Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-12 / nr. 2617

4 -4 t Y -4L * r Anul XXV nr. 2617 vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani • In cadrul aplicării studiilor de organizare științifică a producți­ei, colectivul condus de ing. Nicolae Matei de la Centrul județean de reproducție și selecție a animalelor a introdus procedeul de a materialului înfiolare seminal destinat reproducției. re Vechiul procedeu, ca­folosea butelii cu dop, a fost abandonat. In felul acesta vitalita­tea materialului semi­nal crește cu 12 ore, ceea ce va influența po­zitiv natalitatea la ani­male. Totodată, prin noua metodă se reali­zează o economie a­­nuală de cheltuieli de circa 40 000 lei. • In unitățile deser­vite de Centrul de pro­tecția plantelor Boto­șani se desfășoară com­baterea cuscutei din trifoliene. Au fost dis­tribuite cantitățile ne­cesare pentru executa­rea acestei acțiuni pe 200 ha. vetre infestate. In același timp se dis­tribuie Aldrin și Crip­­todin pentru tratarea griului ce se va însă­­mînța în această toam­nă. La sediul unității se repară acum utilaje pentru sezonul de com­batere a bolilor și dău­nătorilor în timpul ier­nii. Pînă acum au fost reparate 30 vermorele de tipul AS—14 și 10 pompe carosabile. * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A devenit ceva obișnuit ca înainte de începerea lucru­lui, in parchetele de exploatare, șeful sectorului forestier Coșula să reamintească muncitorilor despre normele de se­curitate a muncii Fotografia : IOAN NEGREA Dacă în primele luni ale a­­nului între cauzele întîrzie­­rii lucrărilor de investiții, pon­derea au avut-o cele obiective, încă de la sfîrșitul primului trimestru o serie de deficien­țe pur subiective se opun a­­tingerii cifrelor dorite. Ceea ce complică și mai mult lucrurile este numărul mare de obiecti­ve, la care cu patru luni îna­inte de sfîrșitul anului — din care trebuie să se rețină, cel mult două oferă condiții nor­male de lucru — realizările sunt mult rămase în urmă. Iată-le pe cele mai principale : Cea mai mare parte a obiec­tivelor de mai sus se află­ în execuția întreprinderii județe­ne de construcții-montaj care, în­ aceeași perioadă de­ timp, realizează doar 60,8 la sută din­ sarcinile de plan anuale. Cifrele din tabelul­, de mai sus prilejuiesc și alte comen­tarii. Astfel, la obiectivele la care din cauza lipsei de docu­mentație și a nedeschiderii­­ fi­nanțării la timp lucrările­­ au fost atacate mai tîrziu, nu­ nu­mai că nu s-a făcut­­ nimic pentru recuperarea restanțelor înregistrate încă din­ start, ci, acestora li s-au adăugat altele. Așa stau lucrurile la atelierul mecanic al I.I.L. „Flamura ro­șie“, la linia tehnologică a IIL Dorohoi,, liceul și interna­­­tul din Botoșani etc. La o se­­­rie de obiective e deficitară- a­­chiziționarea mu­lajelor,­­în, ,spe­cial de către beneficiari,, iar, la­­ altele, corelarea execuției cu aducerea acestora. Din ast­fel de motive , la­ fabrica­­ de brînzeturi, la constr­ucții-mon­­taj realizările sînt ,de peste, 62,0 la sută, iar la total ,abia de 45,4 la­­ sută.­Situații ase­­­mănătoare sunt și la comple­xul comercial, linia­­ tehnologi­că de la ■ castelul­­ de apă,­­IAS, Săveni,­­UJCC, UJCM și alți beneficiari. Lunile care­cum constructorul urmează au, de altfel știe, o deosebită importanță. O dată cu realizarea unui­ ritm susținut de lucru, urmează să se realizeze stadii­­ fizice care să permită luarea cu oportu­nitate a măsurilor de conti­nuare a lucrului pe timp ne­favorabil. De asemenea, con­ducerea întreprinderii jude­țene de construcții-montaj trebuie, o dată cu­ elaborarea măsurilor în acest sens, să accelereze ritmul de execuție pentru respectarea termene­lor de punere în funcțiune a fiecărui obiectiv, pentru ca­ pe măsu­ră ce ne apropiem de sfîrșitul anului numărul șan­tierelor să se restrîngă, efor­turile să poată fi din ce în ce mai concentrate. E timpul, a fost și pînă acum, ca și be­neficiarii de investiții să-și aducă­­ un aport mai susținut în special prin îndeplinirea la timp a atribuțiunilor ce le revin pe linia procurării de utilaje și apoi cea permanentă cu colabora­construc­­torul. I. HOGAȘ INVESTIȚII 1969 RAPORTATE LA TIMP, REALIZĂRILE CER AMPLIFICAREA EFORTURILOR Obiectivul Beneficiar Realizat din planul anual Total C+M Statia de înnobilare a nisipului Fabrica de brînzeturi Dorohoi Complex comercial Atelier mecanic Linie tehnologică și uscător Extinderea sursei de apă Construcția castelului de apă Creșa din Botoșani încălzirea centrală Spitalul nr. 1 Liceul Botoșani Internat și contină Canalizarea sectoru­lui zootehnic Diferite investiții întreprinderea Minieră Miorcani 34,6 36,1 Industria laptelui 45,4 62,8 OCLI Industrial 58,6 73,9 IIL „Flamura roșie“ Botoșani 33,1 31,9 IIL Dorohoi 35,3 57,0 IGCL Botoșani 42,8 46,1 55,3 63,9 Direcția sanitară 27,3 26,9­­ 31,2 30,2 Inspectoratul școlar 46,2 48,3 Inspectoratul școlar 17,5 24,1 IAS Leorda 43,1 42,7 Intrep­ forestieră 50,5 49,1 Industria cărnii 60,6 56,3 IAS Săveni 49,6 59,7 UJCC­­ 60,5­­ 74,6 UJCM_____________52,0 60,8 Cronică municipală DECIZIA 80 A fost elaborată anul acesta de comitetul exe­cutiv al consiliului popular municipal — și prevede un șir de norme obligatorii ale vieții citadine. Orâ­­șenii o cunosc și, în mare, o respectă — încadrîndu­­se în litera legii de bună voie, dar și sub sancțiu­nea actului contravențional. Dar municipiul crește de la o zi la alta, ceea ce nu a fost încă prevăzut în actul normativ, și devine obligație cetățenească. Botoșănenii nu au locuit, pînă acum, în cartiere și-n blocuri, și situa­ția aceasta de firească aglomerare în spații limitate nu i-a debarasat de vechile deprinderi patriarhale. In n­oile cartiere se cresc în voie păsări, se pornesc motoare în miez de noapte și se scot preșurile la bătut în ceasurile cele mai bizare. Copiii sunt lă­sați să strige pe sub geamuri, iar oamenii cei mari își­­ fac șicane­ acustice fără mustrări de cuget și, mai ales, sancțiuni „la buzunar". Pînă la reedita­rea Deciziei 80/1969, asociațiile de locatari să re­glementeze orarul liniștii și al zgomotelor în toate înfățișările lor ! Se­ așteaptă primele amenzi, pe ca­re le vom populariza I­ REP. OB Vedere din Botoșani. PHOLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I Cuvîntarea NICOLAE Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pen­tru mine să vă adresez, la so­sirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a între­gului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prie­tenie pe dumneavoastră, pri­mul președinte al Republicii Austria care face o vizită ofi­cială în România, vă întîmpi­­nă ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de­ care poporul român nutrește sentimente de stimă și priete­nie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropie­rea lor geografică, cit și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimu­late continuu de năzuința co­mună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului ro­mân, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, as­pirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoare­le lumii. Suntem­ încredințați că vizita dumneavoastră va con­tribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dez­voltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noas­tre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și secu- președintelui CEAUȘESCU­ rității preocupă profund po­poarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamen­tală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea cli­matului internațional, la pro­movarea unor relații normale între țări și popoare — înte­meiate pe respectarea inde­pendenței și suveranității na­ționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fie­cărui popor de a hotărî sin­gur asupra destinelor Avem convingerea că, în sale, ca­drul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoa­relor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu­ mai bine în țara noastră, da­­ți-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Buh venit“ pe pămîntul României­­ (Aplauze îndelungate). Redacția $1 administrația : Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane. Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — HOB Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Vizita în țara noastră a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitala președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președinte­lui federal, pe aeroportul Bă­neasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vicepreședinte Manea Mănescu, al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, prima­rul general al Capitalei, Mi­­hai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători de insti­tuții centrale, oameni de știin­ță și cultură, generali și ofi­țeri superiori, precum și nu­meroși ziariști români și aus­trieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau­­ prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai amba­sadei austriece, șefi ai misiu­nilor diplomatice, atașați mi­litari și alți membri ai corpu­lui diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drape­lele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădi­rii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fe­deral, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Exce­lenței sale președintelui fede­ral al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prie­tenia dintre popoarele român și austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­țiul aerian al României de a­­vioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­ședintele federal Franz Jonas este salutat cordial de pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al președin­telui federal, dr. Claus Win­terstein, ambasador extraor­dinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului fede­ral al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru pleni­potențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Jo­sef Randion, consilier de ca­binet, dr. Kurt Skalnik, consi­lier, referent de presă al Can­celariei președenției. Președintele Nicolae Ceaușes­cu prezintă persoanele ofici­ale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de State trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută dra­pelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața mili­tarilor rostind în limba ro­mână : „Bună ziua ostași“. Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte per­soane oficiale române venite in întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde pre­ședintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților austrieci buchete de flori. Primirea deosebit de căldu­roasă pe care a făcut-o popu­lația Capitalei președintelui federal Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporu­lui nostru față de poporul aus­triac. Vizita președintelui Re­publicii Austria în România se înscrie ca un moment impor­tant în istoria bunelor relații (Continuare In pagina a IlI-a) Depunerea unei coroane de flori In după - amiaza aceleiași zile, președintele federal Franz Jonas și persoanele ofi­ciale care îl însoțesc au de­pus o coroană de flori la Mo­numentul eroilor luptei pentru libertate­a poporului și a pa­triei, pentru socialism. Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru vintele amicale de salut cu­cu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă în­soțesc. Am acceptat cu bucurie in­vitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă po­sibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noas­tre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină re­lații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de de­osebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relații­lor cu statele din această re­giune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De ace­ea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoas­tră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani intr-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oa­menii de stat din țările noas­tre au contribuit în mod esen­țial la evoluția acestor rela­ții. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a re­lațiilor de prietenie statorni­cite între țările noastre. Suntem­ încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne adu­cem contribuția și la înțele­gerea popoarelor din regiu­nea în care trăim, și prin a­­ceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu per­sonal și al poporului austriac dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după - amiază, președin­tele federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas, a făcut vizită protocolară președinte­­­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspe­te, la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a pre­zentat onorul­ între președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușes­cu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim - vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Manea Mănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de­ Stat, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat­ Corne­­liu Mănescu,­­ ministrul aface­rilor externe, și Gheorghe Pe­­le, ambasadorul României la Viena. Președintele­­ Austriei, a fost însoțit de Kurt Waldheim, mi­nistrul federal al afacerilor ex­terne, Eduard Tschop, amba­sadorul­ Austriei la București, Karl Trescher, director de ca­binet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasa­dor, șeful protocolului Ministe­rului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat președintelui Franz Jo­­­nas, ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“, cla­sa I. Felicitînd călduros pe pre­ședintele federal al Austriei pentru1 înalta distincție confe­rită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer a­­ceastă înaltă distincție ca semn de prețuire a contribu­ției dv. la dezvoltarea relații­lor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești din­tre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Aus­triei. Mă bucur în mod deo­sebit că primesc această înal­tă distincție a Republicii So­cialiste România din mina dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președin­telui Consiliului de Stat, Ni­colae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Meri­te al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule pre­ședinte, să-mi permiteți ca în­semn al bunelor legă­turi și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, aceas­tă înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi suc­cese în dezvoltarea Republi­cii Socialiste România“. Mulțumind cu căldură, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei din­tre popoarele noastre, al do­rinței de dezvoltare în conti­nuare a prieteniei și colabo­rării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres). r-t 4 *

Next