Clopotul, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 2401-2475)

1969-02-14 / nr. 2437

Anul XXV nr 2437 vineri 14 februarie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU „întreaga activitate a partidului și statului nostru, tot ceea ce se în­făptuiește în România, în industrie, în agricultură, în știință și cul­tură, este închinat omului — suprema valoare a societății so­cialiste (Din Manifestul Frontului Un­ității Socialiste) IN ANUL 1968, VENITUL NAȚIONAL A CRESCUT CU CIRCA 26% FAȚA DE 1965 Cronica electorala Datele centralizate consemnează organizarea următoarelor acțiuni: — Pînă la data de 12 februarie a.c. au avut loc întîlniri între alegă­tori și­ 10 candidați în M.A.N., 51 candidați județeni, 18 candidați mu­nicipali, 40 candidați orășenești, 857 candidați comunali. _ In total au avut­ loc 920 întîlniri, la care au participat 50.988 a­legători din care 2741 au luat parte la discuții. _ S-au făcut 783 propuneri care au fost luate în evidența organelor locale pentru a se studia posibilitatea rezolvării lor. • Au fost rezolvate până în prezent 164 propuneri care se referă în special la activitatea social-culturală și edilitar-gospodărească, și sunt de competența organelor județene, municipale, orășenești și comu­nale.­­ Au fost verificate listele de alegători in proporție de 53,2 la su­tă din totalul celor înscriși. Au făcut întîmpinări la comitetele executi­ve pentru a fi înscriși în liste a 8 alegători care inițial au fost omiși. S-au eliberat 286 adeverințe cetățenilor care și-au schimbat domiciliul în această perioadă.­­ La casele de cultură, cluburile și căminele culturale din județ au fost prezentate în această perioadă 317 conferințe pe diferite teme, 94 de simpozioane, 197 spectacole. MiTimn»ninnmim»niimiMii^^ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA1 monografii contemporane Afirmația ține mai mult de istorie orală, nescrisă, și cu­prinde se pare adevăr demn de luat în seamă. Orice copil din Frumușica întrebat asupra iz­vorului din care se trage nu­mele satului și al comunei va povesti așa cum a învățat de la părinții și bunicii săi. Cînd­­va, de mult tare, pe drumul bătut de care și oameni, drum care ducea de la Botoșani la Hîrlău și mai încolo, la Iași, era un sat cu un han făcut parcă anume pentru a potoli setea drumețului și a primeni puterile călătorului istovit de umblet. Și era acolo o han­giță chipeșă tare, de nu se știa din care pricină îi călcau oamenii mai mult pragul, ar fi fost vinul prea dulce sau poate ochii acesteia prea ispi­titori. Oricare ar fi fost ade­vărul, oamenii făceau popas acolo pentru a prinde curaj înainte de a intra în pădurile de la Flămînzi și Buda, iar cei veniți dinspre Botoșani, bucuroși că au trecut cu bine prin ele- își spuneau : „hai să poposim la hangița cea fru­mușică..." Și de atunci, așa a rămas numele satului : Fru­mușica. Călătorului de astăzi, nu­mele acesta i se pare cît se poate de nimerit din motive­­pe care le vom spune mai jos Desigur, hanul nu mai există, iar șoseaua de asfalt ce trece prin mijlocul satului e um­blată mai mult de mașini de­cit de căruțe. Centrul satului îți dă curajul să-i atribui note de urbanitate, prin alcătuirea sa și prin pulsație. Oamenii de pe aici susțin chiar că Fru­mușica nu e un sat, ci un tîrg, adică ceva aflat la mijloc în­tre oraș și sat. Denumire am­bițioasă, justificată cumva, și acceptată desigur nu în sensul peiorativ. Oricum, Frumușica rămîne un centru administra­tiv pentru comuna care-i poar­tă numele, și un centru cul­tural și economic pentru o bună parte din satele din a­­propiere. Legăturile pe care le ate cu orașele Botoșani și Hîrlău îi conferă importanța de care se bucura și în tre­cut. Comuna numără peste 7000 de locuitori și este formată din satele Frumușica, Vlădeni Deal, Rădeni, Storești, Șen­­dreni și Boșcoteni, dintre care primele patru sunt cele mai mari și au o putere econo­mică ridicată. LINGĂ DRUM SE­NȘIRA case noi ori din cărei parte ar intra în satul reședință de comună, primul lucru care se oferă pri­virii sunt casele. Case noi, fru­moase, curate, așezate după obiceiul locurilor cu fața la răsăritul soarelui­ Și nu sunt case simple, cu o odaie și tin­dă, așa cum se făceau pe vre­muri, ci niște clădiri făcute gospodărește, cu odăi multe și spațioase, unele cu cerdac, al­tele fără. Impresionează albul strălucitor al ferestrelor din afară, motivele ornamentale ce-i­ împodobesc și care dove­desc mîna iscusită a meșteru­lui și priceperea de- a așeza culorile frumos în desene sau în linii. Oamenii și-au făcut case noi pe măsura vieții noi pe care o trăiesc, a unei vieți în care belșugul își cere spațiul și în care cultura și învăță­tura cer și ele locul ce li se cuvine. Oamenii își cumpără mobilă nouă, modernă (în cen­trul comunei funcționează un magazin de mobilă ca la oraș), locul sipetului de pe vremea bunicii l-a luat și fonierul fur­niruit cu două sau trei uși. Toate satele comunei sunt e­­lectrificate și peste 700 de gos­podării se bucură de acest a­­tribut al civilizației. Aparatul de radio este așezat la loc de cinste în casa omului și nu-i pornit numai pentru a asculta știrile zilei sau cum va fi vre­mea , muzica și viersul, emi­siunile economice sau sportive.­ ­ VICTOR (Continuare în pag. a III-a) F­ĂCEAU POPAS DRUMEȚII... G­aja pentru cei mici este... mare. Vedere de la staționarul de copii din Frumușica Redacția și administrația : Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane ■ Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 ÎN CAMPANIA ELECTORALA AMPLE MANIFESTĂRI ALE MUNCII POLITICE (nu­m­irea tovarășului GHEORGHE GUINEA ) cu alegătorii din Vorniceni Miercuri, în sala căminului cultural din Vorniceni, s-au a­­dunat sute de alegători pen­tru a se întîlni cu tovarășul Gheorghe Ghinea, membru supleant al C.C. al P.C.R, prim secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., președintele consiliului popu­lar județean, președintele Consiliului județean al Fron­tului Unității Socialiste, can­didat în circumscripția elec­torală nr. 11 Botoșani pentru alegerile de deputați în Ma­rea Adunare Națională. La început tovarășul Con­stantin Hurjui, secretar al co­mitetului comunal de partid in numele locuitorilor comu­nei Vorniceni, a exprimat sa­tisfacția de a avea în mijlo­cul alegătorilor pe tovarășul Gheorghe Ghinea, și a arătat scopul întîlnirii. Prin cuvinte simple, dar pornite din inimă numeroși vorbitori și-au ex­primat calde mulțumiri și pro­fundă recunoștință pentru gri­ja ce o poartă partidul și statul ridicării nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii din patria noastră, hotărîrea lor de a răspunde acestei griji prin noi succese în toate domeniile de activitate.­­ Alegătorii din comuna noastră urcă mereu pe trepte­le unei vieți noi, tot mai ci­vilizate, arăta în cuvîntul său Ioan Murărașu, directo­rul căminului cultural. O i­­magine care ilustrează suges­­tv acest lucru, este dezvolta­rea învățămîntului. Dacă în 1900 exista un singur cadru didactic și în 1938 erau 6, cu 200 de elevi, în prezent în co­mună cei 60 de profesori și învățători predau lecții la 1650 de elevi. Liceul existent și școala nouă construită anul trecut, sînt o mîndrie pentru­­­ ți locuitorii din Vorniceni. Dar, nu numai școala contri­buie la ridicarea nivelului cultural al țăranilor. In serile lungi de iarnă ei vizionează filme la căminul cultural, ci­tesc cărți literare de la biblio­­eca care le pune la dispozi­ție peste 9000 de volume , în sate sunt 30 televizoare, peste 800 aparate de radio și difu­zoare. Primarul comunei, Dumitru Pavel, a completat tabloul realizărilor, arătînd că la dis­pensarul comunal și casa de nașteri lucrează în prezent 8 cadre sanitare ; prin magazi­nele cooperativei de consum sunt puse la dispoziția popu­lației mărfuri de tot felul : drumurile au fost moderniza­te, iar lumina electrică a pă­­­truns în casele multor țărani ooperatori. Apreciind răspun­derea ce revine consiliilor populare, vorbitorul s-a refe­rit pe larg la acțiunile gospo­dărești de viitor, propuse de alegători. Se vor face eforturi pent­ru extinderea rețelei de electrificare pe ulițele satelor și se va interveni la organele județene pentru racordarea co­munei la rețeaua de înaltă tensiune. Prin mobilizarea ce­tățenilor la acțiuni patriotice de înfrumusețare a satelor se vor realiza economii de cel puțin 165 lei pe fiecare locui­tor. Ceilalți vorbitori,, printre care Andrei Istrate și Mihai Agache au arătat că în ulti­mii ani s-au construit sute de case noi. Toate schimbările înnoitoare ce au avut loc în comună, la fel ca în­ toate sa­tele patriei noastre, sunt rodul politicii înțelepte a partidu­lui, a progreselor realizate de agricultura noastră socialistă. Referindu-se la sprijinul pe care agricultura îl primește din partea statului prin ma­șini, îngrășăminte chimice, semințe de înaltă productivi­tate, împrumuturi avantajoase, asistentă tehnică, inginerul a­­gronom Gheorghe Nimigeani spunea că pămîntul e mai rodnic acum. Dacă în 1962 s-au folosit 100 tone de îngră­șăminte chimice, în 1968 pă­mîntul a fost fertilizat cu 600 de tone. Secția de mecanizare care deservește cooperativa a­­gricolă este dotată cu 35 trac­toare, 28 semănători, 8 com­bine de recoltat cereale și al­te numeroase mașini agricole. 80 la sută din lucrările agri­cole se execută cu mijloace mecanizate, ușurînd efortul fizic al membrilor coopera­tori. Participanții la discuții au făcut numeroase propuneri, manifestîndu-și hotărîrea de a-și da cu încredere votul candidaților Frontului Unității Socialiste. In încheierea adunării luat cuvîntul tovarășul Gheor­a­ghe Ghinea. Vorbitorul a tre­cut în revistă realizările obii­(Continuare în pag. a II-a) Miercuri după-amiază au continuat întîlnirile cu alegătorii a tova­rășului general-locotenent Răduică Grigore, candidat pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională în circumscripția electorală nr. 2 Dorohoi. După întîlnirea avută în sala Consiliului popular orășenesc Dorohoi cu locuitorii orașului, candidatul a vizitat laboratorul de fizică și chimie a Liceului nr. 1 Dorohoi, a fost oaspetele învățătorului Gh. Chițan din comuna Dersca și a vizitat apoi Fabrica de ceramică din Mi­haileni. In cursul după-amiezii de miercuri el s-a întîlnit în sala căminului cultural din Sinăuți cu alegătorii din comuna Mihăileni. ÎN FOTO : imagine din timpul întîlnirii cu țăranii cooperatori din Dorohoi. Fotografia : IOAN NEGREA • In întreg municipiul Bo­­>șani au continuat întîlnirile legătorilor cu candidații din­rcumscripțiile electorale mu­­ncipale. Tovarășul Vasile Pancu, di­­rctorul spitalului nr. 2, can­­idat în circumscripția elec­­trală municipală nr. 51 , s-a îtîlnit cu alegătorii din a­­castă circumscripție. In ur­­ma discuțiilor la care au luat arte Aurel Barbacaru, Vasi­­; Marandiuc, Nicolae Tisescu, Aga Anton și alții s-au con­­arat o serie de propuneri intre care cităm : amenaja­­ea unui loc de joacă pentru opii, asfaltarea unor alei de agătură între blocuri, fixarea nei stații facultative în drep­­ul blocului de 72 apartamen­­t și altele. • In sala clubului „23 Au­gust” a avut loc întîlnirea dintre candidații Constantin (Continuare în pag. a III-a) De ani de zile, populația municipiu­lui revendică niște oficii a căror uti­li­tate nu mai comportă discuții : o agenție de voiaj C.F.R., un magazin de cosmetică, unul cu articole spor­tive care să satisfacă în mai mare măsură exigențele actuale. Cum în schimbul unor soluții practice poartă discuții, uneori contradictorii se încearcă a se veni cu justificări după părerea noastră subiective, am încercat să aflăm părerea cîtorva factori, cei mai competenți în rezol­varea problemei. Ne-am adresat, așa­dar, tovarășului Vasile Ștefan, vice­președinte al comitetului executiv al consulului popular municipal, Ifrim Vahnovanu, șeful stației C.F.R. Bo­toșani, I. Rapaport, șeful contabil al Direcției comerciale județene, S Meierovici, directorul O.C.J. Produse industriale Botoșani. — Vasile Ștefan : înființarea unei agenții de voiaj este imperios nece­sară, mai ales, dacă se are în vedere condițiile create de noua organizare administrativ - teritorială a patriei, care au deschis mari perspective de dezvoltare municipiului nostru. Noi ne-am gîndit la o soluție, anume, ca viitoarea agenție să fie organizată î­n incinta agenției teatrale. — I. Rapaport : Serviciul pe care-l îndeplinesc în cadrul Direcției co­merciale județene mi-a dat posibilita­tea să colind prin multe orașe ale țării. Am putut constata în călătoriile mele că nicăieri în țară, nici chiar la Iași, agenția teatrală nu dispune de un spațiu mai mare ca cel existent, la ora actuală, în municipiul Botoșani. In concluzie, s-ar putea organiza în incinta acesteia, fără să-i stinghe­rească cît de cît activitatea și o a­­genție de voiaj. Mi se pare foarte binevenită această propunere pentru faptul că la alegerea sediului agenției s-a ținut seama de organizarea ei în centrul orașului. — Red.­­ Tovarășul Ifrim Vahno­vanu, șeful stației C.F.R. Botoșani, este de altă părere. Dînsul susține că înființarea unei agenții de voiaj este inoportună — nu se justifică din punct de vedere economic — și că în­ființarea unui birou de informații ar rezolva cu succes problema. — S. R.: Este o părere subiectivă. De multe ori mi s-a întîmplat, și nu nu­mai mie, ca solicitînd o legitimație de ălătorie la casieria­ gării Botoșani și interviu fim amînați pină după plecarea tre­nului. Pe scurt, întotdeauna salariații stației C.F.R. Botoșani au avut sufi­ciente motive pentru a ne reține, a nu ne servi cu promptitudine. Opi­niei, deci pentru Înființarea unei a­<­Minii de voiaj și, dacă s-ar putea, ar fi de dorit ca acest lucru să si producă cît mai curînd. In cealaltă problemă, organizarea unor magazine de specialitate, care să asigure o bună deservire a popu­­­lației, aș vrea să rețineți faptul că noi am făcut numeroase demersuri la forurile noastre superioare la care n-am primit răspunsul dorit. In con­dițiile actuale — spațiul comercial de care dispunem este mult prea res­­trîns — nu putem întreprinde aproape nimic pentru a satisface exigențele populației. — S. M. : Planuri avem multe , dar nu și posibilități de a le materializa, din motivele expuse de către tovară­șul Rapaport. Ne-am gîndit, de pildă, să unificăm așa-zisul magazin sportiv (care desface articole textile și în­călțăminte) cu magazinul cultural - sportiv (care desface articole metalo­­chimice). Pentru aceasta însă, avem nevoie de un local corespunzător. Or, noi n-avem suficient spațiu nici pen­tru depozitele de mînă. Implicațiile acestui fapt vă sînt cunoscute ; sîn­­t­em puși In situația de a nu ne pu­tea aproviziona cu toate articolele ce ne sunt solicitate, ceea ce, firește, nemulțumește publicul consumator. — Și totuși populația municipiului reclamă reorganizarea unor unități comerciale, a celor amintite și a al­tora; justificat, ea așteaptă anumite asigurări. — I. R. Am fi foarte bucuroși să n-o dezamăgim. In cursul acestui an, se vor organiza la parterul blocului cu garsoniere din „Parcul Tineretului" un magazin alimentar, iar în cartierul (ansamblului de 420 apartamente) Parcul „Mihai Eminescu” un complex de deservire. Deocamdată atît, Consiliile populare municipal și ju­dețean ar putea să acorde un sprijin mai substanțial în această problemă facilitând distribuirea excedentului de spațiu de care dispun unele unități socialiste din municipiu. O. TEMNEAM­ Deziderate botoșănene xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: X.OOOOf Adunări generale ale salariaților - forum al conducerii colective CIȘTIGURILE UNOR FERMIERI AU­ ACOPERIT PIERDERILE ALTORA In adunarea generală a sa­lariaților de la I.A.S. Cătămă­­răști, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii au discutat activitatea consiliului de administrație și a fermie­rilor. Au apărut chiar și une­le „divergențe“ între fermieri, o vădită nemulțumire pentru ceea ce au putut să facă în „primul an de experiență“ — așa cum l-au denumit ei. To­nul discuțiilor l-a dat darea de seamă prezentată de consi­liul de administrație care a făcut o analiză profundă asu­pra situației economico - fi­nanciare a fiecărei ferme, a evidențiat rezultatele bune ob­ținute de către fruntași și a criticat cu toată tăria pe acei fermieri care s-au mulțumit să ocupe un loc în schemă, să primească salar și să nu rea­lizeze producțiile prevăzute. Edificator în această privință sunt realizările diferențiate pe ferme, oglindă fidelă a fiecă­rui fermier. Numai fermele nr. 8 Cătămărăști și 2 Mînăsti­­reni au depășit planul la va­loarea producției globale cu 11,1 la sută și, respectiv cu 4,4 la sută. Șase ferme au di­minuat realizările la acest in­dicator cu 7.801.000 lei și au „mîncat“ beneficiile. De altfel I.A.S. Cătămărăști nu a rea­lizat nici unul dintre indica­torii principali ; fermele Zăi­­cești și Socrujeni, precum și sectorul A.D.T. au înregistrat 21500.000 lei pierderi, reducînd beneficiile planificate de la 2.065.000 lei la 828.000 lei. Au fost enumerate multiple cau­ze obiective dar nu s-a insis­tat suficient asupra slabei ac­tivități a sectoarelor funcțio­nale din cadrul T.A.S. Toți participanții la discuții au sub­liniat în cuvîntul lor lipsi de răspundere a celor 7 sala­riați de la sectorul A.D.T. în frunte cu Emil Prodan în ține­rea evidenței privind aprovi­zionarea fermelor, confirmarea transporturilor de către di­verși beneficiari și în valorifi­carea produselor agricole. Ni­meni nu a putut preciza cân­de acest sector a înregistrat o pierdere de peste 650.000 lei Nici sectorul mecanic condus de ing. Daniel Pulciu nu și-a realizat planul la venituri ci 398.000 lei pentru că s-au fă­cut reparații de mîntuială, re tractoare și mașini agricole fermierii refuzînd serviciile a­­cestui sector. Pondere destul de mare în IOAN GAVRIL (Continuare în pag. a IlI-a) ITPROGNOZ " Pentru zilele de 14, 15 și 16 februarie vremea continuă să se încălzeas­că. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea preci­pitații locale. Vîntul va sufla potrivit din secto­rul sudic. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între minus 6 și minus 10 grade, iar cele maxime între mi­nus 5 și zero grade. Ceață locală. Astăzi soarele a răsă­rit la ora 7:18 și va apu­ne la 17.43.

Next