Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-09-11 / nr. 2616
CLOPOTUL # PAGINA 2 „Rolul muncii de propagandă — se spune în Raportul prezentat Congresului al X-lea de tovarășul Nicolae Ceaușescu — este de a stimula gîndirea politică, vie a oamenilor, de a-i ajuta să-și explice desfășurarea evenimentelor și să adopte o poziție justă față de ele, să dobândească o perspectivă clară pe baza concepției marxist - leniniste asupra dezvoltării societății contemporane, să participe activ la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și guvernului“. Am reprodus acest paragraf pentru faptul că precizează complet menirea muncii de propagandă, in ansamblul căreia, învâțămîntul ideologic ocupă locul primar, la sfirșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie, se vor deschide cursurile și cercurile de învățămint politicoideologic de pe lingă organizațiile de partid din orașe. — Ce măsuri a întreprins biroul comitetului orășenesc ca să asigure o organizare științifică a noului an de învățămînt ? — De curînd, am avut o consfătuire cu secretarii comitetelor și birourilor organizațiilor de partid. I-am informat cu principalele sarcini ce stau în fața organelor de partid pentru ca propaganda să devină, așa cum se precizează în paragraful citat, stimul al gîndirii politice a oamenilor. Am subliniat în fața secretarilor organizațiilor de partid că aceste sarcini sunt mult sporite comparativ cu anii trecuți, chiar cu anul școlar 1068 — 1969. A crescut numărul comuniștilor, al activului fără partid, al altor oameni al muncii interesați să-și însușească temeinic teoria și politica partidului nostru. In altă ordine de idei, ridicarea nivelului ideologic al maselor impune perfecționarea activității de propagandă, a muncii politico - educative desfășurată de organizațiile de partid, îmbunătățirea învățămîntului ideologic, a tuturor formelor de informare și influențare a comuniștilor și a tuturor cetățenilor. In practica muncii de propagandă trebuie să se asigure înlăturarea tendinței de a transforma ideile vii ale marxismului în canoane, de a înlocui analiza științifică a fenomenelor actuale prin repetarea unor teze și formule stereotipe, prin citate și aprecieri simpliste. — în concluzie, e vorba de două obiective principale: extinderea muncii de propagandă în lărgime și aprofundarea, îmbogățirea conținutului ei de idei, punerea ca atare, a învățămîntului ideologic pe baze științifice. Pe lingă asigurarea unei conduceri competente a muncii de propagandă de către partid, un rol de frunte organele de le revine propagandiștilor. Cum s-a procedat în selecționarea lor ? — Am început pregătirea noului an școlar tocmai cu recrutarea propagandiștilor. In acest an, numărul cercurilor și cursurilor va fi mai mic, dar va cuprinde cu circa 200 mai mulți cursanți. Acest lucru ne dă posibilitatea să folosim în funcții de propagandiști pe cei mai capabili comuniști. Toți cei 34 de pro în preajma deschiderii noului an în învâțămîntul de partid MENIREA MUNCII DE PROPAGANDĂ INTERVIU CU PROF. GH. ENÄCACHE, LOCȚIITO RUL SECRETARULUI COMITETULUI ORĂȘENESC DOROHOI AL P.C.R. pagandiști propuși inițial de organizațiile de partid au o înaltă calificare profesională, peste 50 la sută au absolvit școli de stat superioare, ceilalți sunt în curs de completare a studiilor superioare, absolvenți de licee sau școli tehnice. De asemenea, școli și cursuri au absolvit diverse ideologice. Avînd grijă să le asigurăm o pregătire calificată în cursul anului, suntem siguri că vor desfășura o muncă de propagandă la nivelul cerințelor actuale. — Sarcinile puse de Congresul partidului pentru perfecționarea muncii de propagandă impun și organizarea unor forme noi... — Ne -am gîndit la acest lucru. Din consultarea cu secretarii organizațiilor de partid, cu activul comisiei ideologice și cu un număr mare de comuniști am considerat necesar să înființăm cîteva forme superioare. învățătorii vor fi încadrați la universitatea serală de marxism de pe lângă cabinetul județean de partid la secția de istorie, iar profesorii — la secția de filozofie. Spre aceste secții vor mai fi orientați activiștii culturali, alte cadre cu pregătire corespunzătoare. Vom organiza un seminar teoretic cu medicii, iar pentru cadrele medii sanitare un curs pe probleme de educație moral-cetâțenească. Membrii de partid, nou primiți, activul fără partid și un însemnat număr de uteciști vor urma cursurile de studiere a statutului P.C.R. Pe lângă organizațiile de partid din întreprinderile și instituțiile mai mari vor funcționa cursuri economice și ne gîndim la unele forme specifice pentru turiști, lucrătorii din comerț și cooperația meșteșugărească etc. Concepînd înființarea acestor forme, biroul comitetului orășenesc a pornit de la necesitatea desfășurării unei munci propagandistice diferențiate, care să ajute masele de comuniști și oameni ai muncii să-și însușească temeinice cunoștințe teoretice. — Documentele Congresului al X-lea subliniază cu prioritate cîteva sarcini în privința dezvoltării gîndirii creatoare, a spiritului novator în teoria și practica muncii de partid. Ce veți întreprinde în acest sens ? — Organizarea unor forme superioare de învățămînt ne permite să intensificăm și să extindem dezbaterile ideologice, confruntările de opinii, schimbul de idei. Așa că vor fi înlăturate metodele simpliste, folosite în trecut, care rezumau cursanții la repetarea unor teze stereotipe și vor fi promovate insistent dialogul, confruntarea liberă a părerilor, în spirit obiectiv, științific, singura cale de clarificare a problemelor, de reliefare a adevărului, de afirmare a pozițiilor și ideilor înaintate. Documentele Congresului partidului ne sunt cel mai elocvent exemplu în acest sens. Și aceste documente vor constitui în tot cursul anului bibliografia primară pentru toate formele învățămîntului politico - ideologic. M. DOBOȘ JOI 11 SEPTEMBRIE 1969 BOTOȘANI luceafărul O chestiune de onoare Melodia Dragoste la Las Vegas DOROHOI Cultural Dragoste la Las Vegas Tineretului Bună ziua, contesă LA VENI Patria La Est de Eden DARABANI Făclia Era noapte la Roma TRUȘEȘTI Victoria Un om pentru eternitate BUCECEA Bucecea Lovitură puternică Redacția nu răspunde de eventualele modificări Dupa amiază pe strada UNIRII r v UN ȘOFER MODEL... Nick Aravsni«, șofer de ten din Washington, este un om care știe să-și primească oaspeții . Pe spatele banchetei din sad a vehiculului său se află pungi din plastic pline cu țigăki de 14 mărci diferite, patru cutii cu țigări de foi, cantități serioase de gumă de mestecat, bomboane, tablete contra tusei ș.a. Alături O inscripție precizează : „Mă numesc Nick. Bun venit în mașina mea ! Sper că tratația mea vă va ajuta Să petreceți o zi plăcută. Serviți, vă rog !" SIRENA DIN PEȘTERA SOLGONSKI In apropierea satelor Merinovka și Tamojenka, în pădurile din lanțul Solgonski al Munților Saianî de est există o peșteră enigmatică din fundul căreia se aud gemete slabe. Locuitorii din partea locului povestesc de mult legenda sirenei care trăiește în peșteră. Speologii siberieni au hotărît recent să exploreze această prăpastie misterioasă ța Să găsească sirena. Coborînd pe un ghețar lung de 12 m, ei au dezlegat enigma : curentul de aer care vine din fundul peșterii la suprafață face să vibreze stalagmitele care emit atunci sunete melodioase. Reflectindu-se, în contact cu pereții peșterii, sunetele se transformă într-un fel de vaiete. Speologii au precizat că prăpastie are o adîncime de aproximativ «6 m. S-au descoperit in ea valoroase vestigii paleontologice — oseminte și fosile de animale. SINGE RECE Ian Wotherspoon, care participa la un concurs de amatori organizat pe terenul de golf din Nairobi (Kenya), a rămas cam surprins cînd din gropița în care trebuia să intre mingea a văzut ieșind o cobră gata să muște. Fără să-și piardă sîngele rece, dl. Wotherspoon a izbit capul șarpelui veninos cu crosa, ucigîndu-l pe loc, după care și-a continuat, cu singe rece, jocul. URECHEA ÎN DOS Recent chirurgii londonezi care tratau un accidentat adus în stare gravă la spital au trebuit să apeleze la serviciile dului pentru a regăsi Scotland iarurechea nefericitului. timpul unei Acesta sU pierduse în încăierări violente la barul „Half Moon Pub“ din Low-UN CEAS DEȘTEPTĂTOR PENTRU COPII Cine dintre noi, cel puțin odată în viață, n-a demontat un deșteptător ca să vadă cum funcționează nenumăratele rotițe pe care le conține ? De curînd, la Paris s-a pus în vînzare un ceas deșteptător special pentru astfel de... curioși. Cadranul transparent lasă să se vadă toate rotițele și mecanismul în ansamblu. Dar s-ar putea ca dimpotrivă, acesta să fie tocmai o tentație de a-l deschide. Deșteptătorul este iasă foarte solid, durabil, așa că cei interesați trebuie să se mulțumească a-l privi... „pe dinafară". Fiind produse în nuanțe variate de culori, aceste ceasuri par a fi special destinate camerelor de copii. MICROENCICLOPEDIA gim»^ 1 •«a Filmul comic italian se bucură de bune tradiții. Temperamentul aprins al protagoniștilor, unele situații caracteristice, nota tipică a locurilor și caracterelor au fost folosite fără zgîrcenie de numeroși producători italieni de filme. Ceea ce ne prezintă regizorul Luigi Zampa este însă diferit de alte comedii. Exuberanță există, desigur că nu lipsesc acele dialoguri incandescente, iar filonul comic are un conținut destul de data aceasta, consistent. Deduși o comedie, propun înautorul a vrut-o în primul rând acidă, caustică, satirică. „O chestiune de onoare“ își plasează acțiunea în Sardinia, una din regiunile cele mai sărace ale Italiei, înapoiată din punct de vedere economic și suferind de problema cronică a șomajului. Este vorba de un standard de viață coborît care explică de fapt și înapoierea pe alte planuri a populației sarde. Moravurile din insulă ar fi putut să ne fie prezetate ca o curiozitate, ca o notă distinctivă. „Vendetta“ ar fi putut să ne apară ca o relicvă sacră, drept unul din acele obiceiuri care străbat veacurile pentru a constitui nota specifică a unui popor. Iată însă că, explicînd anacronismul și deșărtăciunea unui astfel de gest exaltat, Luigi Zampa face un rechizitoriu cu semnificative trimiteri sociale, economice... Filmul este, așadar, istoria unei vendette. Avem ocazia să urmărim jocul unui foarte apreciat actor de comedie — Ugo Tognazzi — care în rolul lui Etisio, principalul personaj, este victima tragicomică a unui joc macabru, în care se cochetează cu moartea pentru o așa zisă „chestiune de onoare“. Mecanismul vendettei care funcționează neobosit, în insulă, umplut de zeci de ani a cimitirele. De fapt, acum socotelile trebui să fie deja încheioarte ; sîngele „onoarei“ a curs prea din belșug pentru ca să-și mai găsească vreo justificare acest joc cu moartea. Dar locuitorii doresc ca jocul cu moartea să continue. Interesant pentru mentalitatea dominantă in Sardinia este că eroului nu-i e atât de frică de moarte, ci de... gura lumii, care l-ar putea cumva, doamne ferește, considera dezertat de la „datorie“. CRONICA FILMULUI O chestiune de onoare Meritul filmului este acela de a demistifra. Sesizăm lesne că nu e vorba de eroism, ci de ignoranță- Spectacolul care s-ar dori măreț și sfînt, este de fapt desfășurarea sîngeroasă a prostiei omenești. Și iată accentele sociale de care pomeneam : bogătașul satului își rezolvă interesele pe riscul altora, vendetta însăși, departe de a fi o chestiune de onoare, se rezolvă cu dedesubturi și aranjamente. Acolo unde am crede că există intoleranța, demnitate, nu-i de fapt decit un spectacol interpretat de oameni fanatizați, plini de prejudecăți, lesne induși în eroare. Alături de excelentul Ugo Tognazzi, mai apar Nicoletta Machiavelli (Dominicangela), Bernard Blier (Sanna), Franco Fabrizi (Porcul) și alții. Peisajul uman este numeros și divers. Carabinierii și avocații din metropolă completează galeria personajelor. Mai puțin spectaculos decit o comedie exuberantă, muzicală sau nu, filmul „O chestiune de onoare“ are marele merit de a te face să rîzi, și să plîngi, descoperă comedia în aspectele tragice ale vieții, amintind prin aceasta de unii din marii maeștri ai umorului. In peisajul destul de modest al filmelor care ne-au fost prezentate în ultimele luni, în sfîrșit un film care merge puțin și în profunzime, încercînd să ne facă să ridem nu numai de grimase și giumbușlucuri ci și de amarele adevăruri cotidiene. DOREU SCHOR VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 10.00 Limba rusă (reluare) 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 închiderea emisiunii dimineață. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureș. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic. „O poveste ca în filme“. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică ușoară. 22.05 Mult e dulce și frumoasă. 22.30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varietăți pe peliculă. Ploaie de vară. 23.20 închiderea emisiunii. de Fotografiat IOAN NEGREA ) VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro - meteorologic. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Selecțiiînți din opereta „Camelot” de scene. 10.30 Radio Prichindel. 10.40 Din repertoriul corului. „Gavriil Musicescu“. 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.25 Varietăți muzicale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de dragoste de Radu Șerban. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor (magazin geografic pentru școlari). 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Itinerar folcloric muzical. 15.20 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntă orchestra Jean Ionescu. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la clarinet. 17.05 Pentru patrie. 18.10 Dezbateri pe teme economice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Mari orchestre de muzică populară. 20.30 Eminesciana. „In căutarea Șeherezadei 1i". 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal buletin meteorologic. 22.45 Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. „La vînătoare“ de George Topîrceanu. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Contabil Șef al Treilea Primul bea de stingea. Al doilea — ca și cel dinții. Și nici Contabilul Șef al Treilea nu sare din canoanele tradiției. Al treilea șef contabil al spitalului din Cristești se numește Valeriu Grigoraș. Conu Valerică trage la măsea de și-a sterilizat toată dantura. N-are nimeni nimic cu omul, că mai ia un păhărel. Dar șeful contabil în chestiune saltă stacanele pe teren !"terzis, adică în incinta spitalului, deranjînd odihna bolnavilor. Așa cum s-a întîmplat în ziua de 8 septembrie. Tocmai asta e grav. Și alt adaos , amenință infirmierele că dacă-l vor spune șefilor, le va pedepsi. Deocamdată Grigoraș s-a pedepsit singur. Să-i fie de bine și de învățătură. Accidente Nerespectarea normelor de tehnica securității muncii duce, cum bine se știe, la vătămări cit se poate, de grave. Notăm aici două accidente petrecute în această campanie agricolă de toamnă, în ziua de 29 august Gheorghe Rusu din Leorda, in virstă de 12 ani a fost accidentat (și asta în prezența președintelui C.A.P. din comună). Pinioanele unei balotiere i-au prins mîneca brațului sting, retezindu-i brațul de la umăr. Tot datorită unei imprudente în ziua de 2 septembrie, la aria C.A.P. Costești, comuna Răchiți, au fost accidentați Ștefan Froscu în virstă de 60 de ani și Pavel Zabaloteanu, de 49 ani. Consemnăm cu tristețe aceste întîmplări. Ele trebuie să fie un nou semnal de atenție pentru toți cei ce lucrează și nu numai pe ogoare. DUMITRU IGNAT -mmm • ALOCAȚIA DE STAT ȘI PENSIA DE ÎNTREȚINERE Despărțirea în fapt a soților nu trebuie să constituie o piedică în educarea copiilor minori rămași în seama unuia dintre părinți ori a unor persoane cărora li s-au încredințat spre creștere și educare. Părinții copiilor își păstrează toate drepturile și au aceleași obligații față de copii. Legea dă dreptul persoanei care are în întreținerea sa un copil minor, să ceară instanței de judecată ca părinții să fie obligați la plata unei de întreținere. Acțiunea, pensii în acest caz, se poate introduce separat, și instanța de judecată poate stabili o pensie de întreținere, în raport de veniturile materiale și puterea de muncă a celui obligat prin lege la întreținerea copilului minor, hotărîre care se comunică direct la unitatea socialistă unde cel obligat își desfășoară activitatea. In cazul că nu este angajat la nici o unitate socialistă și nu este membru cooperator, executarea sentinței se face prin executorul judecătoresc. In cazul că părintele este și beneficiarul alocației de stat, el este obligat ca pe lingă pensia de întreținere să trimită copilului și suma de bani primită de la unitate cu titlul de alocație pe care statul o pune direct la dispoziția copiilor, ea nefiind impozabilă. Pentru a beneficia de alocație de stat, părintele salariat, trebuie să prezinte unității acte în baza cărora se întocmește dosar pentru alocație. In cazul că un angajat nu prezentă acte pentru întocmirea dosarului de alocație de stat, el poate fi acționat în judecată pentru a fi obligat să suporte din veniturile sale suma de bani pe care putea s-o primească de la stat cu titlul de alocație pentru copii. Dacă el primește alocația de stat, dar o folosește în scopuri personale (cum sunt încă destule cazuri), la cererea copilului sau a celui interesat, unitatea la care acesta se află angajat, poate să o rețină și s-o expedieze copilului numai cu consimțământul beneficiarului alocației de stat, iar dacă acesta refuză, poate fi acționat în judecată, și obligat la restituirea sumei primite, copilului miilor, pe o perioadă de cel mult 3 ani de zile, de la data primirii ei. Răspundem pe această cale tovarășei Apostiu Eugenia din Suharău, care fiind despărțită de soțul ei primește pensia de întreținere de numai la I.F. Gura Humorului. Intrucît fostul soț nu a prezentat acte pentru a i se întocmi dosar pentru alocația de stat, pînă în prezent nu a primit alocație de stat de la I.F. Gura Humorului pentru copiii ce se găsesc in întreținerea mamei. • RECONSTITUIREA VECHIMII IN MUNCA Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960, aprobat prin H.C.M. 224 din 22 martie 1960, este actul normativ care reglementează procedura de urmat în cazul că o persoană dorește să-și completeze vechimea în muncă pentru perioadele de timp lucrat ce nu poate fi dovedit cu acte oficiale. In regulament se fac două distincții în ce privește persoanele care pot cere reconstituirea și organele în drept să rezolve această problemă. In cazul in care cel care dorește să-și reconstituie vechimea în muncă este angajatul unei unități socialiste, el va face o cerere scrisă adresată comitetului sindicatului din unitatea în care lucrează, arătînd perioadele de timp ce urmează a fi reconstituite, unitățile în care a lucrat, cînd a fost angajat și ce formalități a îndeplinit la angajare, în ce profesie și loc de muncă, ce salariu a avut, persoanele cu care a lucrat în perioadele respective, locul lor de muncă. Persoanele indicate de cel interesat vor da declarații scrise în fața comitetului sindicatului, după ce în prealabil s-a constatat că acestea au lucrat cu petiționarul în aceeași unitate și perioadă de timp. Dacă reconstituirea vechimii în muncă se cere din partea membrilor cooperatori din sistemul cooperației meșteșugărești, a celor din unitățile particulare sau a celor neîncadrați în muncă (persoane fizice) ei vor adresa comisiei care funcționează în cadrul Direcției muncii, pe lingă consiliul popular județean, cererea cuprinzînd aceleași elemente ca și în cazul celor adresate comitetului sindical. De reținut din partea celor interesați că pentru ficare perioadă de timp reconstituită, sînt necesare declarațiile a cel puțin 2 persoane, care au lucrat cu petiționarul în aceeași perioadă și în aceeași întreprindere. Vechimea în muncă reconstituită cu respectarea strictă a prevederilor legale se înregistrează în carnetul de muncă, care face dovadă pentru dosarul de pensionare. Răspundem pe această cale și petiționarului Turea Vasile din comuna Coțușca, la care îi comunicăm în plus, că în cazul că nu-și poate dovedi vechimea în muncă de cel puțin 10 ani în care sunt incluse și perioadele cit a fost militar și concentrat, el poate beneficia de un ajutor social, dacă îndeplinește și celelalte condiții prevăzute de lege. Adrian Hirtopeanu — Mihaileni : In cazul pensionării ne caz de boală, unitatea v-a încetat angajarea, astfel că perioada de 2 ani ci ați fost pensionat nu se socotește ca vechime în cîmpul muncii. Gheorghe Cădăluță — Botoșani : Desfacerea contractului de muncă la Autobaza T.A. Botoșani a avut loc în mod formal în baza cererii și adresei de transfer, așa că, neexistînd o întrerupere a activității la locul de muncă, unitatea trebuie să vă recunoască toate drepturile ce vi se cuvin, inclusiv dreptul la concediu de odihnă pe acest an. Nu era cazul să figurați ca nou angajat, atît timp cet lucrați în unitate de mai mulți ani și nu a avut loc o întrerupere a activității la locul de muncă. • DREPTURI BĂNEȘTI Aglaia Gheorghe Miron — Cristinești : In condițiile punctului 3 din Instrucțiunile 1556/1966 pentru aplicarea Decretului 954 din 5 decembrie 1966, la stabilirea dreptului de indemnizație pentru nașterea celui de al treilea copil și următorii se iau în calcul nașterile anterioare, indiferent cînd s-au produs acestea, chiar dacă copilul pentru a cărui naștere se solicită indemnizația sau copii născuți anterior nu se mai află în întreținerea mamei sau nu mai sunt în viață. In acest caz prezentați certificatele de naștere ale copiilor la Consiliul popular Cristinești pentru a vă primi indemnizația respectivă. Constantin Iacoban — Botoșani. Fiind vorba de drepturi bănești, e bine să vă adresați la comisia de judecată în condițiile Legii 59/1968, singurul organ în drept să hotărască dacă beneficiați de indemnizația prevăzută de art. 14 din H.C.M. 175/1959. Vasile Gh. Hrimiuc — Darabani. Decretul 36/1957 reglementează că în comunele unde se execută paza obștească de către cetățeni, ea se efectuează de către bărbați între 18—55 ani. In localitățile unde stabilit ca paza obștească s-a să fie asigurată prin paznici plătiți, toți cetățenii care posedă gospodării personale sunt obligați să plătească o contribuție bănească, indiferent de virstă. OM. CAZIMIR Jurist CURIER JURIDIC