunzători oco­lesc prea de multe ori proble­mele legate de împrospătarea cunoștințelor salariaților. De aceea este necesar ca în anul în care am intrat organizații­le de partid, comitetele de di­recție, sindicatele, toți sala­riații să dea mai multă vitali­tate acțiunilor de corelare a nivelului cunoștințelor profe­sionale cu cerințele actuale ale producției. RIDICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE Tîrgu Neamț. Complexul meșteșugăresc Foto:­C SCARLAT A Sîmbătă, 16 ianuarie 1971 (Urmare din pagina 1) în anul expirat 764 aparta­mente, din care 170 proprie­tate personală, 320 de aparta­mente sunt în diferite stadii de finisaj. Pentru acest an, la capitolul construcții de lo­cuințe se vor aloca aproape 40 milioane lei, urmînd a se da în folosință 663 aparta­mente proprietate de stat, iar din fondurile populației 610 apartamente, la care se mai adaugă construcțiile de locuințe pe terenuri acordate de stat. Este evidentă creșterea vo­lumului desfacerilor de măr­furi către populație, care în 1970 a ajuns la peste 576 mi­lioane lei. în același timp, s-a îmbunătățit baza tehnico-ma­­terială a comerțului de stat prin construirea a noi uni­tăți de desfacere care însu­mează o suprafață­­ comercială de peste 1.900 m.p. și de de­pozitare de peste 7.200 m.p., urmînd a se construi noi spa­ții de peste 2.000 m.p. In felul acesta, pentru 1971 sunt create condiții de a se desface măr­furi în valoare de peste 600 milioane lei. Importanță cuvenită acor­dăm și mijloacelor de ridicare a conștiinței maselor, de edu­care și formare a cetățenilor în spiritul idealurilor socia­­lismului, de înnobilare spiri­tuală a oamenilor, răspîndirii largi a valorilor culturii. Peste 45 milioane lei au fost chel­tuiți în anul trecut pentru ac­țiunile de învățămînt, cultură, sănătate și asistență socială, ceea ce reprezintă 79 la sută din bugetul local. Astfel pen­tru asigurarea bazei materiale și funcționarea în condiții op­time a instituțiilor de instru­ire și educare a celor peste 14.000 de elevi, s-au alocat peste 24 milioane lei. S-au extins măsurile sociale și me­dicale de prevenire a bolilor și de îmbunătățire a stării să­nătății populației. Din fondul bugetului local s-au cheltuit în acest scop anul trecut peste 34 milioane lei. Numai pentru medicamente, hrana celor in­ternați, pentru casele de naș­teri și material instrumentar s-au cheltuit peste 16 milioa­ne lei. Fonduri cu mult mai mari pentru Instituțiile sociale, culturale, de învățămînt sănătate sînt prevăzute în bu­și­getul local pentru anul 1971, atingînd suma de peste 66 milioane lei. Construcția de locuințe împreună cu dotările social­­culturale aferente au determi­nat modificări structurale in viața, organizarea și aspectul orașului. Se consolidează car­tierele M­ărăței, Dărmănești, și Precista. De la vechea și tradiționala piață, centrul orașului s-a extins, ajungîn­­du-se la zone polifuncționale, cu mai multe centre. In ge­neral, cadrul urban este as­tăzi întregit cu rețele edilitar­­gospodărești și comerciale, zone plantate, spații verzi. Despre perspectivele dezvol­tării în anul 1971 s-a mai vor­bit iar recenta expoziție orga­nizată de Consiliul popular municipal, unde s-a prezen­tat schița de sistematizare a orașului, a informat pe deplin pe cetățeni asupra viitorului. Realizările de pînă își găsesc explicația și acum în conlucrarea strînsă a Consi­liului popular cu masele largi de cetățeni ai acestei așezări. Nu-mi propun să dezvolt a­­cum această problemă — socotită primordială în acti­vitatea ce o desfășurăm. Dar subliniez că numai în aceste condiții pot acționa factorii care stimulează Interesul ce­tățenilor pentru participarea activă la viața de stat și obștească. Pe noi ne preocupă în mod deosebit în momentul actual ridicarea nivelului e­­dilitar-gospodăresc al orașu­lui, descoperirea posibilități­lor de întreținere și păstrare a bunurilor de utilitate publi­că, pentru crearea unor con­diții mai bune de viață, de lucru și de recreere a cetă­țenilor municipiului, in acest scop, cu sprijinul deputaților comitetele de cetățeni, asocia­țiilor de locatari etc., Comite­tul executiv va investiga în cursul lunii februarie peste 10.000 cetățeni, urmînd ca sugestiile și propunerile va­loroase să facă obiectul sesiuni în trimestrul N­­onei al anului. Statornic și sistematic ne preocupă, de asemenea, asigu­rarea aprovizionării în cît mai bune condiții a popula­ției. Aș adăuga la cele ară­tate mai sus, că se vor lua măsuri de extindere a apro­vizionării la domiciliu pe bază de comenzi prealabile, de introducere și a altor me­tode moderne de desfacere. Vom crea condiții pentru pro­filarea unui magazin de pro­duse pescărești, iar în piața orașului vom da posibilitate producătorilor particulari să desfacă în condiții bune de expunere și vînzare, carnea rezultată de la animalele sa­crificate din necesitate. Pînă la terminarea construcției complexului comercial din Mărăței (la care lucrările vor începe în curînd), vom asi­gura cooperației meșteșugă­rești, la parterul noilor blocuri, spațiile necesare pen­tru a putea oferi locatarilor servicii de primă necesitate (croitorie, cizmărie, radio-televizoare etc), reparații Suntem­ conștienți că va trebui să im­pulsionăm activitatea indus­triei locale, în sensul lărgirii gamei produselor de uz casnic și gospodăresc, solicitate preg­nant de populație. Mai sunt încă multe de făcut pentru buna aprovizionare a pieții. Suntem­ hotărîți să întărim exigența și să nu admitem nici un fel de delăsare sau neglijență in sectoarele deser­virii populației, efectuînd un control permanent, trăgînd la răspundere, public, cu toată severitatea pe acei care nu-și îndeplinesc îndatoririle. A­­ceasta cu atit mai mult cu cît, datorită sprijinului acor­dat de organele de stat din județ, de partid și dispunem de suficiente rezerve de pro­duse alimentare și mărfuri industriale pentru a asigura o bună aprovizionare. Creșterea bunăstării celor ce muncesc SIMBATA 16 IANUARIE 17 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba germană ; 18.10 Publicitate ; 18.15 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți I­i 19.15 Publicitate; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Tele-enciclopedia ; 20.05 For­mații și soliști de muzică populară ; 21 10 Film serial. Incoruptibilii. Povestea ban­dei lui Wallo Legenza : 22 Telejurnalul de noapte ! 22.10 Săptămîna sportivă ! 22.30 Gala schițelor lui I. L. Caragiale ; 23.30 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI SIMBATA 16 IANUARIE PROGRAMUL 1 16 Radiojurnal; 17 Știință, tehnică, fantezie; 17.30 Din înregistrările lui Grigoraș Dinicu și ale Măriei Tănase; 18 Orele serii 5 20 Tableta de seară de Al. Dima ; 20.29 Zece melodii preferate; 20.40 Bijuterii muzicale ț 20.55 Știința la zi 5 21 Romanțe 5 21.25 Consemnări de Gheorghe Dolgu ; 21.39 Revista șlagărelor 5 22 Radiojurnal : 22.30 Muzică de dans ; 22.55 Moment poetic : 23 Expres melodii 1­0.03 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL, II 15.05 De toate pentru toți (reluare­) 15.05 Valsuri și tangouri celebre j 15.29 Cîntece de nuntă : 15.30 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret)­­ 16.13 Gînză Rodica Bujor 5 16.25 Viața de concert a Capitalei 1 16.53 Sfatul medicului 1 82 Album de romanțe 1 22.30 De vorbă cu Demostene Botez . 22.50 Recital Sammy Davis­ j­r 5 23.03 Dansați în ritmul preferat 5 23.43 — 1 Clasici ai secolului 5­70. DUMINICA 17 IANUARIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții ; 7.00 Radiojurnal ; 7.45 A­­vanpremieră cotidiană ; 8.00 Sumarul presei ; 8.08 Ilus­trate muzicale ; 10.00 Radio­­magazinul femeilor; 10.30 Concertul melodiilor de succes ; 11.05 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Ra­diojurnal ; 13.15 Noutăți discografice ; 13.30 Orches­tra de muzică Radioteleviziunii ; populară a 14.00 Unda veselă ; 14.30 Estrada duminicală. PROGRAMUL NI 8.00 Teatru radiofonic pen­tru copii ; 9.00 Soliști și or­chestre de muzică ușoară ; 9.30 Opera și cele cinci ne­cunoscute ; 10.00 Avanpre­mieră cotidiană ; 10.15 Re­cital Draft Deutscher ; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii Moldova din Iași ; 13.00 Radiovarietăți muzicale ; 14.05 Agenda fol­clorică ; 14.30 Cine știe cîș­­tigă. IAȘI SIMBATA, 16 IANUARIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.06 Publicitate radio ; 17.10 Cin­­tecul care mi-e drag ; 17.45 Caleidoscop științific ; 18 Melodyi-club ; 19 Radiojur­nal ; 19.15 Jocuri­ populare românești ; 19.30 Cutezăto­rii ; 20 Șapte arte 1 Estrada melodiilor ; 20.30 Jurnal li­terar : Romanțe și cîntece de pahar : 21 20 Scena : Vă Invităm la dans : 22.25 Poe­­sis ; Vă invităm la dans (continuare). DUMINICA. 17 I­ANU­ARIE Program de dimineață 8 Buletin de știri : H.05 Refrene îndrăgite : 8 30 Des­­criptio Moldaviae ; 8.50 Jocuri populare Interpretate de fanfară ; 9 Dialog cu as­cultătorii ; 9.20 Canțonete interpretate de Benjamin­ Gigli 5 9.30 Raliul melodii­lor. ftr Muzee PIATRA NEAMȚ - Mu­zeul județean de Piața Libertății nr. 1istorie. — Muzeul memorial Calis­­trat Hogaș (str. D. Hogaș nr. 1). — Muzeul Județean de științe naturale (strada V. I. Lenin nr. 62). ROMAN — Muzeul de is­­torie al municipiului. TÎRGU NEAMȚ — Muze­ul de Istorie (str . I Be­nin) — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. BICAZ — Muzeul orășe­nesc. Expoziții PIATRA NEAMȚ • Sala de expoziții din strada Bica­­zului — Expoziția județea­nă de artă plastică ROMAN — Casa de cul­tură — Expoziția Corneliu Udidescu. TÎRGU NEAMȚ - Casa de cultură — Expoziția de acua­relă Gh. Tonitza — CĂMINELE CULTEI.­RALE DIN DOBRENI DEȘTI ȘI SĂVINEȘTIRO­— Expoziții de grafică mili­tantă dedicate semicentena­rului partidului. l

Next