Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-27 / nr. 1917

centrala UNIVS IM> EMINESGU' ISITAF •• IA St ANUL VII, NR. 1.917 SIMBATA, 27 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI, Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P. C.R. In ziua de 26 aprilie a c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al CC al PCR, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comi­tetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșo­via, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a c. Aprobînd in unanimitate și diind o inaltă apreciere activității con­structive desfășurate de delegația ro­mână la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nos­tru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul executiv a adoptat în acest sens o hotărire specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comite­tul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control finan­­ciar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca po­zitive măsurile întreprinse pînă în pre­zent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență trans­punerea întocmai în viață a orientări­lor și sarcinilor stabilite de conduce­rea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare, în utilizarea mij­loacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introduce­rea unui climat de ordine și disciplină riguroasă in administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv a­­trage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor popu­lare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consec­vență și fermitate h­otărîrea Plenarei comune a CC al PCR și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice Sociale cu privire la măsurile de eco­și nomisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațio­nală și valorificarea superioară a ma­teriilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propu­nerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industriali­zării lemnului­ Totodată, Comitetul Executiv a re­zolvat unele probleme ale activității curente. #1 t- Comitetul Executiv al C. C. P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Repu­blicii Socialiste România, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul delegației de partid și gu­vernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republi­cii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apreci­ere activității rodnice și cons­tructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea Conferința Națională ale partidu­­i lui. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a de­legației la Consfătuire repre­zintă o nouă contribuție de sea­mă a Partidului Comunist Ro­mân, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza pri­eteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solida­rității tuturor țărilor socialiste, la Înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încre­derii între toate națiunile conti­nentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își ex­primă aprobarea față de docu­mentele Consfătuirii, consideră că tntîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale lup­tei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul eu­ropean, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. 3. În legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Cons­fătuirii, Comitetul Executiv re­levă cu satisfacție cursul gene­ral al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securi­tate și cooperare, confirmîndu-se astfel justețea și caracterul re­alist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și co­laborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noas­tre s-a materializat prin numeroa­sele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcina­rea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvol­tarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state eu­ropene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președintelui României, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne eu­ropene, personalități politice reprezentanți ai diferitelor organi­si­zații sociale, prin înscrierea o­­biectivelor securității in Declara­țiile solemne, Comunicatele co­mune și in celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-euro­pene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenței și suveranității na­ționale, să excludă folosirea for­ței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, într-un climat de priete­nie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a a­cestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. re­levă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Cons­fătuirii a fost reafirmată necesi­tatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferință. Pronunțîndu-se în mod pentru accelerarea lucrărilor ferm și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceas­ta să aibă loc la nivelul cel mai inalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziilor ex­o­primate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, in mod unanim, in documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens re­afirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Pra­­ga a Comitetului Politic Consulta­tiv, din ianuarie 1972, care a re­levat obligația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezar­mare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa a­­lianțelor militar-politice existente în Europa. In această privință o mare în­semnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se ob­ține ca la Conferința de la Vie­­na care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca treaptă pentru trecerea la abor­o­darea problemei dezarmării in Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporție accentuată a tru­pelor și armamentelor, attt stră­ine, cit și naționale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel secu­ritatea, atât a statelor participan­te la conferință, cit și a celor care nu sunt părți la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care privește în mod nemijlo­cit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinței, să-și poată spune părerea in cadrul acesteia și ce­lelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică practică a faptului că statele so­și­cialiste participante la Consfătu­ire și-au reafirmat in mod pu­blic și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființeze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu di­zolvarea NATO, sau, drept prim pas, să lichideze organizațiile lor militare. Firește, atât timp cât con­tinuă să existe NATO și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste partici­pante la Tratatul de la Varșo­via, se pronunță pentru întărirea capacității de apărare și a colaborării reciproce in această direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute in cele aproape două decenii de la înființarea Tratatu­lui de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului și laturii sale politice, inclusiv per­fecționarea sistemului de mări și consultări reciproce iii pr­­in toate problemele importante pen­tru pacea in Europa și în lume. 4. Comitetul Executiv al CC al PCR dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprima­tă de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României a­­supra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiec­tul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apro­piat, România și-a reafirmat po­ziția constantă privind soluțio­narea politică a conflictului, re­tragerea Israelului din teritorii­(Continuare în pag. a lll.a) , HOTARIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu t .A.In cinstea zilei de 1 Mai s­uB SEMNUL ANULUI JUBILIAR Entuziastă întrecere pentru îndeplinirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN —­ întrecerea patriotică----­ In întrecerea patriotică pentru buna gos­podărire și înfrumusețare a localităților din județul nostru s-au obținut, în această primă etapă a anului, rezultate îmbucurătoare. Din angajamentul anual de a se înfăptui prin munca patriotică a populației obiective și lucrări în valoare de peste 133 milioane lei, s-a realizat deja 66 la sută, ceea ce repre­zintă valoric aproape 89 milioane lei. Fizic aceasta înseamnă executarea in municipii și orașe a următoarelor lucrări: construcții de străzi — 20.400 m.p., construcții de trotuare — 43.970 m.p., reparații și întrețineri de străzi și trotuare — peste 1 milion m.p., construcții de drumuri — 73,7 km, reparații și întrețineri de drumuri — 848 km, amena­jări și extinderi de zone și spații verzi — 126 ha, întrețineri pe astfel de spații — 673 ha, plantări de pomi și arbori — peste 500.000 bucăți, plantări de gard viu pe 45,5 km, construcții de poduri — 1,841 km, repa­rații de poduri — 2,810 km, construcții de podețe — 1.896 bucăți, amenajări de baze sportive, ștranduri și terenuri de joacă pen­tru copii — 136, lucrări de îndiguiri pe 48 km, de taluzare a malurilor — peste 200 000 m.p. etc. S-a acționat, de asemenea, pentru imbunătățirea aspectului general estetic al localităților. Cu realizări valorice mai mari se înscriu mu­nicipiile și orașele, precum și comunele Borca, Săbăoani, Pingărați, Bodești, Pipirig, Horia, Roznov, Podoleni și Vînători. Secvență din marea întrecere pentru realizarea cincinalului îna­inte de termen, de la I.I.S., „8 Martie". Muncitoarea Olga Roșu, una din fruntașele competiției pentru producție mai multă și de o calitate tot mai bună. Foto : Ș. POMPEI C. F. S. Sovinești SCURTAREA PERIOADEI DE REVIZII cele a realizării angajamentului Dat fiind faptul că in trimes­trul I am înregistrat serioase restante, din cauza neintrării în funcțiune a unor instalații și a deficiențelor în aprovizio­narea cu unele materii prime, la ora actuală, în întreg Combina­tul de fibre sintetice Săvinești, se desfășoară acțiuni largi pen­tru ca, în continuare, să putem recupera rămînerile în urmă să înregistrăm o depășire a pla­st­cului de producție în valoare de peste 100 milioane lei. Aces­ta este angajamentul colectivu­lui nostru pentru a cărui în­făptuire, de curând, sub­­ condu­cerea organizațiilor de partid, s-au declanșat largi investigații menite să ducă la descoperirea și materializarea tuturor rezer­velor interne. Una dintre însemnatele posi­bilități de care dispunem este, fără îndoială, organizarea și­ desfășurarea ireproșabilă a re­viziilor. Teoretic discutînd, din acest punct de rele ne-ar putea vedere, avanta­proveni acțio­­nind în trei direcții și anume: o programare corespunzătoare, o bună calitate a lucrărilor și efectuarea într-un termen cît mai scurt a tuturor verificări­lor și reparațiilor stabilite. Pentru reviziile programate în lu­na mai, in trimestrul I- a s-au introdus caiete de sesizare defecțiunilor, în care perso­nalul de exploatare­­ din secții a fost îndrumat să noteze ob­servațiile m­­­ai deosebite asupra unor aspecte care trebuie reme­diate și nu pot fi remediate în Florin BURUIANA. inginer șef la CFS Săvinești (Continuare In pag. a lll-al AMELIORAREA PĂȘUNILOR ȘI FINEȚELOR in atenția consiliilor populare Bicaz C­hei în recenta ședință comună a biroului comitetului comunal de partid și comitetului executiv al consiliului popular­­— ne-a asi­gurat D. Rotaru, secretar de par­tid și primar al comunei­ Bicaz Chei —, s-a analizat ce s-a reali­zat pîn­ă acum, în lumina Che­mării Consfătuirii pe țară a ca­­drelor de conducere din agricul­tură și­ ce mai este de înfăptuit. Discuțiile cu delegații de munți, cu­m ,se­­ spu­ne­­m­, par­tea locului celor ce răspund, de anumite tru­puri, de pășune, repartizarea de sarcini , pe membrii, biroului , co­mitetului de partid și pe cei ai comitetului executiv, salariați, de­­pu­tați, au condus la o muncă or­ganizată, și susținută. La data an­chetei noastre, 170 ha din planul­ de 350 ha de pășune comunală erau curățate de către crescătorii de animale.­ Barb Traian, Țepe­ș Gh.­ loan, Cofaru Gavril, Cofaru Grigore, Sandu P. Gavril­ au an­­trenat și pe alții la acțiunea de îngrijire și îngrășare a pășunilor. Există acolo pășuni la mari înăl­țimi, unde îngrășămintele au tre­buit transportate cu căruța cu două roate sau pe cai cu tarni­­țele. Și totuși, și astfel de mă­suri s-au materializat. In­ ce pri­vește­­ Tunetele particulare, se ‘ cu­; ■"Stiseră doar în locuri mai joase, urnind ca in zilele și săptămînile următoare posesorii unor astfel de­ terenuri să se urce și, mai sus, pe coastele dealurilor și in po­­iene. Totul se va înfăptui în t­imp util cointeresați pentru că oamenii sunt să crească un nu­măr mai mare­ de animale, ele și produsele lor fiind contractate cu statul la prețuri îmbunătățite. De altfel tineretul bovin livrat de locuitorii din Bicaz Chei este în greutate de aproape 400 kg fie­care, iar unitățile agricole din Oniceni Tupilați, Girov au pu­tut ridica recent din această co­mună în jur de 90 tone.fîn. Ce rămine de făcut? Este ne­voie ca în timpul rămas pina la ieșirea animalelor la munte să se continue curățatul pînă la ultimul hectar de pășune comu­nală, prafeței , precum și îngrășarea su­planificate, să se reali­zeze și să se repare adăpătorile și adăposturile prevăzute. Bine­înțeles că în toate aceste acțiuni un rol principal îi revine lui G. Moldovanu, administratorul de pășune, care va trebui să fie mai activ în acțiunea de îndru­mare tehnică și de control al lu­crărilor ce se execută. Bicazul Ardelean La lucrările de curățare a pă­șunilor, comuna Bicazul lean este și mai avansată. Arde­ani 450 ha prevăzute, 400 erau­­ reali­zate, după cum ne-a informat Si­­mion P. Țepeș, secretarul comi­tetului comunal de partid și primarul comunei. Atît doar că trebuiau arse peste tot deșeurile rezultate din aceste curățiri. Re­zultate mai bune s-au obținut pe muntele Toșorog, la Valea St­în­i­i și la Fețe, d­ar ceva mai slabe în mobilizarea locuitorilor din Ticoș la astfel de lucrări, fie din lipsa de exigență a organizatorilor, fie din neînțelegerea sități de către unii acestor nece­din crescă­torii de vite. La lucrul pe finețe încă nu se ieșise la Bicazul Ardelean, rămî­­nînd aproape totul pentru luna mai. Va trebui o bună organi­zare, astfel ca toate, cele circa 2.500 hectare să fie bine îngri­jite. Antecedentele creează cer­titudinea că totul se va realiza bine și la vreme: vitele au ieșit în bune condiții din iarnă, co­muna a putut ceda, din excedent, circa 100 de tone fin unor uni­tăți de la șes, administratorul de pășune, D. Vivorschi, este un bun organizator. Tașca „Terenul e același — ne spunea Gh. Garează, secretarul consiliu­lui popular Tașca — dar nevoia de pășune crește an de an. De aceea numai o exploatare mai judicioasă poate conduce la sa­tisfacerea necesităților“. La Taș­ca, in acest scop, s-a acționat pe două căi : în primul rând printr-o activă antrenare a populației la operațiuni de ameliorare (85 la sută era deja realizat la data anchetei) și apoi prin respectarea strictă a legislației în vigoare, larg difuzată în rîndul locuito­rilor și întărită de măsuri bine gindite, incluse într-o hotărire a consiliului popular de la fine­le lunii martie 1974 : organiza­rea de stîni cu mai mult de 250 oi fiecare, stabilirea numărului de zile pe familie pentru cură­țat izlazul, supravegherea cai­lor pentru a nu deteriora terenul ș.a.m.d. Intervenția la organele silvice pentru redarea unor te­renuri sau admiterea la pășunat pe timpul verii constituie, de a­­semenea, o măsură utilă. De re­marcat că la Tașca tinetele sunt­ deja acestea curățate sută la sută. Toate confirmă că în­cura­jarea animalelor nu vor fi pro­bleme. In finalul acestei anchete, să remarcăm că în toate cele 3 co­mune de pe Valea Breazului, În­treprinderea județeană de resort, execută în prezent lucrări de îm­bunătățire și exploatare a pajiș­tilor pe zeci de hectare și că prin ing. Bradu acordă sprijin de spe­cialitate in munca de ameliorare continuă a pășunilor și fînețelor. M. ALMASANDEI în pag. a ll-s VIAȚA CULTURALĂ

Next