Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-16 / nr. 900

i 4 I­E 4 N 4 1 ^.fimimminin­nuum/iinnimmninnm­mnmn­utmm Hmmi^ I É RIDICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE necesită continuitate și inițiativă ÎNV­A­ȚAMÎNTUL AGROZOOTEHNIC în fata unor sarcini noi, structurate pe realitățile producției De foarte mulți ani, pro­blema pregătirii profesionale la proporții de masă este rezol­vată prin învățămintul agro­zootehnic organizat pe cercuri și cicluri de conferințe în pe­rioada de iarnă. An de an, lucrătorii ogoarelor și-au în­sușit cunoștințe noi, au pă­truns esența fenomenelor bio­logice, transformînd munca dintr-o rutină ce se perpetua din generație în generație, în­Am văzut deunăzi, intr-o revistă ilustrată de peste ho­tare, o poză sare lină(ișa niște blocuri cami sum sunt cele de pe bulevardul Chimiei din Piatra Neamț. Și ce-ți spune dumitale o poză cu niște blo­curi l­ar Întreba poate vineva. Ei bine, nu m-a impresionat poza aceea ei ce era scris de­­desupt , constructori români in Republica Federală a Germani­ei... și mai departe se explica cum, In baza unor acorduri, constructorii români de locu­ințe, mi se pare că cei din Cluj, s-au mutat cu toate a­­careturile și cu toate agrega­tele și construiesc acolo locu­ințe ca cele pe care le-au construit la noi acasă. Aceasta Înseamnă că acestor oameni le-a fost recunoscută ,mai îna­inte de toate, priceperea și de aceea au fost solicitați. Ca și atunci când ai de gând să­ ți faci o casă și din zeci de dul­gheri și zidari pe care-i cunoști te duci la cei pe care-i crezi capabili să ți-o închipeze etapă pofta inimii tale. Mai mult ca­tr-o acțiune conștientă, sus­ceptibilă de permanente per­fecționări, în acest scop statul a editat manuale precum și un bogat material didactic al­cătuit din filme, diafilme, dia­pozitive, planșe, mulaje etc. Mii și mii de ingineri, medici, tehnicieni, profesori de știin­țele naturii fac pregătirea­ teo­retică pentru muncă a țărani­lor. Sistemul practicat însă pînă sigur că cei tare i-au tocmit pe-ai noștri, au văzut de ce sint ei in stare pe litoral, la București, la Cluj și poate chiar la Piatra Neamț. Dar ce-au făcut constructo­rii la Piatra Neamț ? Poate ce-au făcut ei aici este cuprins într-o f­aza pe care­ am auzit-o în vara lui ‘69, de la cineva plecat acum vreo doisprezece ani din oraș. Stătea la etaj­ul IX al hotelului Ceahlău și-i spu­nea altuia. .măi, pe unde-o fi locul unde era casa mea­­... Cine nu știe că adevărata schimbare la tată a municipiu­lui Piatra Neamț a fost făcută de către constructorii Șantieru­lui din Săvinești ? Stau de vorbă cu unul dintre ei. Ion Drăgoi, cunoștință mai veche, secretar de partid la lotul II. — Badie Ioane, de unde­ ai venit ? — De la Români, de-acolo am venit acum douăzeci de Alexandru IACOJB (Continuare tn pag. a ll-a) acum, cu toate laturile sale pozitive, este perimat, prac­tica impunînd noi necesități. „Invățămîntul agrozootehnic trebuie să fie structurat pe scheletul unităților de produc­ție“ opinează tov. ing. Dorin Georgescu, directorul Direc­ției agricole județene. Oame­nii trebuie să-și însușească cunoștințe teoretice legate de terenul pe care îl lucrează sau de animalele pe care le exploatează. Cunoștințele „la general", nu-și mai au sensul. „Ne vom îndrepta atenția spre aprofundarea cunoștințelor în domeniul cultivării plantelor tehnice și îngrijirii vacilor cu lapte, domenii de mare impor­tanță pentru cooperativa noas­tră“ este părerea ing. Constan­tin Ailincăi, inginerul șef al C.A.P. Dulcești.­­Invățămîntul agrozootehnic trebuie să aibă în vedere condițiile specifice locale, satisfacerea sarcinilor de producție“ — este părerea tovarășului Tudor Sîrbu, in­giner șef la „In funcție de C.A.P. Sagna, condițiile, de necesitățile noastre, vom avea în vedere cultivarea plantelor legumicole și îngrășarea por­cilor". Venind în întîmpinarea noi­lor necesități de pregătire a cadrelor, create de stadiul ac­tual al agriculturii județului. (Continuare In pag. a III-a) PE SCHELELE CINCINALELOR Un reportaj despre constructorii din Săvinești * Am văzut o poză impresionantă fiindcă dedesubt era scris... • de la Români, de-acolo am venit­­ de douăzeci de ani mă duc acasă sîmbătă... • numa’ să fac armata și nu mă las • i-un alt patent, pricepi ? • explorînd absur­dul, a venit un străin la mine • două mili­arde și încă ... ceva pentru industria județului. Realizarea în bune condiții a sarcinilor din ce in ce mai complexe care stau In fața u­­nităților economice presupune existenta unei munci continui în fiecare întreprindere pentru împrospătarea cunoștințelor tuturor salariaților cu ultime­le cuceriri ale științei și teh­nicii în domeniile respective Altfel există pericolul creă­rii unul decalaj intre călita­tea cunoștințelor profesionale acumulate într-o anumită pe­rioadă și progresele realizate de practică și puse necontenit în slujba satisfacerii la un ni­vel cât mai înalt a exigențelor calitative ale producției zilelor noastre, nu dorința de a vedea modul în care se realizează de­zideratul arătat mai Înainte, ne-am­ în două deplasat zilele trecute unități de primă im­portanță ale Industriei munici­piului Roman. În discuțiile purtate cu to­varășul Mihai Todirică, direc­torul Fabricii de zahăr Ro­man, am reținut faptul că ri­dicarea urmărește calificării salariaților profilul activității sezoniere a unității. în perioa­da de campanie se apelează la serviciile unor muncitori sezo­nieri, de obicei aceiași in fie­care an, cu care se face un instructaj de cîteva zile asupra sarcinilor profesionale ce le au de îndeplinit, precum și in le­­gătură cu protecția muncii. De altfel, experiență sezonierii au deja­­ căpătată de-a lun­­gul anilor. Mai puțin clară ni s-a părut prezentarea activității desfășu­rată pentru ridicarea califi­cării angajaților permanenți Petre TOFAN (Continuare in pag. a­­ l-a) U.F.S. Săvinești. Melana III panoramată de foto­reporterul nostru Șimon Pompei. Tuburi „premo" produse la întreprinderea de prefabricate din Roman. ín pagina a II*a ------------»---------------------­ I Această nouă emblemă... ( I­I Scrisoare către un prieten ! I In pagina a II^a 1 ) Ca intr-o grădină... | .,//r//w////w///////ww//////////////////////ff///////////A/////A//w/////<i Pe teme de educație * curier Vaccinul antipoliomielitic Ieri, 15 ianuarie, a început vaccinarea antipoliomielitică a tuturor copiilor născuți în­tre 1 noiembrie 1969 și decembrie 1970, precum și a­­ celor născuți între 1 noiem­brie 1968 și 1 noiembrie 1969, care din diferite mo­tive nu au fost primovac­­cinați în anul 1970. Vaccinul se administrează în trei pe­rioade : 15 — 20 ianuarie, 14 — 20 februarie și 14 — 20 aprilie 1971. Se și copiii familiilor vaccinează flotante sau ocazional venite în loca­litate. Aceștia vor primi do­vezi de revaccinare sau de vaccinare pe care le vor prezenta la circumscripțiile sanitare de care aparțin. Primii mecanici auto ai anului Elevii anului III A de la­­ Școala profesională auto din­­ Piatra Neamț și-au încheiat­­ activitatea de școlari încă de la începutul primului tri­mestru și,­­recent, au intrat în producție la I. T. A. (auto­bazele Roman și Bacău) în calitate de mecanici auto. La examenul susținut obținerea­­ certificatului pentru de muncitor calificat și exame­nele de absolvire, foștii elevi au obținut note bune și foar­ta tragerea LOT ®, din 15 ianuarie 1971, au fost ex­trase din urnă următoarele numere :­­ Extragerea 1: 77, 37, 20,­­ 81, 74, 49, 52, 28, 3, te bune, atît la probele prac­tice cit și la cele teoretice. La Școala profesională auto, încă două clase din a­­nul III și-au terminat pre­gătirea teoretică, iar alte două clase și-o vor termina în acest trimestru, continuîn­­du-și apoi activitatea practică în diferite întreprinderi din țară. în total, promoția de absolvenți ai acestui an școlii va fi de 180 tineri cu calificare de mecanici auto. 1­674. Fond de premii­­ lei. Extragerea a II-a­­ 84, 48, 25, 12, 45, 14. Fond de premii 1­653. lei. LOTO 598 36, 006 Sensul fundamental al activității Consiliului popular Creșterea bunăstării celor ce muncesc Sub conducerea și îndruma­rea Consiliului popular județean și a Comitetului municipal de partid.Consiliul popular al mu­nicipiului Piatra Neamț și-a prevăzut în programul său de activitate buna gospodărire a resurselor materiale și de muncă, diversificarea econo­miei locale, dezvoltarea apro­vizionării, desfacerii și deser­virii cumpărătorilor, ridicarea pe noi trepte a activității e­­dilitar-gospodărești, ocrotirea drepturilor cetățenilor și men­ținerea ordinii publice — pe scurt asigurarea liniștei și bunăstării populației. Un obiectiv esențial al mun­cii pe plan local­­ îl constituie intensificarea eforturilor pen­tru creșterea producției indus­triale. Realizările din 1970 au depășit prevederile, asigurîn­­du-se în același timp diversi­ficarea și ridicarea produselor. îmbucurător calității este faptul că a sporit simțitor a­­portul cooperației meșteșugă­rești la satisfacerea cerințelor populației, că s-a extins sfera serviciilor pentru cetățeni. Urmează ca prima sesiune din acest an a Consiliului popular municipal să adopte proiectele planului economic și bugetului local pentru 1971 — a căror realizare va spori potențialul economic și urba­­nistic al reședinței de județ. Iată cîteva cifre estimative : valoarea producției industri­ale locale și de panificația va depăși 300 milioane lei. Numai mobilă se va produce în va­loare de peste 25 milioane lei. O activitate de primă im­portanță este asigurarea dez­voltării transportului în co­mun, a serviciilor publice, deservirea cu apă, combusti­bil etc. In cursul anului trecut s-au dat în folosință peste 8 km de rețea de apă potabilă, gaze, canalizare. Pentru anul 1971 se prevede ca prestărilor de servicii planul către populație al întreprinderii de gospodărie comunală să fie de peste 1,6 milioane lei. O mare extindere a căpătat construcția de locuințe. S-au terminat și dat în folosință Dumitru GICA prim-vicepreședinte al Comi­tetului Executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț (Continuare in pag. a­­ l-a) Piatra Neamț, seara. Natura județului reclamă o EXPLOATARE TURISTICA RAȚIONALA Turismul se dezvoltă verti­ginos. Creșterea populației, a nivelului de trai, înmulțirea mijloacelor de transport fa­cilitează amploarea lui. Hote­luri, case și vile de vacanță, campinguri și alte instalații apar peste tot. Cu toate a­­cestea, turismul își amenință însăși baza existenței lui i na­tura, peisajul, liniștea parita­tea aerului. Dacă față de mo­numentele istorice și operele de artă, de multe ori și ele integrate în peisaj, există oa­recum o altă atitudine, mai favorabilă, mai pioasă, ches­­tiunea raporturilor, între turist și natură este mult mai delicată. Pentru ca bo­gățiile de frumusețe și sănă­tate pe care le oferă natura să fie inepuizabile trinitatea interesată în aceasta trebuie să-și dea mina în toate acți­unile. Este vorba de : Între­prinderea organizatoare (adică O.N.T.-ul), turiștii (adică populația) și ocrotitorii na­turii (oamenii de știință, bio­logi sau geografi). Dacă pînă mai deunăzi fiecare avea sco­pul lui și acționa separat, în prezent acest lucru nu se mai poate fără prejudicierea ire­mediabilă a zonelor de atrac­ție și destindere, precum și a zonelor de importanță științi­fică. Chestiunea centrală a ra­porturilor om-natură in jude­țul nostru este atitudinea pe care o vom avea cu toții față de masivul Ceahlău, pri­nci­­palul obiectiv turistic din a­­ceastă zonă. In iuresul amena­jărilor turistice care se apro­pie, trebuie să ne punem se­rios problema felului cum va arăta mai tîrziu această zonă de mare frumusețe și Interes științific pentru ca ea să nu devină un loc banal perife­ria unui oraș, munte străbă­tut de poteci și drumuri us­­cate, acoperite de buruienile oricărui maidan , ci să se în­fățișeze ca un monument na­tural, care să incinte mereu generațiile viitoare cu măre­ția și frumusețea peisajelor, cu mulțimea colorată a flori­lor și cu farmecul faunei. Op­țiunea credem că este unani­mă pentru cea de a doua va­riantă. Ce este însă de făcut? Așa cum cercetătorii Stați­unii de cercetări biologice, geologice și geografice „Ste­­jarul de la Pîngărați au pro­pus cu prilejul diferitelor discuții oficiale, trebuie în­ființat un mare parc național, de cîteva zeci de mii de hec­tare, care sa includă masi­vul Ceahlău, în nord-est și Cheile Bicazului cu Racul Roșu, în sud-vest. Aceasta deoarece Parcul național s-a dovedit pînă acum o Institu­ție deosebit de eficientă și îmbinarea fericită a conser­vării cu valorificarea pennui om a naturii și peisajului. El poate păstra și lărgi oristiciul unei zone valoroase, crescînd astfel interesul tuturor turiștilor autohtoni și mai ales străini, a­­ducînd venituri valutare incom­parabil mai mari decit un loc Ionel ANDRIESCU, directorul Stațiunii de cercetări biologice, geologice și geografice „Stejaru" — Pîngărați (Continuare în pag. a lll­ al Opinii

Next