Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-21 / nr. 2677

CLOPOTUL • PAGINA 2 Folosirea acestor cunoscute noțiuni din economie cu re­ferință la activitatea cultura­lă de masă ar putea părea ne­potrivită. Ele subliniază însă sugestiv caracterul de acti­vitate expres angajată a mun­cii culturale, evidențiind în același timp necesitatea, încă prea puțin luată în seamă, ca fenomenul continuu de adap­tare la cerințele specifice sa­tului să nu se producă nu­mai prin orientarea celui ca­re planifică, ci să fie provo­cat prin cerere de către aceia cărora munca culturală își oferă serviciile: „însuși sistemul de condu­cere a muncii culturale de către un consiliu în care sunt cuprinși factori de răspunde­re din unitățile și din organizațiile economice politice și obștești (secretarii comi­tetelor comunale de partid, U.T.C., președintele consi­liului popular, președintele cooperației de consum, pre­ședintele C.A.P. etc.) este menit să asigure programarea activităților în funcție de ce­rere am întîlnit la Ungureni. Urmînd ca din anul viitor sectorul zootehnic al coope­rativei de producție să se pro­fileze pentru creșterea porci­lor s-au exprimat păreri de neîncredere în avantajele a­­cestui proiect, aerul agronom. Atunci ingi­niorel Clo­cotici și-a propus și a ținut o expunere pe tema „Avanta­jele creșterii porcilor“. Urmărind celălalt aspect al relației, oferta, constatăm o insuficientă preocupare a conducerilor căminelor cul­turale de a răspunde prin forme variate, atractive, ce­rerii formulate de viață. Pentru a blama cazurile de sustragere din avutul obștesc, mai peste tot unde s-au ivit asemenea cazuri s-au folosit expunerile. Chiar dacă sunt programate operativ și sunt ținute în toate satele comu­nei, ca la Mihăileni, Un­gureni și în alte părți, expu­nerile nu sunt suficiente, pen­tru că nu pot înlocui efectul pe care l-ar avea alte genuri de manifestare, cum ar fi DIN NOU DESPRE „CERERE SI OFERTA“ IN ACTIVITATEA CULTURALA cultura de masa rințe“ — ne spunea tovarășul Gh. Pușa, directorul căminu­lui cultural din Dersca. în­trebarea este : se folosesc toți acești factori de calitatea lor în scopul arătat ? își mai a­­mintesc ei, adică, între două ședințe, cea de planificare și cea de analiză, că au datoria să ceară programarea unor activități pe care viața le im­pune între timp ? Prea puțin. Cu excepția acelora care se ocu­pă curent de aceste probleme — secretarul comitetului de partid, directorul căminului, directorul școlii — ceilalți membri din consiliul de con­ducere al căminului nu for­mulează astfel de cereri. Cu atît mai puțin o fac alții, in­­­­ginerul agronom, medicul, brigadierul sau simplii cetă­țeni. In unele cooperative de producție, de exemplu, se constată o slabă participare la muncă a unor coopera­tori. Brigadierul la care sunt mai numeroase asemenea ca­zuri prezintă directorului de cămin o listă de nume care să fie satirizate în textul bri­găzii artistice ? Nu. Directo­rul caută faptele­ cești, ing. V. Bortă și La Stîn­­conta­bilul șef I. Vasiliu, secretarul comitetului de partid din C. A.P. își exprimă convinge­rea că unele forme de mani­festare culturală, în special satirizarea în textul brigă­zii artistice ar putea influen­ța pozitiv atitudinea față de muncă și față de avutul ob­ștesc .Ne explică și în ce con­stă specificul neprezentării la muncă la Stîncești, datorită apropierii de oraș un mare număr de bărbați sunt sala­riați ai­­ întreprinderilor și instituțiilor din Botoșani, iar soțiile unora dintre ei, cucoa­ne improvizate, desconside­ră munca în cooperativă. — Ați cerut directorului de cămin să fie satirizate astfel de cazuri în textul brigăzii? — Prea puțin, sună răspun­sul, ca un eufemism, pentru „deloc“. Ci­ despre secretarul comitetului comunal U.T.C. din comuna Mihai Eminescu, D. Matei, a aflat abia de la noi că face parte din consi­liul de conducere al căminu­lui cultural. Un exemplu pozitiv de ce­caricatura expusă la gazeta de perete. O amintim rece foarte restrînsa ei de la­utili­zare ilustrează situația unor genuri artistice de valoare in­contestabilă, care neglijate treptat ajung să fie conside­rate demodate și ineficiente. Am văzut o caricatură inspi­rată doar la Vîrfu Câmpului. In alte comune, panoul cu in­scripția „Supliment satiric al gazetei de perete“ n-a mai găzduit de multă vreme vreun desen. Ca la Stîncești, de e­­xemplu, unde nici gazeta de perete nu găzduia decit un articol învechit și general, iar alte două panouri - gaze­tă (dintre care unul construit cu gust și bine amplasat la intersecție, în fața școlii) e­­rau complet goale. Un fenomen similar de de­preciere afectează de cîtva timp și brigada artistică. Con­cepută numai laudativ, cu texte de o fadă compilație, ea găsește, firesc, o audiență sub posibilitățile virtuale ale genului. înviorarea brigăzii nu poate fi de așteptat la că­mine ca cele din Durnești a­­tît timp cît directorul, M. Pă­­duraru, se teme să nu... su­pere pe cineva. „Folosim și critica, spune dînsul, dar mai puțin“, deși știe că un text care nu spune lucrurilor pe nume este fără sare și lipsit de priză la public. Sporirea gradului de efi­ciență a activității culturale poate fi obținută numai prin­­tr-o atentă corelare a mani­festărilor cu situațiile con­crete din fiecare localitate. Realizarea acestui obiectiv trebuie urmărită prin con­sultarea, de către cei care în­tocmesc planificarea muncii, a unui cît mai larg cerc de oameni din toate sectoarele vieții satului. Dar cum un singur om, directorul cămi­nului cultural, nu poate fi mereu omniprezent și atot­­cunoscător, oamenii trebuie o­­bișnuiți să formuleze ei cămi­nului cereri. Amintindu-le o­­dată, de două ori această da­torie și acest drept, se vor deprinde treptat să și-o în­deplinească și, respectiv, să și-l exercite. I. BIȘOC r Există în ultima vreme o tendință evidentă a editu­rilor de a ne oferi sinteze. Pentru cititorul obișnuit solu­ția este utilă și eficientă, reușind să-i faciliteze contactul cu un bogat material informativ, la care altfel poate nici n-ar fi apelat vreodată. Pe aceeași linie se înscrie și proaspăta înmănunchere de articole de sub redacția lui Eugen Mewes, sugestiv intitulat „Terra nostra“. Volumul, la care au colaborat nume prestigioase, vine să ocupe un loc, dacă nu complet gol (pentru că prin reviste am mai văzut răspîndite multe articole ocazionale de acest gen), în orice caz foarte slab reprezentat, cum este istoria a­­gronomiei în România. Firește, diverse aspecte, mai ales ținînd de relațiile agrare de la noi, au fost bogat tratate. Dar puțini cunosc începuturile agronomiei la noi ca și evo­luția tehnicii folosite — istoria agriculturii ca atare. Deși lucrarea, din modul în care este alcătuită, nu vădește o a­­nume preocupare de concepție, o anume ordine decît poa- NOTE DE LECTOR „TERRA NOSTRA“ de aceea a rangului autorului sau personalității despre ca­re se vorbește, ea își vădește pe deplin utilitatea, suscitînd interesul agronomilor și, poate, nu numai al lor. S-ar putea unii întreba: la ceva mai fi folosind și o istorie a agrono­miei ? La un răspuns complet nu m-am gîndit, deși sînt pentru o astfel de istorie. Cel puțin parcurgerea lucrării la care ne-am referit prilejuiește reflecții diverse care pot constitui, în același timp, sugestii pentru conducătorii agri­culturii de azi. Citez în acest sens „... în secolul al XVII-lea, în cuprinsul podișului moldovenesc, numărul iazurilor și heleșteelor depășea 1500, ocupînd o suprafață de aproape 20.000 ha“. Și mai departe: „Dintre sutele de iazuri ... menționăm pe cel de la Dorohoi, secat după 1890... ezerul Dorohoi ocupa în anul 1866 o suprafață de 150 fălci (215 ha.), avînd un rol deosebit de important pentru atenuarea viiturilor Jijiei“ (pag. 79). Ne gîndim azi, ce importanță însemnată ar avea refacerea lui — mai ales că sîntem într-un an cînd Jijia a produs destule ne­cazuri — atît pentru agricultură cît și pentru dezvoltarea industriei în zona respectivă! Dar numai acolo ? Mai sunt și alte vechi vetre de iazuri care amenajate ar putea con­duce la reducerea aridității zonei noastre, ar da posibilita­tea dezvoltării unor semiindustrii și industrii. Căci, de ce să nu o recunoaștem? avem nevoie mare de așa ceva. Dar să revenim la lucrare, în orice caz, nu așa vrem să arate o istorie de agronomie românească. Evident că­ și autorii se pare că nici nu și-au propus așa ceva. Acum însă se naște cerința elaborării ei. De aceea în viitor nici nu ne gîndim la o reeditare a culegerii, ci la o lucrare nouă, științific structurată, scrisă vioi, de dimensiuni, multilate­ral documentată, care între altele va avea meritul de a e­­videnția locul real al agronomiei în dezvoltarea social­­economică a tării. I. MAXIMIUC . Animați de dorința de a pune bazele unui muzeu școlar, pionierii din Tătărășeni au făcut de curind o drumeție pe locul unei vechi vetre de sat. Conduși de datele din monografia satu­lui Havîrna, micii arheologi au determinat aria vechiului sat și au adunat numeroase obiecte ce atestă ocupațiile și modul de viață al oamenilor de pe a­­ceste locuri.­­ Pionierii și școlarii din Ionășeni - Trușești au partici­pat la acțiunea de colectare a 600 kg ghindă care va fi folo­sită pentru insamnițare în pe­piniera ocolului silvic. In cadrul acțiunilor întreprinse in detașa­mentele de pionieri ei au or­ganizat un concurs de orientare turistică in pădurea satului. Con­cursul a avut ca scop cunoaș­terea de către elevi a locurilor natale și dezvoltarea spiritului inventiv al participanților. Intr-o pauza la Școala generală din Prăjeni Elevii clasei a Vl-a B de la Școala nr. 4 Botoșani au organi­zat o interesantă excursie la Leorda unde au vizitat secto­rul zootehnic al I.A.S. din lo­calitate. Aici li s-a oferit un minunat prilej de a afla des­pre munca, importantele succe­se obținute de harnicul colec­tiv de lucrători al celei mai mari întreprinderi zootehnice din județ. note note note note Nu e sportiv! De curind am fost martorii desfășu­rării unei originale ore de educație fizi­că la Școala generală Doncești. Ne-a a­­tras aten­ția mai întîi „împărțirea“ clasei: pe cele două terenuri (nu ne propunem să descriem starea acestora) o teribilă îmbulzeală după două mingi, justifica a­­parent două competiții — volei și hand­bal. Nesupravegheați, elevii rămași „pe tușă“ șicanau grupa elevelor de pe tere­nul de volei. Profesorul Aurel Alexan­dru fiind preocupat de desfășurarea jo­cului de handbal, unde „colabora“ cu alți trei colegi antrenîndu-se în aruncă­rile la poartă, abandonase în totalitate, desfășurarea metodică a orei. Un scurt bilanț ne-ar da indicii si­gure despre eficacitatea orei. Mai adău­găm prezența celorlalți profesori pe te­ren, silind astfel pe copii să devină spec­tatori, precum și monotonia pe care o imprimă o astfel de desfășurare a orei. Știut este că educația fizică trebuie să o­­cupe în procesul instructiv-educativ un rol de seamă, că ora este pentru educare­a elevilor și nu pentru recrearea profesori­lor. Am fi vrut să-l găsim pe profesorul de educație fizică în ținută sportivă și nu cu cravată. La urma urmei aceste ore sînt remu­nerate. Și a răspunde astfel îndatoririlor profesionale... nu e sportiv ! Dv. cînd începeți anul școlar ?! întrebarea pare anacronică chiar pentru un elev de clasa I de la Școala ge­­n­nerală Brehuești. Nu însă pentru elevii din Brehuești o punem, ci pentru Consi­liul popular al comunei Vlădeni. La sus­­amintita școală o clasă de elevi și cancela­ria profesorilor duc lipsă de sobe în timp ce materialele necesare stau stivuite și așteaptă meșterii. Nu-i vorbă, s-ar găsi și aceștia, cooperația de consum din co­mună are o echipă de oameni calificați în acest sens. Nu știm din ce motive con­siliul popular amină angajarea la lucru a acestora. E drept, afară mai sunt zile călduroase, dar e noiembrie și aceste a­­menajări ar fi trebuit să preceadă anul școlar. Așadar, întrebarea așteaptă totuși răspuns... D. IVAN A BOTOȘANI DOROHOI­LAVENI DARABANI TRUȘEȘTI BUCECEA VINERI 21 NOIEMBRIE 191. — Luceafărul: Paria — Melodia : Lupii albi — Cultural : Vîrsta ingrată — Tineretului :Pentru încă puțini dolari — Patria : Noaptea generalilor — Făclia : Noaptea e făcută pentru a — Victoria : La dolce vita — Bucecea : Dragoste la Las Vegas Redacția nu răspunde de eventualele modificări visa A Fiecare cu preocupările lui Fotografia : O. MOCANU Curier juridic • SALARII UN GRUP DE TEHNICI­ENI AGRONOMI. Noul sis­tem de salarizare cuprinde și pe tehnicienii agronomi din C. A. P. ? Recenta hotărîre a Consi­liului de Miniștri privind ge­neralizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor lucră­torilor din unită­țile agricole se referă numai la specialiș­tii cu studii superioare care își desfășoară munca în co­operativele agricole de pro­ducție (ingineri și medici ve­terinari). 9 ASIGURĂRI SOCIALE MARIA M.­APARASCHI­­VEI, comuna George Enescu . Locuiește la 2 km. de locul de muncă, în timpul alăptă­rii copilului a lucrat numai 6 ore și n-a primit drepturile bănești pentru diferența de 2 ore. In lipsa explicațiilor ne­cesare, din scrisoarea dv., am cerut relațiile cuvenite la Uniunea județeană a co­operativelor de consum Boto­șani de care aparțineți și am putut afla că sînteți salaria­tă în acord parțial (50 la su­tă din salariul tarifar și par­tea variabilă care este for­mată din 0,95 la sută din vînzare). In această situație, față de precizările făcute de Centrocoop aveți dreptul la plata celor 2 ore acordate pentru alăptare și care se a­­chită din salariul tarifar. Ur­mează să vă adresați coope­rativei de consum, în cadrul căreia lucrați, pentru a vă face plata cuvenită. • RECONSTITUIREA VECHIMII ANA CUSIAC, comuna Dîngeni . A fost salariată în perioada 1930 — 1942 și nu posedă acte pentru dovedirea vechimii. Cum poate face re­constituirea acestei vechimi ? Dacă nu puteți dovedi cu acte oficiale întrucît acestea timpul lucrat, sunt pierdu­te ori distruse, puteți face reconstituirea vechimii prin doi martori, care au lucrat împreună cu dv., în același loc de muncă, în aceeași pe­­rioadă și în ale căror carnete de muncă este necesar să fie trecută acea vechime pe bază de acte oficiale. Și în­­că o condiție , la data cînd solicitați aceste dovezi tre­buie să aveți calitatea de an­gajat. m CONCEDIUL DE ODIHNA PETRU FLORIAN, comu­na Todireni: De la 15 iunie 1968 și pînă la 15 iunie 1969 a avut concediu medical, da­tă cînd s-a pensionat pentru invaliditate. Are dreptul la concediul de odihnă ? Potrivit art. 8­2 din Legea nr. 26/1967, care prevede că în cazul în care perioada de incapacitate temporară­­ de muncă a fost de 12 luni și s-a întins pe 2 ani calendaristici consecutivi, angajații au dreptul la un singur conce­diu de odihnă, acordat în a­­nul reînceperii activității, în măsura în care nu a fost e­­fectuat în anul în care s-a produs pierderea temporară a capacității lor de muncă. Cum dv., la expirarea inca­pacității temporare de mun­că, au­ fost pensionat, nu mai puteți beneficia și de conce­diul de odihnă pe anul în curs. Totuși, o dată cu desfa­cerea contractului pentru pensionare, de muncă unitatea avea obligația să facă și com­pensarea în bani a concediu­lui de odihnă neefectuat în anii anteriori, în măsura în care, din diferite motive, n-ați beneficiat de acest drept. Vă precizăm că sînteți încă în termen, să reclamați acest drept la comisia de judecată din cadrul unității la care ați lucrat. EDUARD PETRILA consilier juridic I. 5.JÜ sîmbăta PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți. — Jurnal agrar. Buletin agro-meteoroliogic. — Sfatul medicului : As­pirina poate fi dăunătoa­re ? — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. — Bună dimineața, copii ! — Sport. — Recomandări din pro­gram. — Sumarul presei. — Matineu muzical. — Moment poetic. Ver­suri de Adi Cusin. — La microfon, melodia preferată. 9.30 Miorița. Geneza românești, muzicii populare Comentariu de conf. univ. Gh. Cio­banu­. 10.05 Lucrări d­e cameră de Franz Schubert. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica". Armonia de-a lungul vea­curilor (II). Prezintă prif. univ. George Pascu. 11.36 Soliști și formații artis­tice de amatori. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă Elena Vondrac­­hova. 12.15 Arii din opere interpre­tate de Ana Roia Vasiliu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. Avanpremieră cotidiană ; melodii populare interpre­tate la trompetă ; cîntă Jean Păunescu ; fragmen­te din opereta «.Frumoasa din Cadix" de Lopez ; formația The Cowin­s. 14.10 Vreau să știu (emisiune Buletine de știri : Programul 11.00 ; 17.00 ; 18.00 ; 20.00 ; I­­­­6.05 ; 12.00 ; 14.00 ; 23.00 ; 0.55. 22 NOIEMBRIE de știință și tehnică pen­tru școlari). 14.35 Varietăți folclorice. 15.00 Radioclub turistic. 15.20 Cîntă Gigi Marga. 15.30 Compozitorul săptămînii ■ — Claude Debussy. Trei nocturne . Nori, Serbări, ■ Sirene. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­ ■ teo-rutier. > 16.20 Scurt recital Cristophe. I 16.30 Ce e nou în județul nos­tru. I 16.50 Prelucrări corale de Di­­­­nu Stelian. 17.05 Antena tineretului. Eveniment artistic. 17.20 Din melodiile ecranului. ■ 17.40 Cîntă Sonia Vlaicovici, Nicolae Trofin și Florea Netcu. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. Din sumar : — Cronica laboratoarelor : cercetări originale de fizică aplica­tă. — Actualități științifi­­­­ce de pretutindeni — Re­voluție în construcția ela­­s­tică a automobilului. — Știința în comprimate — La hotarul posibilului. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta Radio 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Cîntece populare. 20.20 Eminesciana. „Oricare cap îngust". Recită Geor­ge Cozorici. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. Versuri de Darie Novăceanu. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 22.20 Sport. 22.30 Mari interpreți ai canțo­netei : Nicolae Herlea și Mario del Monaco. 23.00 Expres melodii. Emisiune d.j Silvia Velicu și Lucia Popescu. 0.03—6.00 Estrada nocturnă* 1­­­5.00 ; 6.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 24.00 ; 2.00 ; 4.00. Programul televiziune sîmbăta 18.00 Cheia orașului Transmisiune de la Constanța. Participă echipele orașelor Suceava și Constan­ța. Prezentator Ion Mustață. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector Pe­nilor urmele din săptămînă. 19.45 Tele­enciclopedia. 20.45 Handbal mascu­lin . România - Fran­smisiu­această 22 NOIEMBRIE la (repriza a II-a). Transmisiune direc­­­­tă de la Timișoara. 21.15 O oră cu... Alfred Hitchcock. 22.05 Fantezie Film muzical TV. 22.30 Parada vedetelor. I 22.45 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntece lăutărești în interpretarea so­­­­liștilor Gabi Luncă­­ și Constantin Mirea. 1 23.20 închiderea emi­siunii programului Prin Tudora Nicolae Șarpe a furat 280 kg știuleți, 20 kg coceni și 50 kg sfeclă. Ca să ascundă „in­tervenția“ sa de pe parcelă, a tăiat porumbul cu.. . toporul, din rădăcină. Cu ce furase voia să crească doi viței con­tractați. Profil: are 26 de ani și a mai fost condamnat pen­tru fabricarea de rachiu (de altfel i s-a găsit și acum a­­casă țuică fabricată ilegal). ★ Tot pentru fabricare de ra­­chiu a fost condamnată Mari­ta Alexa. Și ea e o ingenioa­să, angajată acum în „procu­rarea“ de produse agricole. A legat snopii, apoi a desfăcut toți știuleții din jurul lor și i-a introdus în mijlocul hal­­danilor care-i ducea acasă. Astfel și-a însușit 1060 știu­leți și coceni din care au re­zultat 447 kg știuleți și 132 kg coceni. Să vedem ce va re­zulta dim­ judecarea „activi­tății“ dumneaei. ★ Gheorghe Gepoi, zis Chițu din Vale, are alt sector de activitate : pădurea. La înce­putul anului a fost prins de pădurarul Semian furînd. A intenționat să-l atace pe pă­durar. Cu puțin timp în ur­mă i s-a găsit acasă 2.200 mc lemn stejar furat din can­titatea tăiată anul trecut din lotul consiliului popular și destinată construirii unui pod. In antecedente mai are trei infracțiuni silvice. Asta e a patra. Și ultima, sperăm. Lui Dumitru Teodor Sofa, zis Gheorghe oamenii îi spun „un bun făcător“. Adică moșu Gheorghe (are în jur de 60 ani) știe să descurce și să se descurce cu de toate. Acum s-a specializat în speculă de cereale și băuturi. Cumpără po­rumb cu 1,15 lei kg și vinde făi­na rezultată cu 3 lei. Făina de grîu o distribuie cu 5 lei kg. Țuica o cumpără cu 12—15 lei litrul și o vinde cu 20, la hore și petreceri. I s-au con­fiscat 10 litri țuică, 980 kg porumb boabe, 280 kg făină grîu. Și totodată obligațiuni C.E.C. în valoare de 33.000 lei (!). Pînă la urmă totuși, „bun făcătorul" nu s-a mai descurcat. Ba dimpotrivă ’ Vecinătate Vasile Alexa din Vorona are casa la marginea satului, și e vecin cu ... tarlaua de porumb. A „împrumutat“ de la „vecin“ 12.400 kg porumb (cu tot cu coceni). La desfăcat i-au ieșit 1250 kg știuleți. In atenție , a fost prins de mili­țieni și nu de paznicii de­­ cîmp ai C.A.P. care îl lăsau să-și continue nestingherit re­lațiile de „bună vecinătate“. Afaceri cu porci... Ion Rotaru, îngrijitor de porci la C.A.P. Vorona a tăiat doi purcei, i-a băgat în sac și voia să-i transporte la domi­ciliu. Urma să-i justifice cu alți doi purcei, morți cu două zile înainte. Numai că bri­gadierul zootehnist Gheorghe Ciubotaru l-a prins cu... por­cii în sac. A trebuit să plă­tească 520 lei contravaloarea purceilor. Deocamdată. Și mai urmează.. . ★ Dacă Ioan Rotaru se ocupa cu purceii, Vasile Cucoș din Hănești a lucrat în stil mai mare, adică cu scroafe. Ziua mare, a încărcat o scroafă gestantă de 120 kg și a dus-o la cumnatul său, loan Pădura­­ru. A fost prins și, bineînțeles, a trebuit să restituie masiva patrupedă. Uimirea noastră e că Cucoș continuă să lucreze la vechiul loc de muncă. Ge­neroși mai sunt cei din con­ducerea C.A.P. ! .și cu cai In această vară, Dumitru Ciuclea și Gheorghe Todirea­­nu din Știubieni au furat de pe imașurile cooperativelor din Vlăsinești, (primul) și Drăgușeni (al doilea), cite doi cai pe care i-au dus pentru vînzare în Moldovița și Cala­­findești (județul Suceava). Pa­guba făcută celor două C.A.P. se ridică la 20.000 lei. Final dramatic: bravii „cavaleriști“ au fost condamnați la 7 și respectiv 4 ani închisoare. Rubrica realizată de DUMITRU IGNAT ȘI IOAN GAVRIL Arca lui Noe

Next