Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-11 / nr. 2616

CLOPOTUL # PAGINA 2 „Rolul muncii de propagandă — se spune în Raportul prezentat Con­gresului al X-lea de tovarășul Nicolae Ceaușescu — este de a sti­mula gîndirea politică, vie a oameni­lor, de a-i ajuta să-și explice desfășu­rarea evenimentelor și să adopte o poziție justă față de ele, să dobân­dească o perspectivă clară pe baza concepției marxist - leniniste asu­pra dezvoltării societății contempo­rane, să participe activ la înfăptui­rea politicii interne și externe a partidului și guvernului“. Am re­produs acest paragraf pentru fap­tul că precizează complet menirea muncii de propagandă, in ansam­blul căreia, învâțămîntul ideolo­gic ocupă locul primar, la sfirșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie, se vor deschide cursurile și cercurile de învăță­mint politico­­ideologic de pe lingă organizațiile de partid din orașe. — Ce măsuri a întreprins biroul comitetului orășenesc ca să asigure o organizare științifică a noului an de învățămînt ? — De curînd, am avut o consfă­tuire cu secretarii comitetelor și bi­rourilor organizațiilor de partid. I-am informat cu principalele sar­cini ce stau în fața organelor de partid pentru ca propaganda să de­vină, așa cum se precizează în pa­ragraful citat, stimul al gîndirii po­litice a oamenilor. Am subliniat în fața secretarilor organizațiilor de partid că aceste sarcini sunt mult sporite comparativ cu anii trecuți, chiar cu anul școlar 1068 — 1969. A crescut numărul comuniștilor, al activului fără partid, al altor oa­meni al muncii interesați să-și în­sușească temeinic teoria și politica partidului nostru. In altă ordine de idei, ridicarea nivelului ideolo­gic al maselor impune perfecționa­rea activității de propagandă, a muncii politico - educative desfă­șurată de organizațiile de partid, îmbunătățirea învățămîntului ideo­logic, a tuturor formelor de infor­mare și influențare a comuniștilor și a tuturor cetățenilor. In practica muncii de propagandă trebuie să se asigure înlăturarea tendinței de a transforma ideile vii ale marxismu­lui în canoane, de a înlocui analiza științifică a fenomenelor actuale prin repetarea unor teze și formule stereotipe, prin citate și aprecieri simpliste. — în concluzie, e vorba de două obiective principale: extinderea muncii de propagandă în lărgime și aprofundarea, îmbogățirea conținu­tului ei de idei, punerea ca atare, a învățămîntului ideologic pe baze științifice. Pe lingă asigurarea unei conduceri competente a muncii de propagandă de către partid, un rol de frunte organele de le revine propagandiștilor. Cum s-a procedat în selecționarea lor ? — Am început pregătirea noului an școlar tocmai cu recrutarea pro­pagandiștilor. In acest an, numărul cercurilor și cursurilor va fi mai mic, dar va cuprinde cu circa 200 mai mulți cursanți. Acest lucru ne dă posibilitatea să folosim în func­ții de propagandiști pe cei mai ca­pabili comuniști. Toți cei 34 de pro­ în preajma deschiderii noului an în învâțămîntul de partid MENIREA MUNCII DE PROPAGANDĂ INTERVIU CU PROF. GH. ENÄCACHE, LOCȚIITO­ RUL SECRETARULUI COMITETULUI ORĂȘENESC DOROHOI AL P.C.R.­ pagandiști propuși inițial de orga­nizațiile de partid au o înaltă cali­ficare profesională, peste 50 la su­tă au absolvit școli de stat superi­oare, ceilalți sunt în curs de com­pletare a studiilor superioare, ab­solvenți de licee sau școli tehnice. De asemenea, școli și cursuri au absolvit diverse ideologice. Avînd grijă să le asigurăm o pregătire ca­lificată în cursul anului, suntem­ si­guri că vor desfășura o muncă de propagandă la nivelul cerințelor actuale. — Sarcinile puse de Congresul partidului pentru perfecționarea muncii de propagandă impun și or­ganizarea unor forme noi... — Ne -am gîndit la acest­­ lucru. Din consultarea cu secretarii orga­nizațiilor de partid, cu activul co­misiei ideologice și cu un număr mare de comuniști am considerat necesar să înființăm cîteva forme superioare. învățătorii vor fi înca­drați la universitatea serală de mar­xism de pe lângă cabinetul jude­țean de partid la secția de istorie, iar profesorii — la secția de filozo­fie. Spre aceste secții vor mai fi orientați activiștii culturali, alte cadre cu pregătire corespunzătoare. Vom organiza un seminar teoretic cu medicii, iar pentru cadrele me­dii sanitare un curs pe probleme de educație moral-cetâțenească. Mem­brii de partid, nou primiți, activul fără partid și un însemnat număr de uteciști vor urma cursurile de studiere a statutului P.C.R. Pe lân­gă organizațiile de partid din între­prinderile și instituțiile mai mari vor funcționa cursuri economice și ne gîndim la unele forme specifice pentru turiști, lucrătorii din co­merț și cooperația meșteșugărească etc. Concepînd înființarea acestor for­me, biroul comitetului orășenesc a pornit de la necesitatea desfășurării unei munci propagandistice dife­rențiate, care să ajute masele de co­muniști și oameni ai muncii să-și însușească temeinice cunoștințe teoretice. — Documentele Congresului al X-lea subliniază cu prioritate cî­­teva sarcini în privința dezvoltării gîndirii creatoare, a spiritului no­vator în teoria și practica muncii de partid. Ce veți întreprinde în a­­cest sens ? — Organizarea unor forme supe­rioare de învățămînt ne permite să intensificăm și să extindem dezba­terile ideologice, confruntările de opinii, schimbul de idei. Așa că vor fi înlăturate metodele simpliste, fo­losite în trecut, care rezumau cursanții la repetarea unor teze ste­reotipe și vor fi promovate insis­tent dialogul, confruntarea liberă a părerilor, în spirit obiectiv, știin­țific, singura cale de clarificare a problemelor, de reliefare a adevă­rului, de afirmare a pozițiilor și i­­deilor înaintate. Documentele Con­gresului partidului ne sunt cel mai elocvent exemplu în acest sens. Și aceste documente vor constitui în tot cursul anului bibliografia pri­mară pentru toate formele învăță­mîntului politico - ideologic. M. DOBOȘ JOI 11 SEPTEMBRIE 1969 BOTOȘANI luceafărul O chestiune de onoare Melodia Dragoste la Las Vegas DOROHOI Cultural Dragoste la Las Vegas Tineretului Bună ziua, contesă LA VENI Patria La Est de Eden DARABANI Făclia Era noapte la Roma TRUȘEȘTI Victoria Un om pentru eternitate BUCECEA Bucecea Lovitură puternică Redacția nu răspunde de eventualele modificări Dupa amiază pe strada UNIRII r v UN ȘOFER MODEL... Nick Aravsni«, șofer de ten­ din Washington, este un om care știe să-și primească oaspeții . Pe spatele banchetei din sad­ a vehiculului său se află pungi din plastic pline cu țigăki de 14 mărci diferite, patru cutii cu țigări de foi, cantități serioase de gumă de mestecat, bomboane, tablete con­tra tusei ș.a. Alături O inscripție precizează : „Mă numesc Nick. Bun venit în mașina mea ! Sper că tratația mea vă va ajuta Să petreceți o zi plă­cută. Serviți, vă rog !" SIRENA DIN PEȘTERA SOLGONSKI In apropierea satelor Merinov­­ka și Tamojenk­a, în pădurile din lanțul Solgonski al Munților Saianî de est există o peșteră enigmatică din fundul căreia se aud gemete slabe. Locuitorii din partea locului povestesc de mult legenda sirenei care trăiește în peșteră. Speologii siberieni au hotărît recent să exploreze această pră­pastie misterioasă ța Să găsească sirena. Coborînd pe un ghețar lung de 12 m, ei au dezlegat enigma : curentul de aer care vine din fun­dul peșterii la suprafață face să vibreze stalagmitele care emit a­tunci sunete melodioase. Reflec­­tindu-­se, în contact cu pereții peș­terii, sunetele se transformă în­­tr-un fel de vaiete. Speologii au precizat că prăpas­tie are o adîncime de aproximativ «6 m. S-au descoperit in ea valo­roase vestigii paleontologice — o­­seminte și fosile de animale. SINGE RECE Ian Wotherspoon, care participa la un concurs de amatori organi­zat pe terenul de golf din Nairobi (Kenya), a rămas cam surprins cînd din gropița în care trebuia să in­tre mingea a văzut ieșind o cobră gata să muște. Fără să-și piardă sîngele rece, dl. Wotherspoon a izbit capul șar­pelui veninos cu crosa, ucigîndu-l pe loc, după care și-a continuat, cu singe rece, jocul. URECHEA ÎN DOS Recent chirurgii londonezi care tratau un accidentat adus în sta­re gravă la spital au trebuit să a­peleze la serviciile dului pentru a regăsi Scotland iar­urechea ne­fericitului. timpul unei Acesta sU­ pierduse în încăierări violente la barul „Half Moon Pub“ din Low-UN CEAS DEȘTEPTĂTOR PENTRU COPII Cine dintre noi, cel puțin odată în viață, n-a demontat un deștep­tător ca să vadă cu­m funcționea­ză nenumăratele rotițe pe care le conține ? De curînd, la Paris s-a pus în vînzare un ceas deșteptător spe­cial pentru astfel de... curioși. Ca­dranul transparent lasă să se vadă toate rotițele și mecanismul în ansamblu. Dar s-ar putea ca dim­potrivă, acesta să fie tocmai o tentație de a-l deschide. Deșteptă­torul este iasă foarte solid, dura­bil, așa că cei interesați trebuie să se mulțumească a-l privi... „pe dinafară". Fiind produse în nuanțe variate de culori, aceste ceasuri par a fi special destinate camere­lor de copii. MICROENCICLOPEDIA gim»^ 1 •«a Filmul comic italian se bucură de bune tradiții. Temperamentul aprins al protagoniștilor, unele si­tuații caracteristice, nota tipică a locurilor și carac­terelor au fost folosite fă­ră zgîrcenie de numeroși producători italieni de filme. Ceea ce ne prezin­tă regizorul Luigi Zampa este însă diferit de alte comedii. Exuberanță e­­xistă, desigur că nu lip­sesc acele dialoguri in­candescente, iar filonul comic are un conținut destul de data aceasta, consistent. De­du­și o comedie, propun în­­autorul a vrut-o în primul rând acidă, caustică, satirică. „O chestiune de onoa­re“ își plasează acțiunea în Sardinia, una din re­giunile cele mai sărace ale Italiei, înapoiată din punct de vedere economic și suferind de problema cronică a șomajului. Este vorba de un standard de viață coborît care expli­că de fapt și înapoierea pe alte planuri a popu­lației sarde. Moravurile din insulă ar fi putut să ne fie prezetate ca o cu­riozitate, ca o notă dis­tinctivă. „Vendetta“ ar fi putut să ne apară ca o relicvă sacră, drept unul din acele obiceiuri care străbat veacurile pentru a constitui nota specifică a unui popor. Iată însă că, explicînd anacronismul și deșărtă­­ciunea unui astfel de gest exaltat, Luigi Zampa face un rechizitoriu cu semni­ficative trimiteri sociale, economice... Filmul este, așadar, is­toria unei vendette. Avem ocazia să urmărim jocul unui foarte apreciat ac­tor de comedie — Ugo Tognazzi — care în rolul lui Et­isio, principalul personaj, este vic­tima tragicomică a unui joc macabru, în care se cochetează cu moartea pentru o așa zisă „ches­tiune de onoare“. Meca­nismul vendettei care funcționează neobosit, în insulă, umplut de zeci de ani a cimitirele. De fapt, acum socotelile trebui să fie deja încheio­ar­te ; sîngele „onoarei“ a curs prea din belșug pen­tru ca să-și mai găsească vreo justificare acest joc cu moartea. Dar locuito­rii doresc ca jocul cu moartea să continue. In­teresant pentru mentali­tatea dominantă in Sar­dinia este că eroului nu-i e atât de frică de moarte, ci­ de... gura lumii, care l-ar putea cumva, doam­ne ferește, considera de­zertat de la „datorie“. CRONICA FILMULUI O chestiune de onoare Meritul filmului este acela de a demistifra. Se­sizăm lesne că nu e vor­ba de eroism, ci de igno­ranță- Spectacolul care s-ar dori măreț și sfînt, este de fapt desfășura­rea sîngeroasă a prosti­ei omenești. Și iată accentele sociale de care pomeneam : bo­gătașul satului își rezol­vă interesele pe riscul al­tora, vendetta însăși, de­parte de a fi o chestiune de onoare, se rezolvă cu dedesubturi și aranja­mente. Acolo unde am crede că există intoleran­ța, demnitate, nu-i de fapt decit un spectacol inter­pretat de oameni fanati­­zați, plini de prejudecăți, lesne induși în eroare. Alături de excelentul Ugo Tognazzi, mai apar Nicoletta Machiavelli (Do­­minicangela), Bernard Blier (Sanna), Franco Fa­­brizi (Porcul) și alții. Peisajul uman este nu­meros și divers. Carabi­nierii și avocații din me­tropolă completează ga­leria personajelor. Mai puțin spectaculos decit o comedie exube­rantă, muzicală sau nu, filmul „O chestiune de o­­noare“ are marele me­rit de a te face să rîzi, și să plîngi, descoperă co­media în aspectele tra­gice ale vieții, amintind prin aceasta de unii din marii maeștri ai umoru­lui. In peisajul destul de modest al filmelor care ne-au fost prezentate în ultimele luni, în sfîrșit un film care merge puțin și în profunzime, încercînd să ne facă să ridem nu numai de grimase și giumbușlucuri ci și de a­­marele adevăruri cotidie­ne. DOREU SCHOR VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 10.00 Limba rusă (reluare) 10.25 Limba spaniolă (relua­re). 10.50 închiderea emisiunii dimineață. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lanterna magică — fil­me pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureș. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Ex­poziția Realizărilor E­­conomiei Naționale. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic. „O poveste ca în filme“. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică ușoară. 22.05 Mult e dulce și frumoa­să.­­ 22.30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorolo­gic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varietăți pe peliculă. Ploaie de vară. 23.20 închiderea emisiunii. de Fotografia­t IOAN NEGREA ) VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro - meteorolo­gic. 6.05— 9.30 Muzică și actuali­tăți. 9.30 Memoria pămîntului ro­mânesc. 10.05 Selecțiiînți din­­ opereta „Camelot” de scene. 10.30 Radio Prichindel. 10.40 Din repertoriul corului. „Gavriil Mus­ic­es­cu“. 11.05 Prezent și viitor în ști­ința agricolă. 11.25 Varietăți muzicale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de dragoste de Radu Șerban. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin m­uzical. 14.10 Roza vînturilor (maga­zin geografic pentru șco­lari). 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Itinerar folcloric muzi­cal. 15.20 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.20 Cîntă orchestra Jean Ionescu. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la clarinet. 17.05 Pentru patrie. 18.10 Dezbateri pe teme eco­­nomice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămîna unui melo­man. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Mari orchestre de mu­zică populară. 20.30 Eminesciana. „In căuta­rea Șeherezadei 1i". 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal buletin me­teorologic. 22.45 Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. „La vînătoare“ de George Topîrceanu. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Contabil Șef al Treilea Primul bea de stingea. Al doilea — ca și cel dinții. Și nici Contabilul Șef al Treilea nu sare din canoanele tradiției. Al treilea șef contabil al spi­talului din Cristești se numeș­te Valeriu Grigoraș. Conu Va­­lerică trage la măsea de și-a sterilizat toată dantura. N-are nimeni nimic cu omul, că mai ia un păhărel. Dar șeful con­tabil în chestiune saltă staca­nele pe teren !"terzis, adică în incinta spitalului, deranjînd o­­dihna bolnavilor. Așa cum s-a întîmplat în ziua de 8 septem­brie. Tocmai asta e grav. Și alt adaos , amenință infirmie­rele că dacă-l vor spune șefi­lor, le va pedepsi. Deocamdată Grigoraș s-a pedepsit singur. Să-i fie de bine și de învăță­tură. Accidente Nerespectarea normelor de tehnica securității muncii du­ce, cum bine se știe, la vătă­mări cit se poate, de grave. No­tăm aici două accidente petre­cute în această campanie agri­colă de toamnă, în ziua de 29 august Gheorghe Rusu din Le­orda, in virstă de 12 ani a fost accidentat (și asta în pre­zența președintelui C.A.P. din comună). Pinioanele unei balo­­tiere i-au prins mîneca brațu­lui sting, retezindu-i brațul de la umăr. Tot datorită unei imprudente în ziua de 2 septembrie, la aria C.A.P. Costești, comuna R­ăchiți, au fost accidentați Ștefan Froscu în virstă de 60 de ani și Pavel Zabaloteanu, de 49 ani. Consemnăm cu tristețe aces­te întîmplări. Ele trebuie să fie un nou semnal de atenție pentru toți cei ce lucrează și nu numai pe ogoare. DUMITRU IGNAT -mmm­ • ALOCAȚIA DE STAT ȘI PEN­SIA DE ÎNTREȚINERE Despărțirea în fapt a soților nu trebuie să constituie o pie­dică în educarea copiilor mi­nori rămași în seama unuia dintre părinți ori a unor per­soane cărora li s-au încredin­țat spre creștere și educare. Părinții copiilor își păstrează toate drepturile și au aceleași obligații față de copii. Legea dă dreptul persoanei care are în întreținerea sa un copil minor, să ceară instanței de judecată ca părinții să fie obligați la plata unei de întreținere. Acțiunea, pensii în acest caz, se poate introduce separat, și instanța de judecată poate stabili o pensie de în­treținere, în raport de venitu­rile materiale și puterea de muncă a celui obligat prin le­ge la întreținerea copilului mi­nor, hotărîre care se comunică direct la unitatea socialistă unde cel obligat își desfășoară activitatea. In cazul că nu este angajat la nici o unitate socia­listă și nu este membru coope­rator,­ executarea sentinței se face prin executorul judecăto­resc. In cazul că părintele este și beneficiarul alocației de stat, el este obligat ca pe lingă pen­sia de întreținere să trimită copilului și suma de bani pri­mită de la unitate cu titlul de alocație pe care statul o pune direct la dispoziția copiilor, ea nefiind impozabilă. Pentru a beneficia de alo­cație de stat, părintele salariat, trebuie să prezinte unității acte în baza cărora se întoc­mește dosar pentru alocație. In cazul că un angajat nu pre­zentă acte pentru întocmirea dosarului de alocație de stat, el poate fi acționat în judecată pentru a fi obligat să­­ suporte din veniturile sale suma de bani pe care putea s-o pri­mească de­ la stat cu titlul de alocație pentru copii. Dacă el primește alocația de stat, dar o folosește în scopuri personale (cum sunt încă des­tule cazuri), la cererea copilu­lui sau a celui interesat, uni­tatea la care acesta se află angajat, poate să o rețină și s-o expedieze copilului numai cu consimțământul beneficiaru­lui alocației de stat, iar dacă a­­cesta refuză, poate fi acționat în judecată, și obligat la res­tituirea sumei primite, copilu­lui miilor, pe o perioadă de cel mult 3 ani de zile, de la data primirii ei. Răspundem pe această cale tovarășei Apostiu Eugenia din Suharău, care fiind despărțită de soțul ei primește pensia de întreținere de numai la I.F. Gura Humorului. Intrucît fostul soț nu a­ prezentat acte pentru a i se întocmi dosar pentru alocația de stat, pînă în prezent nu a primit alocație de stat de la I.F. Gura Humorului pentru copiii ce se găsesc in în­treținerea mamei. • RECONSTITUIREA VECHI­MII IN MUNCA Regulamentul pentru aplica­rea Decretului nr. 90/1960, a­­probat prin H.C.M. 224 din 22 martie 1960, este actul norma­tiv care reglementează proce­dura de urmat în cazul că o persoană dorește să-și comple­teze vechimea în muncă pen­tru perioadele de timp lucrat ce nu poate fi dovedit cu acte oficiale. In regulament se fac două distincții în ce privește persoa­nele care pot cere reconstitui­rea și organele în drept să re­zolve această problemă. In cazul in care cel care do­rește să-și reconstituie vechi­mea în muncă este angajatul unei unități socialiste, el va face o cerere scrisă adresată comitetului sindicatului din unitatea în care lucrează, a­­rătînd perioadele de timp ce urmează a fi reconstituite, u­­nitățile în care a lucrat, cînd a fost angajat și ce formali­tăți a îndeplinit la angajare, în ce profesie și loc de mun­că, ce salariu a avut, persoa­nele cu care a lucrat în pe­rioadele respective, locul lor de muncă. Persoanele indicate de cel interesat vor da declarații scri­se în fața comitetului sindi­catului, după ce în prealabil s-a constatat că acestea au lu­crat cu petiționarul în aceeași unitate și perioadă de timp. Dacă reconstituirea vechimii în muncă se cere din partea membrilor cooperatori din sistemul cooperației meșteșugă­­rești,­­ a celor din unitățile particulare sau a celor neînca­­drați în muncă (persoane fizi­ce) ei vor adresa comisiei care funcționează în cadrul Di­­recției muncii, pe lingă consi­liul popular județean, cererea cuprinzînd aceleași elemente ca și în cazul celor adresate comitetului sindical. De reținut din partea celor interesați că pentru ficare pe­rioadă de timp reconstituită, sînt necesare declarațiile a cel puțin 2 persoane, care au lucrat cu petiționarul în ace­eași perioadă și în aceeași în­treprindere. Vechimea în muncă recon­stituită cu respectarea strictă a prevederilor legale se înregis­trează în carnetul de muncă, care face dovadă pentru do­sarul de pensionare. Răspundem pe această cale și petiționarului Turea Vasile din comuna Coțușca, la care îi comunicăm în plus, că în ca­zul că nu-și poate dovedi ve­chimea în muncă de cel puțin 10 ani în care sunt incluse și perioadele cit a fost militar și concentrat, el poate beneficia de un ajutor social, dacă în­deplinește și celelalte condiții prevăzute de lege. Adrian Hirtopeanu — Mi­haileni : In cazul pensionării ne caz de boală, unitatea v-a încetat angajarea, astfel că pe­rioada de 2 ani ci­ ați fost pensionat nu se socotește ca vechime în cîmpul muncii. Gheorghe Cădăluță — Bo­toșani : Desfacerea contractu­lui de muncă la Autobaza T.A. Botoșani a avut loc în mod formal în baza cererii și adre­sei de transfer, așa că, neexis­­tînd o întrerupere a activită­ții la locul de muncă, unitatea trebuie să vă recunoască toa­te drepturile ce vi se cuvin, inclusiv dreptul la concediu de odihnă pe acest an. Nu era cazul să figurați ca nou an­gajat, atît timp cet lucrați în unitate de mai mulți ani și nu a avut loc o întrerupere a ac­tivității la locul de muncă. • DREPTURI BĂNEȘTI Aglaia Gheorghe Miron — Cristinești : In condițiile pun­ctului 3 din Instrucțiunile 1556/1966 pentru aplicarea De­cretului 954 din 5 decembrie 1966, la stabilirea dreptului de indemnizație pentru nașterea celui de al treilea copil și ur­mătorii se iau în calcul naște­rile anterioare, indiferent cînd s-au produs acestea, chiar dacă copilul pentru a cărui naștere se solicită indemnizația sau copii născuți anterior nu se mai află în întreținerea ma­mei sau nu mai sunt în viață. In acest caz prezentați certifi­catele de naștere ale copiilor la Consiliul popular Cristinești pentru a vă primi indemniza­ția respectivă. Constantin Iacoban — Boto­șani. Fiind vorba de drepturi bănești, e bine să vă adresați la comisia de judecată în con­dițiile Legii 59/1968, singurul organ în drept să hotărască dacă beneficiați de indemni­zația prevăzută de art. 14 din H.C.M. 175/1959. Vasile Gh. Hrimiuc — Da­rabani. Decretul 36/1957 regle­mentează că în comunele unde se execută paza obștească de către cetățeni, ea se efectuează de către bărbați între 18—55 ani. In localitățile unde stabilit ca paza obștească s-a să fie asigurată prin paznici plă­tiți, toți cetățenii care posedă gospodării personale sunt obli­gați să plătească o contribuție bănească, indiferent de virstă. OM. CAZIMIR Jurist CURIER JURIDIC

Next