Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-11 / nr. 2616

A y Anul XXV nr. 2616 j­o­i 11 septembrie 1969 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 pagini 30 bani AFIRMAREA LARGA A INIȚIA­TIV­EI CREATOARE In aceste zile, în întreprinderi, șantiere, în cooperativele meșteșugărești și alte unități economice din județul nostru au loc adunări pe secții, sectoare și ateliere pentru dezbaterea problemelor privind realizarea integrală a planului de stat pe acest an și sarcinilor pe 1970. Desfâșurindu-se sub semnul înaltelor responsabilități, a exigențelor și sarcinilor economice subli­niate de documentele Congresului al X-lea al P.C.R., aceste dezbateri care preced adunările generale ale salariaților din întreprinderi, prilejuiesc o profundă și temeinică ana­liză a rezervelor existente pentru dezvoltarea producției la fiecare loc de muncă, o largă afirmare a inițiativei creatoare a colectivelor de salariați pentru îmbunătățirea calitativă și creșterea eficien­ței întregii activități economice. Bilanțul celor 8 luni in industria județului este bun. Există toate condițiile — și aceas­ta s-a desprins ca un fir roșu din toate adunările pe secții care au avut loc până acum — ca până la sfirșitul anului să se obțină depășiri însemnate la toți indicatorii. Aceasta, alături de toate celelalte pregătiri ce se fac (și care mai trebuie făcute) vor constitui o solidă garanție pentru succesele din viitorul an, ultimul an al cincinalului 1966—1970. Redăm mai jos aspecte de la citeva adunări din secții, sectoare și ateliere, care au a­­vut loc in ultimele zile. . CONDIȚIILE REALIZĂRII PLANULUI PE ANUL VIITOR TREBUIE PREGĂTITE ÎNCĂ DE PE ACUM Faptul că sarcinile de plan pentru anul viitor sunt cunos­cute la nivelul secțiilor,sectoa­relor, atelierelor cu aproape 4 luni de zile mai devreme, per­mite pregătirea din timp a tu­turor condițiilor care să asi­gure realizarea exemplară a obligațiilor prevăzute pentru 1970. De aceea, majoritatea ce­lor ce au discutat în cadrul a­­dunărilor pe schimburi din­­ secția filatură a uzinelor tex­tile „Moldova“ au insistat asu­pra necesității aplicării ime­diate în practică a tuturor mă­surilor de care depinde obți­nerea sporurilor de producție și de productivitate. In filatura uzinelor textile, s-au dat peste plan în cele 8 luni, 12 tone de fire și s-au economisit 7,3 tone bumbac și celofibră. E­­xistă condiții pentru depășirea planului de producție și în lu­nile următoare. Planul pe 1970 însă prevede sarcini sporite la principalii indicatori. Pro­ducția globală va crește cu 2,3 la sută, productivitatea cu 7,1 la sută iar cheltuielile la 1000 lei producție marfă vor trebui reduse cu 27 lei față de acest an. Spre două direcții princi­pale trebuie orientate efortu­rile — au arătat în cuvîntul lor T. Blanaru, I. Condratov, A. Ilievici, P. Mănescu și alții care au participat la dezbateri — pentru îndeplinirea planu­lui pe 1970 : modernizarea pro­ceselor de producție și înlă­turarea stagnărilor la utilaje. „Actuala linie de baraj Marzo­­lli — arăta C. Celeschi — nu mai poate asigura o calitate corespunzătoare produselor. Ea trebuie modernizată sau chiar înlocuită“. In privința staționărilor de utilaje filatu­ra ridică într-adevăr probleme, așa după cum au arătat mulți vorbitori. In cele 8 luni s­ au PLANUL DE STAT PE 1970. IN DEZBATEREA COLECTIVELOR DE SECȚII ȘI SECTOARE DIN ÎNTREPRINDERI înregistrat staționări din cauza defecțiunilor mecanice, lipsă de preparație, lipsă de ener­gie etc. de aproape 15 milioane ore fuse. Or, un calcul pre­zentat în adunare, arată că numai prin reducerea cu 25 la sută a opririlor din cauza lip­sei de preparație și defecțiuni­lor mecanice s-ar putea obține un spor de 5000 kg fire. Mă­surile chibzuite care au fost stabilite sunt de natură să in­­fluiențeze în sens pozitiv acest fenomen dăunător întreprin­derii. „Producția de cărămizi va crește în anul viitor cu 5 mi­lioane bucăți față de acest an, a arătat mecanicul Petru Pe­­troschi de la Fabrica de cără­mizi Dorohoi. Mijloacele de transport de care dispunem sunt însă insuficiente din care cauză, chiar în condițiile ac­tuale se produc strangulări în producție. F, nevoie de încă două locomotive Diessel și mă­car 40—50 de vagoneți etajați pentru desfășurarea normală a procesului de producție.“ In unele intervenții a fost vizată activitatea nu numai a comitetelor de direcție ci chiar a unor organe centrale de stat așa cum au fost bunăoară pro­punerile făcute de A. Bucșă, C. Rudei, M. Romanescu de la Autobaza Botoșani, ca planuri­­le de transport ale autobaze­lor să fie corelate cu planurile operative ale beneficiarilor iar aceștia din urmă să-și plani­fice (acolo unde sunt posibili­tăți) transporturi în tot timpul anului. Industria laptelui, Industria de morărit și panificație, fa­bricile de confecții, cooperati­vele meșteșugărești, întreprin­derea forestieră ... Pretutin­deni discutarea cifrelor de plan în secții și sectoare a suscitat, mai mult decît oricînd, inte­resul pentru îndeplinirea co­rectă a sarcinilor pentru 1969 și a celor din ultimul an al cineinărului. Din cuvîntul in­ginerului C. Chiriac de la sec­ția de morărit Botoșani, Mi­­h­ai Nașcu de la Industria lap­telui, Nicolae Crîșmaru, de la secția de împletituri din nuie­le pentru export din Darabani, Gheorghe Nica de la Fabrica de confecții Botoșani și altora s-a desprins hotărîrea întregu­lui colectiv de a-și respecta cuvîntul din angajament, de a urma cu stăruință indicațiile date de Congresul al X-lea, de a da viață Directivelor adop­tate de acest înalt for de con­ducere a țării. . DIVERSIFICAREA­­ MIJLOC SIGUR DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI Ploile și furtunile de la mijlocul lunii iulie au adus mari prejudicii și industriei locale din județ Multe din ia­zurile I­.L. „Piscicola“ au fost rupte, iar la I.I.L. Dorohoi sute de mii de cărămizi au fost distruse. Pagube materiale ne­recuperabile care ar fi putut ridica multe semne de între­bare pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan pentru 1969. Totuși, responsabilitatea cu care sau dezbătut sarcinile pentru anul viitor, a dus la găsirea unor soluții de com­pensare a nerealizărilor din sectoarele amintite și chiar de depășire a producției globale industriale anuale cu peste 3 milioane lei. S-a stabilit să se treacă la producția de prefa­bricate din beton (boiandrugi, borduri, spaleți ș.a.) la I.I.L. „Flamura roșie“, a tuburilor din ceramică arsă pentru iri­gații a I.I.L. Dorohoi, a extin­derii cooperării unităților de industrie locală cu întreprin­derile republicane, la fabrica­rea unor mașini și confecții metalice prin utilizarea mai de­plină a capacității atelierelor mecanice și a turnătoriei de fontă și neferoase. De o atenție mai mare se va bucura diversificarea pro­ducției și la uzinele textile „Moldova“, la cele două fa­brici de confecții, în unitățile (Continuare în pag. a IlI-a) Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice Ieri au avut loc în ju­dețul nostru, consfătuiri­le­­ anuale ale cadrelor di­dactice din învățămîntul preșcolar, de cultură ge­nerală, profesional și teh­nic. La aceste consfătuiri, organizate pe orașe și grupe de comune, au luat parte tovarășii : Gheorghe Ghinea — la Săveni; Du­mitru Breabăn și Bratu Păun — la Botoșani; loan Papară — la­ Trușești; Ni­colae Iliuță — la Dara­bani ; Elena Olteanu — la Sulița; loan Costaș — la Cristinești ; Nicolae Cîntec — la Corni ; Vasi­le Apetroaie — la Rădăuți- Prut ; Mihai Burlacu — la Dorohoi ; Mihai Matei — la Bucecea ; Eugen A­­ron — la Manoleasa, Ni­colae Chelba — la Ștefă­­nești , Gheorghe Tănăses­­cu — la Nicolae Bălcescu și Ion Ciobanu — la To­­direni. Consfătuirile au prile­juit o amplă dezbatere a sarcinilor ce revin școlii, corpului didactic în anul școlar ce va începe în cu­­rînd, în lumina documen­telor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. discuții au Participanții, la abordat, cu înalt spirit de răspunde­re, o arie largă de pro­bleme privind perfecțio­narea și modernizarea în­­vățămîntului, făcînd, în acest fel, un prețios schimb de experiență. O atenție deosebită s-au a­­cordat, în consfătuiri­, di­feritelor aspecte ale școlii de 10 ani, în special, cla­sei a IX-a, școlarizării, a­­sigurării­­ tuturor condiți­ilor în­ vederea bunei des­fășurări a învățămîntului în noul an școlar. r PROLETAR) DIN TOATE TREILE ONO­VA 1 Duminică, 14 septembrie, la secția de artă plastică a Mu­zeului județean din­ Botoșani va avea loc vernisajul expo­ziției de pictură a Michaelei Eleutheriade. Amatorii de pic­tură vor avea deci prilejul să admire cele 50 de lucrări ale artistei, frumoase picturi în ulei, peisaje și natură sta­tică, a­genda S-a introdus în fabricație la Fabrica de cărămizi din Do­rohoi, un nou sortiment de cărămizi. Avînd aceleași dimensiu­ni ca și cele obișnuite, noul sortiment prezintă mai multe găuri în corpul cărămizilor, fapt care scurtează ciclurile de uscare și ardere, iar la utilizare fac o priză mult mai bună. O.C.L. Produse industriale, prin magazinul „Pionierul“ din municipiul Botoșani a fost aprovizionat cu un bogat sortiment de uniforme școla­re pentru fete și băieți. Procu­rarea acestora se poate face și cu plata în rate. Anul acesta au fost prevăzute cheltuieli in&it­­mind aproape 1,5 milioane lei pentru ridicarea u­­nor construcții necesare secțiilor de mecanizare care deservesc cooperativele agricole. Investițiile pla­­nificate se află într-un stadiu mai avansat de reali­zare în raza întreprinderii de specialitate din Dara­bani unde, valoric, lucrările sînt executate­ în pro­porție de 50%. Complet nesatisfăcător e ritmul insă în raza IM.A. din Frumușica, Dorohoi, Dîngeni și Coțușca. Aplicîndu-se în prac­tică o inițiativă a sala­riaților, la Autobaza de transporturi Botoșani se reface, prin muncă patriotică, întreaga in­stalație de încălzire cen­trală. Se vor realiza, în acest fel, importante e­­conomii bănești, asigu­­rîndu-se — în același timp — și condiții mai bune de muncă pentru întregul personal al autobazei. T.A.P.L. Botoșani, in laboratorul unității Fotografia : I. HELICI PE AICI A TRECUT CONTROLUL.. PE URMELE INSPECȚIEI COMERCIALE ȘI SANITA­RE DE STAT IN UNITĂȚILE DE DESFACERE CU AMĂNUNTUL ȘI DE ALIMENTAȚIE PUBLICA. ■ CONTROLUL E CA APA : TRECE ; LIPSURILE, CA PIETRELE — RĂMIN m IACOB DE LA „MIORIȚA“ TACE CA... PEȘTELE U O POVESTE HAZLIE CU „TREI SARCIMI“ ■ IGNORAREA DE CĂTRE CONDUCERILE DE UNITĂȚI A SESI­ZĂRILOR FĂCUTE DE ORGANELE DE CONTROL NU ESTE O CONTRAVENȚIE ? DACĂ DA, ATUNCI CINE O SANCȚIONEAZĂ ? Pentru exercitarea controlu­lui în unitățile comerciale din județ, lucrătorii de la Inspec­toratul comercial de stat jude­țean și de la Inspecția sanita­ră de stat sînt investiți cu largi competențe ce derivă din hotărîri și instrucțiuni elabo­rate de organele centrale de stat. Indicațiile date de către aceste organe de control — în cadrul dispozițiilor legale și în limita competenței — au ca­racter obligatoriu pentru lichi­darea lipsurilor constatate. De aici — marea răspundere pen­tru ceea ce se consemnează în procesele verbale de inspec­ție despre care vorbeam mai sus. E vorba deci, în primul rînd,­ de seriozitatea controlu­lui. Am întîlnit însă în inves­tigațiile noastre cazuri de-a dreptul ridicole. La bufetul „Miorița“ din municipiu în ziua de 16 aprilie a.c. s-au e­­fectuat din partea lucrătorilor inspecției sanitare de stat două controale : primul — de Mircea Vaizer și Ilie Cordu­­neanu , al doilea de Viorel Ma­­liovaniuc. ( De ce a fi fost nevoie să se verifice de două ori, în aceeași zi, același o­ ancheta economică biectiv nu înțelegem). Și mai greu e de înțeles însă urmă­toarea situație­­ în timp ce prima echipă consemnează în registrul de control : „localul are pereții afumați, pe alocuri tencuiala căzută“, a doua sus­ține că: „localul este bine în­treținut, curat“. Rețineți deci, în aceiași zi, în același local! Poate că o atare situație nu e cu totul străină de cea pe care am întîlnit-o, zilele tre­cute, la această unitate­­ și pe care o redăm în cele ce urmea­ză. In jurul orei 12, în biroul responsabilului Moise Iacob de la „Miorița“ (și în prezența activă a acestuia) am­­ găsit un ofițer de miliție și încă doi civili trăgînd de zor „la pă­hărel“. Poate că or fi fost și ei în acțiune de control! Moi­se Iacob însă ,s-a îndărătnicit în a nu ne spune cine anume erau și ce căutau acolo,­­în bi­roul dumnealui, în timp­­ ce în bufet erau destule mese­ libe­re. A refuzat să-i „divulge“ și în fața directorului , Direcției comerciale județene. Dacă Ia­cob, nu vrem ce-i poate face conducerea T.A­ P.L. sau, a Di­recției comerciale? A trebuit să apelăm, la loc­țiitorul c­o­m­a­­n­d­a­n­t­u­­ lui inspectoratului județean de miliție, tovarășul maior Pe- VICTOR MAFTEI (Continuare in pagina a Ill-a) Redacția și administrația: Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane 5 Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Cronică municipală POȘTALA Zeci de poștași urcă zilnic prin blocuri sute și mii de trepte, irosindu-și de multe ori, nejustificat, timpul și sănătatea , ziarele și scrisorile simple nu necesită semnături de primire. Intrebînd pe condu­cătorii poștei de ce nu se instalează cutii poștale moderne în blocuri, ni s-a răspuns prin hîrtia nu­mărul 40/5920 din 17 iunie , nu dumnealor, ci Con­siliul­ popular municipal ar trebui să rezolve pro­blema. Dovadă : hîrtiile cu numărul 40/554 din 15 ianuarie a.c. și 40/514 din 13 mai a.c., trimise, prin poștaș, de la Direcția județeană de poștă și Tele­comunicații Botoșani la primăria municipiului. Intre­­bîndu-i pe destinatarii hîrtiilor respective, am aflat că se păstrează, din iarnă, tovarășul Petru Văcă­­riuc. In răspunsul pe care-l vom primi de astă dată, dorim — deopotrivă cu concetățenii urbei — să a­­flăm că aceste cutiI au foST INSTALATE­­ REP. CAMPANIA DE TOAMNĂ INDISCIPLINA TRENEAZĂ ASUPRA RITMULUI DE LUCRU ■ OGOARELE CHEAMĂ LA LUCRU — UNII MECA­NIZATORI BENCHETUIESC U UN ȘEF DE SECȚIE FOST DESTITUIT. DAR NUMAI EL E DE VINĂ ? H NI­A­MENI NU ARE DREPTUL SA IROSEASCĂ TIMPUL BUN DE LUCRU Marți, 9 septembrie, la gru­pul de tractoare din Dragalina lipseau doi mecanizatori (Mi­hai Boț și Ion Șulic) De la Cristinești lipseau, de aseme­­nea, doi mecanizatori (Gheor­ghe gulie și Gheorghe Topală) iar de la Hilișeu — tot doi (Ștefan Bradu și Constantin Dohotaru) etc. Erau plecați la petreceri încă din ziua pre­cedentă și nici pină la orele 16 a doua zi, nu se iviseră, pe lingă tractoarele „aliniate“ la secțiile unde sunt încadrați. A­­șadar, o dată cu însămînțări­­le de toamnă, care au început in majoritatea unităților agri­cole din județ, au apărut și se manifestă unele deficiențe ca­re reflectă o stare disciplinară slabă in rîndul tractoriștilor. Fără îndoială că cei mai mul­ți dintre ei își fac pe deplin datoria, așa că nu putem vor­bi de o situație generală. Dar nici cazurile nu sînt pînă în­­tratît de izolate încît să poa­tă fi trecute cu vederea. Exem­plele pe care le-am enumerat mai sus considerăm că necesită să fie tratate și sancționate ca atare : cei vinovați să fie che­mați la ordine. Secția de me­canizare constituie nucleul or­­ganizatoric de bază al întreprin­­derii și nu un loc în care fie­care face ce vrea și cum vrea. Unde duce lipsa de discipli­­nă in muncă vom vedea și din următorul caz. Așa după cum vi-am informat în ziarul de ieri, la secția de mecanizare Dumeni a I.M.A. Dorohoi, pre­gătirile pentru campania de față nu s-au făcut până acum, deși mijloacele de lucru tre­buiau să fie acum în timp. Sun­tem­ în măsură să vă dăm as­tăzi noi amănunte în legătu­ră cu situația de la această secție : la începutul săptămînii lipseau, de aici 47 tuburi pen­tru semănători, 4 lagăre de po­­lidisc, 5 cauciucuri, 4 rulmenți, 4 axe și încă multe alte piese­­ nu le mai enumerăm pentru că ar trebui să înșirăm aici un adevărat inventări. Și toate a­cestea pentru că șeful de sec­ție Constantin Tîrnăuceanu, membru în comitetul de direc­ție (!) nu le comandase între­prinderii. Am menționat ieri că o parte din piesele necesa­re se află în baza de aprovi­zionare de la Botoșani. Reali­tatea este că multe dintre ele se aflau și în magazia între­prinderii dar nu au ajuns la secție decît după ce primul se­­cretar al comitetului județean de partid, tovarășul Gheorghe Ghinea, a cerut în mod expres conducerii întreprinderii de mecanizare de la Dorohoi să rezolve această situație. Am discutat marți cu tovarășii Carol Seger, inginer mecanic șef și Nicolae Isac, contabil șef la I.M.A. Dorohoi privitor la cauzele care au condus la în­­tîrzierea respectivă la secția Dumeni. In sinteză părerile și răspunsurile la întrebările noastre ar arăta cam astfel: Șeful de secție (n.n. nu uita­ți­­ membru în comitetul de direcție !) este inactiv. A fost sancționat de mai multe ori dar toate ajutoarele ce i s-au dat n-au avut efect. Nu a fost schimbat din această­ funcție pentru că n-am avut în loc al­­tul mai bun. Oare așa stau lucrurile ? Dar e drept ca un om care nu face munca pentru care este plătit să primească totuși, în continuare o leafă destul de bună ? Dacă ar fi fost schim­bat din funcție la timp nu s-ar fi ajuns la situația actuală cind după cum afirma președintele cooperativei agricole­, tovarășul Toader Frunză și secretarul comitetului comunal de partid, tovarășul Mihai Axinte, sunt peste 300 de ha de pregătit și semănat, iar polidiscurile abia au intrat în reparație, printre semănătorile nemișcate din loc de astă primăvară crește bu­ruianul în voie etc. Analizînd situația la fața locului, tova­rășul Dumitru Bucovanu, di­rector adjunct la Direcția agri­colă a dispus destituirea șe­fului de secție. Măsura este foarte bună, corespunde spiri­tului întăririi răspunderii per­sonale a fiecărui lucrător pro­­clamat de Congresul al X-lea al partidului. Dar, cu toată se­riozitatea, îl întrebăm pe to­varășul director adjunct Buco­­vanu : crede el oare că numai șeful de secție e vinovat ? Din conducerea întreprinderii nu-i revenea oare nimănui da­­toria să verifice activitatea șe­fului de secție, fiind el chiar membru al comitetului de di­recție ? La o verificare mai atentă rezultă că și în alte secții de mecanizare mijloacele de lu­cru nu sînt în totalitate pre­gătite pentru actuala campanie. Fără discuție, nu am intîlnit nicăieri o situație similară cu cea de la Dumeni. Insă la Dragalina exista un polidisc fără Cauciucuri, la Ibănești se afla o semănătoare nereparată, etc. Se poate motiva că nu întotdeauna e nevoie de toate mașinile odată și că secțiile pot face foarte bine față și fără aceste citeva mașini de care vorbeam. Dacă așa stau lucrurile, de ce le mai țin în inventar ? Doar ca să măreas­că artificial prețul de cost ? Iar dacă e să lucreze, apoi să fie reparate și întrebuințate cind e nevoie de ele. Condu­cerilor întreprinderilor de me­canizare din județ le revine o­­bligația să revadă de urgență stadiul pregătirilor din fiecare secție pentru a nu avea pri­lejul ca măsuri dintre cele care au fost luate la Dumeni să tre­buiască repetate și în alte locuri Evident, am întîlnit in aceste zile și multe lucruri bune, ac­tivitate fructuoasă. Dar nu ne oprim asupra acestor aspecte pentru că datoria fiecăruia la locul său de muncă este toc­mai să lucreze bine. Pentru a­­ceasta primește doar o remune­rație. Neobișnuit e cind nu face acest lucru. Și iată un a­­semenea caz, relatat de Gheorg­he Magopăț, șeful secției de mecanizare de la Cristinești. I. MAXIMIUC (Continuare în pag. a IlI-a)

Next