Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)
1971-01-16 / nr. 900
Pag. 2 Piatra Neamț, înveșmântat hibernală. Parcul Cozla în mantie CEAHLĂUL Această nouă A 7u, dragă prietene, că —picior fiind — participi, mi se pare, la realizarea unei noi embleme a acestor meleaguri. Pot, oare, să fi tiu de vreun ajutor ? Știu că pe vechile acte emanate de prefectura județului Neamț, aflate azi la arhive, se mai poate vedea aplicată in tuș sau nn ceară pecetea de altă dată a acestei unități administrative a țării: o căprioară adunîndu-și picioarele zvelte ca niște ramuri tinere pentru un nou salt peste vreo altă genune. Trupul total este o coardă de mușchi flexibili. Ghicești — fără să le vezi — in fa(ă și In urmă, pădurile de conifere care au făcut dintotdeauna fața acestor locuri. Și, fără zăbavă, guadul mereu iscoditor te duce spre o întrebare : oare ce semn distinctiv, ce emblemă s-ar potrivi astăzi ținutului . Scrisoare către emblemă, un prieten datintre piscurile de cremene ale Ceahlăului și undele de argint ale Moldovei și Siretului ? Ce pecete ar putea Întruni azi o chintesență a tot ce reprezintă județul nostru în viața economică și socială a patriei ? Undeva, în tancuri de piatră, se mai zbenguie ciutelor, in apele clare puii de munte se mai zbat păstrăvii și, ca altădată (însă exploatate rațional, cu mijloace moderne), pădurile mai coboară și azi la vale, în catarge, spre destinații din cele mai diverse. Dar cu tot prestigiul său nedezmințit, aurul verde al codrilor nu mai este reprezentativ pentru acest județ sau, mai exact, nu mai este singurul. I se alătură, la fel de prestigios, aurul alb al apelor noastre, simbolizat cum nu se poate mai bine de salba de lacuri, barate și hidrocentrale de pe Bistrița, de înaltele coloane de stîlpi și tringhii de oțel care încalecă dealuri și văi, păduri și cîmpii, energie vărsînd în fluviul de electrică al țării un puternic și luminos afluent. De mult, din vremuri vechi, au fost acești munteni crescători de oi și vite mari. Și lui Creangă în anii copilăriei i s-a zis Ion Torcălău, în ghimă, desigur, de către niște năstrușnice Smărăndițe. Iar soțul Vitoriei Lipan din „Baltagul“ sadovenian a afiat cîștig bun din turmele de oi, pînă la sfirșitu-i năpraznic. Milioane de oi. „tundem” anual, în prezent, la Săvinești, iar tonele de teten și melana îmbracă țara și iau șloarea exportului. Ar putea oare lipsi semnul unei atare preocupări de pe noua efigie a județului sau municipiului de reședință ? Evident că de pe această emblemă înnobilată de munca harnică a atîtor energici și entuziaști făurari ai socialismului, n-ar putea să fie absentă imaginea unei noi șarje de țevi a uzinei din Roman, ori de ciment de la Bicaz. Cine ar putea fi iscusitul izvoditor care să selecteze la modul artistic și să toarne pentru a reprezenta într-un tot unic aportul rodniciei ogoarelor și livezilor întinselor plaiuri nemțene, la care contribuția producătorilor de îngrășăminte cu azot nu este și nu va fi nicicînd de neglijat ? Și ce. mină de iscusit meșter ar putea da Í formă concretă, fierbinței și totalei simbolică, partidi pari a atîtor Inimi și minți și brațe care, sub bagheta comuniștilor, au ridicat — tntr-un singur sfert de secol — vechile sale și tirguri la înălțimea unor așezări în care toți oamenii să poată trăi o viată demnă, civilizată și care, acum, în pragul semicentenarului partidului, conturează puternic, prin victoriile lor, chipul de azi și de mline al României , socialiste ! ! De asta mă întreb din nou : I pot să te ajut cu ceva, drar gă pictare ? Știu doar cu i certitudine că mîinile $i mintile a mii și mii de muncitori, țărani și intelectuali 1 din acest colț de țară dădesc, alături de întregul popor, un postament trainic, nepieritor, însoritei steme ai patriei noastre scumpe. i Mihai ASMARANDEIJ Constructorii din Săvinești PE SCHELE CINCINALELOR (Urmare din pagina l) ani. In satul nostru a fost un boier, la care am muncit eu. După reformă, acolo, in conacul lui s-a făcut un cămin de reeducare pentru copii. După război rămăseseră mulți pe drumuri. Am fost și eu acolo numit educator. Când s-a transformat căminul, am plecat, cum ți-am spus, pe șantier. i pe douăzeci de ani mă duc acasă sîmbăta... Femeia muncește vara la cooperativa de producție, iar iarna mai stă cu noi, mai am un băiat. Dumitru, acum a venit din armată, lucrează mai de mult cu mine, s-a calificat electrician, cînd avea cincisprezece l-am adus pe șantier... aici am învățat și el. Mai am încă doi a fectori. Cel mai mare, Ion, este tehnician la Fabrica de acid azotic. El a făcut școala profesională la Făgăraș, a fost pregătit pentru primele șarje de îngrășăminte azotoase de la Raznov. A făcut apoi liceul și acum îi student, urmează la fără frecvență științele economice, îi căsătorit, are și un copil. Cel mai mic a terminat liceul anul trecut. A luat și bacalaureatul, cu opt treizeci și trei l-a luat la „Petru Rareș“, acuma i militar... A dat la chimie industrială și n-a reușit. Am fost și eu astă vară cu el la Iași. Erau, să nu exagerez, cam treizeci pe un loc, și băiatul meu a spus că „las’ tatucă, nu ai supărat, numa’ să tac armata și nu mă las“... Și eu cred în el. Am participat la lucrările de construcții ale laminorului de la Roman, la diverse școli și instituții de cultură. Aici, la Săvinești, cînd am venit de la I.C.S.I.M. am început fundațiile la Relon I..., am început apoi combinatul de îngrășăminte de la Roznov și după ce l-am isprăvit am făcut fabrica de cartoane dure la „Comuna din Paris“ și pe urmă am început primele blocuri pe Cuejdt. /Noi am început primii, prin ’60 și pe urmă am făcut „B“-urile, pe urmă „C“-urile și hotelul „Ceahlău“. Eram șef de brigadă la fierari betoniști. După ce-am făcut acele blocuri ne-am retras la Săvinești și ne ocupăm numai de industrie, au rămas ei, constructorii din Piatra să săvîrșească mai departe ce-am Început noi... Apoi bădia Ion mi-a arătat unde lucrează acum ei cu tovarășii săi. Vezi răcitoarele acelea uriașe sub formă de coșuri ? zicea el, acolo se condensează aburii fierbinți și se transformă iarăși în apă fiindcă industria are nevoie de apă. Noi acum facem niște răcitoare mai grozave decit acestea. E un alt patent, pricepi ?... Și uite-așa, după ce stau de vorbă cu oamenii mă trezesc deodată explorînd absurdul Cînd scriam aceste rînduri parcă a venit un străin la mine Și m-a întrebat arătându-mi ceea ce se vedea prin geamul de la etajul al ll-lea al redacției: — Cine a făcut ceea ce se vede ? La care eu am plecat cu el la Români, într-o duminică. L-am chemat pe gospodarul Ion Drăgoi pe prispa casei sau în ograda cu troscot verde . — Vezi, acesta le-a făcuți cu mîinile lui rănite de fier-beton și femeia lui le-a făcut fiindcă muncește pe cîmp ca să-l pună celuilalt în traistă și să-l țină în putere și copilul lui, mezinul, care n-a reușit la facultate le-a făcut, fiindcă prin înverșunarea de-a nu se lăsa îi încălzește inima lui taică-su ca să reziste iarna căfărat pe suprastructuri, biciuit de gerul aspru al Moldovei. Să trecem în revistă ce-am făcut noi, cei 3.600 de constructori de la Săvinești și ce avem încă să facem, îmi spune inginerul șef Vasile Boțu. Rețineți că-i vorba doar de obiective mari: Belon 111 în ‘69 și 70, Melgna III în tim. 1. 1970, îmbunătățirea calității azotatului de amoniu în trim. III. 1970 (o secție nouă, acidul adipic intrată in probe tehnologice). Complexul zootehnic pentru 1.100 vaci la Girov, Fabrica de drojdie furajeră și cea de hârtie la „Reconstrucția“, la noile spații ale I.M. lucrări Ceahlău, Laminorul de 6 țoli de la Roman, o nouă turnătorie și modernizări la I. M. Roman. Pregătim atacarea lucrărilor la noua fabrică de zahăr de la Roman care va fi, după cine știu, cea mai mare din România. Am bătut piloții de probă aici, zilele acestea vor începe săpăturile, pregătirea masivă de șantier. Atacăm noi obiective atît la Săvinești cît și Roman și în alte localități, valaloarea lucrărilor pe care le avem de executat în acest cincinal în județul Neamț se ridică, la antrepriză, la 2,3 miliarde lei. Deci, avem treabă. Mă Întrebi dacă m-a impresionat vreun om în cariera mea ? Pe mine mă impresionează zis nia mai mulți. Nu-i vorba de ceva spectaculos care să-ți sară în ochi, ci de felul cum își luu zilnic datoria Mihai Hiițe, Ion Girarde, Ion Drăgoi, Vasile Catană, Dumitru Lăcătușu, Dumitru Lițu, Viorel Gheorghiu Neculai Țîrlea — fierari betoniști, mozaicari. Ingineri, șefi de lot, țerari-montori care au început odată cu mine la Bicaz, la baza) și alții care au venitîngă noimai pe urmă. Ceea ce mi-a spus inginerul nu sunt doar simple instalații, ci fiecare în parte din aceste obiective reprezintă adevărate fabrici. Și gîndindu-mă la cele două miliarde și... ceva imaginația mi-a luat.o înainte, prin 75, și-am văzut o mulțime de fabrici și de ferme zootehnice și de alte obiectivele județului și-am mai văzut harta o mulțime de oameni întorcindu-se sîmbăta la vetrele lor, odihnindu-se pe iarba verde din ogradă și visînd niște feciori care nu se lasă nicicum învinși... à .........Uf*1 i*iT » (Urmare din pagina 1) al fabricii. Daca ar fi să sintetizăm ceea ce s-a făcut în anii precedenți, în 1970 în speță, nu am avea nevoie de prea multe elemente. Intr-adevăr, împrospătarea cunoștințelor muncitorilor se realizează vrîndnevrînd prin faptul că cei ce execută lucrări de electricitate, mecanică etc. în timpul campaniei, sunt nevoiți ca în perioada remontulul să efectueze lucrări de lăcătușerie, cam în felul acesta se metamorfozează ridicarea calificării prin „policalificare". In rest, nu am fost ține Informați de nici o aeconcretă, dirijată, sub forma unor cursuri bine coordonate, profilate pe specificul locurilor de muncă. Ce se întrevede pentru anul 1971 în legătură cu chestiunea aflată în discuție? „Se va urmări în continuare ridicarea calificării muncitorilor, policalificarea operatorilor în special, la locurile de muncă“. Cu toate că am putea să facem o analogie cu ceea ce s-a realizat pînă acum în acest domeniu în fabrică, remarcind faptul că metodele și formele folosite pentru ridicarea calificării sînt aceleași de ani de zile, am luat în considerație pretinsa individualizare a activității și ne-am informat cum a demarat acțiunea în anul acesta. „Urmează ca planul pentru ridicarea calificării să se elaboreze de acum înainte, iar aplicarea în practică să se facă începînd din luna februarie". Din cele arătate pînă acum, este necesar să facem o remarcă și să cerem în același timp explicații suplimentare. Fără să punem la îndoială utilitatea și importanța calificării și ridicării pregătirii profesionale la locul de muncă, nu cumva se apelează prea mult la această metodă care este și cea mai lejeră? In situația de față nu numai că se apelează prea mult la metoda calificării la locul de muncă, dar se lasă aproape totul pe seama acesteia. La Fabrica de zahăr Roman, problema a calificării ridicării necontenite buie rezolvată personalului treavînd în față și perspectiva cerințelor crescute de cadre bine pregătite pentru noua fabrică ce se va construi în viitorii doi ani. Cum e și firesc, problema ridicării calificării salariaților se află și în atenția preocupărilor factorilor competenți de la întreprinderea de prefabricate Roman. De la tovarășul Iosif Pitner, secretarul comitetului de partid, aflăm că majoritatea muncitorilor sunt absolvenți ai Grupului școlar care funcționează pe lângă întreprindere. Calitatea bună a cunoștințelor profesionale ale acestora este dovedită de succesele înregistrate de întreprindere în direcția rentabilizării tuturor sortimentelor de prefabricate, ca și de renume al foștilor elevi bunul ai școlii profesionale, cîștigat la diferite concursuri pe țară. Cu toate acestea, procesul de perfecționare al îndemînării, în folosirea utilajelor, instalațiilor, în prelucrarea diferitelor tipuri de elemente prefabricate, necesită continua îmbogățire a cunoștințelor, ridicarea permanentă a calificării fiecărui muncitor. în acest sens, aflăm că în cursul anului trecut s-au desfășurat două cursuri pentru și pentru sudori. Fără fochiști îndoială că și astfel de categorii de meseriași trebuie să fie cuprinși în fluxul înnoirilor profesionale, dar ne-am fi așteptat să aflăm mai multe acțiuni întreprinse și pentru calificarea muncitorilor de bază, adică a betoniștilor. Din cite am înțeles, în anul 1970 s-a început un curs de policalificare „betoniști-mașiniști", dar rezultatele nu au mai ajuns să intre în bilanțul realizărilor întrucît cursul a rămas pînă la urmă în stadiul de încercare. Pentru anul 1971, ridicarea calificării profesionale constituie obiectul unul punct din planul de măsuri tehnico-organizatorice stabilit în vederea îndeplinirii sarcinilor ce-i revin întreprinderii. Ceea ce s-a concretizat pînă acum In legătură cu problema aflată în discuție se limitează la proiectarea a două cursuri de policalificare : betoniști și mecanici de utilaje în primul rînd și betoniști și electricieni în al doilea. Cursurile se vor desfășura fără scoatere din producție. Aflăm în continuare că sunt așteptate, de la forurile superioare regulamentele pentru organizarea acestor cursuri. Se pare că în acest domeniu al ridicării calificării salariaților, degrevarea forurilor care încă nu s-a realizat. toteîn orice caz este indicat ca întreprinderile, care mai bine condițiile cunosc cel concrete și cerințele fiecărui loc de muncă, să manifeste mai multă inițiativă în elaborarea planurilor și în desfășurarea acțiunilor de ridicare a calificării salariaților. Este o cerință acută și pentru întreprinderea de prefabricate Roman, care a trecut de cîtva timp la introducerea elementelor precomprimate din beton. Fabricarea acestora reprezintă un nivel superior pe treapta ridicării calitative a activității întreprinderii. Tocmai de aceea se impune ca viitoarele forme de ridicare a calificării să fie dirijate in direcția îmbogățirii cunoștințelor salariaților cu noțiuni folositoare, cari să permită în același timp extinderea ponderii elementelor precomprimate din totalul producției întreprinderii. Cele relatate în legătură cu ridicarea calificării personalului din unitățile vizitate, ne dau posibilitatea să înțelegem că factorii răspunzători ocolesc prea de multe ori problemele legate de împrospătarea cunoștințelor salariaților. De aceea este necesar ca în anul în care am intrat organizațiile de partid, comitetele de direcție, sindicatele, toți salariații să dea mai multă vitalitate acțiunilor de corelare a nivelului cunoștințelor profesionale cu cerințele actuale ale producției. RIDICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE Tîrgu Neamț. Complexul meșteșugăresc Foto:C SCARLAT A Sîmbătă, 16 ianuarie 1971 (Urmare din pagina 1) în anul expirat 764 apartamente, din care 170 proprietate personală, 320 de apartamente sunt în diferite stadii de finisaj. Pentru acest an, la capitolul construcții de locuințe se vor aloca aproape 40 milioane lei, urmînd a se da în folosință 663 apartamente proprietate de stat, iar din fondurile populației 610 apartamente, la care se mai adaugă construcțiile de locuințe pe terenuri acordate de stat. Este evidentă creșterea volumului desfacerilor de mărfuri către populație, care în 1970 a ajuns la peste 576 milioane lei. în același timp, s-a îmbunătățit baza tehnico-materială a comerțului de stat prin construirea a noi unități de desfacere care însumează o suprafață comercială de peste 1.900 m.p. și de depozitare de peste 7.200 m.p., urmînd a se construi noi spații de peste 2.000 m.p. In felul acesta, pentru 1971 sunt create condiții de a se desface mărfuri în valoare de peste 600 milioane lei. Importanță cuvenită acordăm și mijloacelor de ridicare a conștiinței maselor, de educare și formare a cetățenilor în spiritul idealurilor socialismului, de înnobilare spirituală a oamenilor, răspîndirii largi a valorilor culturii. Peste 45 milioane lei au fost cheltuiți în anul trecut pentru acțiunile de învățămînt, cultură, sănătate și asistență socială, ceea ce reprezintă 79 la sută din bugetul local. Astfel pentru asigurarea bazei materiale și funcționarea în condiții optime a instituțiilor de instruire și educare a celor peste 14.000 de elevi, s-au alocat peste 24 milioane lei. S-au extins măsurile sociale și medicale de prevenire a bolilor și de îmbunătățire a stării sănătății populației. Din fondul bugetului local s-au cheltuit în acest scop anul trecut peste 34 milioane lei. Numai pentru medicamente, hrana celor internați, pentru casele de nașteri și material instrumentar s-au cheltuit peste 16 milioane lei. Fonduri cu mult mai mari pentru Instituțiile sociale, culturale, de învățămînt sănătate sînt prevăzute în bușigetul local pentru anul 1971, atingînd suma de peste 66 milioane lei. Construcția de locuințe împreună cu dotările socialculturale aferente au determinat modificări structurale in viața, organizarea și aspectul orașului. Se consolidează cartierele Mărăței, Dărmănești, și Precista. De la vechea și tradiționala piață, centrul orașului s-a extins, ajungîndu-se la zone polifuncționale, cu mai multe centre. In general, cadrul urban este astăzi întregit cu rețele edilitargospodărești și comerciale, zone plantate, spații verzi. Despre perspectivele dezvoltării în anul 1971 s-a mai vorbit iar recenta expoziție organizată de Consiliul popular municipal, unde s-a prezentat schița de sistematizare a orașului, a informat pe deplin pe cetățeni asupra viitorului. Realizările de pînă își găsesc explicația și acum în conlucrarea strînsă a Consiliului popular cu masele largi de cetățeni ai acestei așezări. Nu-mi propun să dezvolt acum această problemă — socotită primordială în activitatea ce o desfășurăm. Dar subliniez că numai în aceste condiții pot acționa factorii care stimulează Interesul cetățenilor pentru participarea activă la viața de stat și obștească. Pe noi ne preocupă în mod deosebit în momentul actual ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al orașului, descoperirea posibilităților de întreținere și păstrare a bunurilor de utilitate publică, pentru crearea unor condiții mai bune de viață, de lucru și de recreere a cetățenilor municipiului, in acest scop, cu sprijinul deputaților comitetele de cetățeni, asociațiilor de locatari etc., Comitetul executiv va investiga în cursul lunii februarie peste 10.000 cetățeni, urmînd ca sugestiile și propunerile valoroase să facă obiectul sesiuni în trimestrul Nonei al anului. Statornic și sistematic ne preocupă, de asemenea, asigurarea aprovizionării în cît mai bune condiții a populației. Aș adăuga la cele arătate mai sus, că se vor lua măsuri de extindere a aprovizionării la domiciliu pe bază de comenzi prealabile, de introducere și a altor metode moderne de desfacere. Vom crea condiții pentru profilarea unui magazin de produse pescărești, iar în piața orașului vom da posibilitate producătorilor particulari să desfacă în condiții bune de expunere și vînzare, carnea rezultată de la animalele sacrificate din necesitate. Pînă la terminarea construcției complexului comercial din Mărăței (la care lucrările vor începe în curînd), vom asigura cooperației meșteșugărești, la parterul noilor blocuri, spațiile necesare pentru a putea oferi locatarilor servicii de primă necesitate (croitorie, cizmărie, radio-televizoare etc), reparații Suntem conștienți că va trebui să impulsionăm activitatea industriei locale, în sensul lărgirii gamei produselor de uz casnic și gospodăresc, solicitate pregnant de populație. Mai sunt încă multe de făcut pentru buna aprovizionare a pieții. Suntem hotărîți să întărim exigența și să nu admitem nici un fel de delăsare sau neglijență in sectoarele deservirii populației, efectuînd un control permanent, trăgînd la răspundere, public, cu toată severitatea pe acei care nu-și îndeplinesc îndatoririle. Aceasta cu atit mai mult cu cît, datorită sprijinului acordat de organele de stat din județ, de partid și dispunem de suficiente rezerve de produse alimentare și mărfuri industriale pentru a asigura o bună aprovizionare. Creșterea bunăstării celor ce muncesc SIMBATA 16 IANUARIE 17 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba germană ; 18.10 Publicitate ; 18.15 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți Ii 19.15 Publicitate; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Tele-enciclopedia ; 20.05 Formații și soliști de muzică populară ; 21 10 Film serial. Incoruptibilii. Povestea bandei lui Wallo Legenza : 22 Telejurnalul de noapte ! 22.10 Săptămîna sportivă ! 22.30 Gala schițelor lui I. L. Caragiale ; 23.30 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI SIMBATA 16 IANUARIE PROGRAMUL 1 16 Radiojurnal; 17 Știință, tehnică, fantezie; 17.30 Din înregistrările lui Grigoraș Dinicu și ale Măriei Tănase; 18 Orele serii 5 20 Tableta de seară de Al. Dima ; 20.29 Zece melodii preferate; 20.40 Bijuterii muzicale ț 20.55 Știința la zi 5 21 Romanțe 5 21.25 Consemnări de Gheorghe Dolgu ; 21.39 Revista șlagărelor 5 22 Radiojurnal : 22.30 Muzică de dans ; 22.55 Moment poetic : 23 Expres melodii 10.03 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL, II 15.05 De toate pentru toți (reluare) 15.05 Valsuri și tangouri celebre j 15.29 Cîntece de nuntă : 15.30 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret) 16.13 Gînză Rodica Bujor 5 16.25 Viața de concert a Capitalei 1 16.53 Sfatul medicului 1 82 Album de romanțe 1 22.30 De vorbă cu Demostene Botez . 22.50 Recital Sammy Davis jr 5 23.03 Dansați în ritmul preferat 5 23.43 — 1 Clasici ai secolului 570. DUMINICA 17 IANUARIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții ; 7.00 Radiojurnal ; 7.45 Avanpremieră cotidiană ; 8.00 Sumarul presei ; 8.08 Ilustrate muzicale ; 10.00 Radiomagazinul femeilor; 10.30 Concertul melodiilor de succes ; 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Noutăți discografice ; 13.30 Orchestra de muzică Radioteleviziunii ; populară a 14.00 Unda veselă ; 14.30 Estrada duminicală. PROGRAMUL NI 8.00 Teatru radiofonic pentru copii ; 9.00 Soliști și orchestre de muzică ușoară ; 9.30 Opera și cele cinci necunoscute ; 10.00 Avanpremieră cotidiană ; 10.15 Recital Draft Deutscher ; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova din Iași ; 13.00 Radiovarietăți muzicale ; 14.05 Agenda folclorică ; 14.30 Cine știe cîștigă. IAȘI SIMBATA, 16 IANUARIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.06 Publicitate radio ; 17.10 Cintecul care mi-e drag ; 17.45 Caleidoscop științific ; 18 Melodyi-club ; 19 Radiojurnal ; 19.15 Jocuri populare românești ; 19.30 Cutezătorii ; 20 Șapte arte 1 Estrada melodiilor ; 20.30 Jurnal literar : Romanțe și cîntece de pahar : 21 20 Scena : Vă Invităm la dans : 22.25 Poesis ; Vă invităm la dans (continuare). DUMINICA. 17 IANUARIE Program de dimineață 8 Buletin de știri : H.05 Refrene îndrăgite : 8 30 Descriptio Moldaviae ; 8.50 Jocuri populare Interpretate de fanfară ; 9 Dialog cu ascultătorii ; 9.20 Canțonete interpretate de Benjamin Gigli 5 9.30 Raliul melodiilor. ftr Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de Piața Libertății nr. 1istorie. — Muzeul memorial Calistrat Hogaș (str. D. Hogaș nr. 1). — Muzeul Județean de științe naturale (strada V. I. Lenin nr. 62). ROMAN — Muzeul de istorie al municipiului. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie (str . I Benin) — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. BICAZ — Muzeul orășenesc. Expoziții PIATRA NEAMȚ • Sala de expoziții din strada Bicazului — Expoziția județeană de artă plastică ROMAN — Casa de cultură — Expoziția Corneliu Udidescu. TÎRGU NEAMȚ - Casa de cultură — Expoziția de acuarelă Gh. Tonitza — CĂMINELE CULTEI.RALE DIN DOBRENI DEȘTI ȘI SĂVINEȘTIRO— Expoziții de grafică militantă dedicate semicentenarului partidului. l