Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-12-03 / nr. 2687
CLOPOTUL • PAGINA 2 O discuție general școlar, cu inspectorul orientată pe profilul muncii inspectoratului trebuie să înceapă, obligatoriu, cu atmosfera de lucru în cadrul instituției, cu principalele sarcini în îndeplinirea cărora colectivul de inspectori este angajat. ■ In condițiile noii organizări — ne-a spus tovarășul Matei — inspecția școlară își păstrează aceleași atribuțiuni. Sarcina inspectorilor școlari este de a se ocupa, în special, de problemele de conținut ale învățămîntului din județul nostru, adică de controlul de specialitate al personalului didactic, de organizarea muncii, de perfecționare, îndrumarea muncii educative, urmărirea planului de rețea și de școlarizare, încadrarea unităților școlare, urmărirea modului în care se realizează baza materială a școlilor din județ. In noile condiții, inspectorul școlar își perfecționează colaborarea cu organizația U.T.C. și de pionieri, cu comitetul județean pentru educație fizică și sport, a căror activiști — cei care sînt cadre definitive în învățămînt — primesc, în noua structură a inspectoratului, delegații cu dreptul de a efectua inspecții în specialitate și de a încheia procese-verbale. In acest fel, operativitatea inspecției școlare va spori foarte mult, creîndu-se condiții ca unitățile școlare aflate în atenția noastră să fie sprijinite activ. Un capitol important din activitatea procesului didactic este, după cum bine știm, perfecționarea. Ce competențe are inspecția școlară în acest sens ? HI întregul sistem de perfecționare este reglementat de prevederile înscrise în Statutul personalului.didactic. In județ, urmărim realizarea acestui obiectiv prin activitatea pedagogică - metodică organizată la centrul de comună. Perfecționarea în specialitate a profesorilor și învățătorilor se va realiza prin pregătirea în vederea examenului de definitivare în învățămînt pentru obținerea gradelor dididactice. Un obiectiv important pe care îl urmărim este acela al controlului procesului de învățămînt în unitățile cu cadre necalificate, în cele unde școlarizarea ridică probleme. Fiecare inspector își va baza activitatea pe un colectiv de profesori cu grade și experiență didactică. Efectuînd asistențe la obiectele în specialitate, aceștia vor prezenta informări scrise inspectoratului. Prin urmare, inspecția școlară capătă un sens nou, avînd ca atribut pătrunderea în adîncime a procesului de învățămînt. Ce rol vor îndeplini, în acest context, directorii coordonatori ? Aportul directorului coordonator va fi consistent în rezolvarea sarcinilor inspectoratului școlar. Cunoscînd mai bine decit oricine potențialul colectivelor didactice din comună, el va ști cum trebuie dirijată îndrumarea. In această postură, directorul coordonator nu se va putea limita la o constatare ; depistarea unor neajunsuri va prilejui organizarea unor dezbateri. Trebuie subliniat însă că directorului coordonator i se cere o temeinică pregătire profesională și metodică, principialitate, dorință de a ajuta concret la ridicarea generală a învățămîntului din comuna respectivă. Exigenței pentru calitatea desfășurării procesului instructiv - educativ trebuie să i se asocieze o permanentă documentare „la zi“ cu toate materialele de informare științifică. Noi cerem chiar să existe la fiecare școală condusă de directorul coordonator, un mic nucleu, un microcentru de documentare care să posede reviste de specialitate, publicații de pedagogie, caiete ale diriginților. Aceste sarcini nu vor complica munca directorilor coordonatori ? HI Nu. Organizarea și îndrumarea activității școlare la nivel de comună va fi capitolul principal al activității acestora. Pentru problemele administrative ei vor folosi secretarul de școală. Operativitatea directorilor coordonatori trebuie să fie sporită. Activitatea lor nu va fi stînjenită de ședințe sau alte convocări, a căror utilitate să fie îndoielnică. Acolo, spectorul școlar pe teren, nuva conlucra cu directorul coordonator pentru rezolvarea problemelor pe care le pune munca in unitățile școlare. Se mai întîmplă, totuși, că uneori, deși inspectorii constată o stare de lucruri necorespunzătoare și hotărăsc măsuri, unele conduceri de școli rămîn pasive (la școala generală Victoria, Hlipiceni, Hlipiceni II). HI Au remarcat acel aspect generat de tutela măruntă cu care s-au învățat unii directori. Desigur, cit și directorii atît inspectorii coordonatori vor trebui să se debaraseze de asemenea în atenția lucruri neplăcute. inspecției școlare stă și rezolvarea unor probleme legate de aplicarea legislației școlare. Consider că e cel mai bun prilej să pot sublinia că bunul mers al învățămîntului în județ incumbă cunoașterea de către toți învățătorii și profesorii a îndatoririlor ce le au conform funcției didactice pe care o îndeplinesc. Noi am constatat că Statutul personalului didactic nu este cunoscut în suficientă măsură, astfel că, pentru niște probleme elementare, oamenii vin la noi, pierzînd, înainte de toate, ei timp și răpindu-ne și nouă posibilitatea de a ne ocupa de ceea ce e cu adevărat important în munca inspectoratului școlar. Legislația e clară, trebuie cunoscută și important, respectată cu sfințenie. — Ce obiective sînt în atenția imediată a inspectoratului școlar ? ■ In primul rînd, cele enumerate mai sus. In prezent, munca educativă în rîndul elevilor constituie compartimentul căruia îi vom acorda o atenție deosebită, prin întreg sistemul muncii școlare și deci și prin inspecția școlară. Atît pentru inspectori, cît și pentru directorii coordonatori și cadrele didactice există numeroase probleme de cercetare, din care să desprindă concluzii prețioase ce pot folosi învățămîntului. Aș cita spre exemplu, cercetarea activității cu elevii din clasele demixtate. Ne preocupă, de asemenea, îmbunătățirea climatului de muncă în unele colective didactice, lichidarea trecușurilor, animozităților, creșterea exigenei tuturor cadrelor didactice față de ele însăși, în primul rînd, și apoi față de disciplină, învățătura tuturor elevilor. Prin rezolvarea tuturor sarcinilor legate de buna desfășurare a structiv-educativ procesului inși a muncii de perfecționare pedagogică și metodică, inspecția școlară își poate pe deplin justifica existența și activitatea. DUMITRU IVAN RAȚIUNEA DE A FI A INSPECȚIEI ȘCOLARE Convorbire cu profesorul MIHAI MATEI, inspector general școlar al județului Botoșani Coloana de mașini Conducerea C.A.P. Călărași ne scrie vorbe bune despre activitatea coloanei de mașini condusă de Ilie Manolache, cu ajutorul căreia au izbutit să transporte, în timp util cantitățile de porumb și sfeclă de zahăr la baza de recepție, achitîndu-se de îndatoririle către fondul centralizat de produse al statului. In mod deosebit e apreciază munca lui Constantin Lipciuc, Aurel Maxim și Toader Iftodi. Așa fiind vorbe bune despre ei scriem, și noi. Tovarășii’ brigadier Duminică, 30 noiembrie, brigadierul Dumitru Alupoaie de la C.A.P. Corni a plecat cu varză la tîrg, la Verești. Bineînțeles că trebuia să trans- Obligația confruntării săptămânale cu publicul, prin intermediul opiniilor critice, este de multe ori pentru semnatarul lor o chestiune devenită de-acum, profesională. Simțul de răspundere față de cititor constituie în aceste împrejurări, o constantă majoră, care-i răsplătește, în absență, deliciile subtile ce i se refuză prin repetarea actului critic. Ultima carte de poezii lui A. E .Baconsky — CADRa VRE IN VID — a fost pentru noi însă o carte cutremurătoare. Mărturisim că a trebuit să ne infrîngem complexe și timidități, ca să ne hotărim la scrierea rîndurilor de față. Fără a fi in articulațiile ei artistice altfel decit poezia din volumele anterioare — mai cles cea din FIUL RISIPITOR — poezia din CADAVRE IN VIDE cu totul altceva. Zonele din care coboară esențele ei sînt cele din vecinătatea ECHINOXULUI NEBUNILOR. Poetul ne demonstrează mai pregnant de cum o făcea altădată, că e scoborîtor din spița unor spirite, pentru care modul estetic de existență e nu numai sublim ci și singurul plenar. Iată de ce nu ne sfiim să-i rostim numele împreună cu cel al lui Mateiu Caragiale, văzînd pină și in vignetele cărții — pe urmele înaintașului — o heraldică incifrată sub semnul obsesiv al labirintului. Ceea ce-l deosebește de Mateiu este în primul rînd poziția față de ideea de devenire înțeleasă ca un dublu concept, biologic și filozofic. Artistul CRAILOR cultivă un sentiment crepuscular, i se încredințează, se complace în scurgerea lui orientală, acceptă dezagregarea, o gustă cu o superioară și îndelung filtrată subtilitate. Pentru el ,FI este știutul. Baconsky trăiește o dezagregare a regnului, o simte thanatologic, are imaginea clară a vidului înstăpinit în destin și in condiția umană. A FI pentru el, e ceva ce a murit, înainte de a exista deplin, de unde conștiința tragică a lui ESTE. Ca și prințul shakespearian, poetul are nevoie de certitudini spre a răspunde cu ele îndoielilor. Tocmai de aceea monologul devine singura formă a dialogului, posibilă în singurătate și îndoială. CADAVRE IN VID e un dialog cu lumea — fără prezența unui Horațiu simbolic, cerut acolo de legi ale construcției dramatice. Spre a demonstra conștiinței sale și lumii — adevărul, poetul recurge la spectacol, transformîndu-și cartea intr-o alegorică scenă a 11-a dintr-un al treilea act al unui posibil Hamlet liric. Vocea lui răsună. Vocile lumii tac. De aici înțelegerea greșită a unora cum că solistul nu e acompaniat de orchestră. Vocile in carte răsună distincte și pentru cititor și nu e nevoie să fim în grație, ca Ioana D’ Arc, să putem auzi, întocmai ca Prințe țului, i se potrivește poetului o replică a Ofeliei : Joci bine alteță, rolul corului. Cititorii se pot întreba pe drept cuvint, de ce mai e nevoie de un spectacol, dacă adevărul e știut de poet, din clipa inițială a genezei cărții ? Pentru că spectacolul, răspundem noi, ne oferă miracolul concret al revelării adevărului sub ochii noștri, făcîndu-ne să participăm, printr-o maieutică nemijlocită, la nașterea lui. Marea actualitate a acestei cărți de mare poezie ni se dezvăluie mai ales din acel moment, în care spectacolul ne apostrofează și pe noi cu un neiertător DE TE FABULA NARATOR, făcîndu-ne să nu ne simțim sigurii nici o clipă de partea cui vor arăta zarurile că sintem ,a prințului sau a lui Claudiu și a Gertrudei. Iată pentru ce nu putem fi de acord cu Lucian Raicu :România literară nr. 44) care, în cronica sa afirmă: „A. E. Baconsky e din categoria poeților mai autentici în gesticulație decit în substratul sufletesc al acesteia, mai „sinceri“ la suprafață decit în interior, demni de crezut în deosebi cină exagerează, trăindu-și pe o scenă publici VERITABILA viață. Ei încer să fie patetic de adevărați abii după ce au atras atenția tuturor că sunt deciși să o facă și că nimeni în lume nu i-ar putea împiedica să transforme în spectacol existența lor secretă. Ei sunt ceea ce au aerul a se preface că sunt“. Ceea ce jenează în astfel de afirmații — ca de fapt și in altele ejusdem faridae ce forțează mereu obiectivitatea critică — nu e o presupusă opacitate la lirismul baconskyan ci mai ales o viabilă substituire a resentimentului judecății responsabile și lucide. Dacă estetica baconskyană ca eleganță și stil se reclamă din cea maternă, formula lirismului său — în acest volum mai mult decât în toate cele anterioare — ne face să ne ducem cu gândul la Goga. Aceeași jale ancestrală, care la Goga mergea intr-o albie protestatară, curge în versurile lui Baconsky în undele unui discurs liric cu solemnități de epopee. Ipostaza de profet a poetului pătimirii noastre se exercită în orizontul unui visat și cert viitor colectiv. Ipostaza profetică baconskyană se aplică unui stadiu al tragicului uman în care destinului i se refuză dreptul de-a deveni istorie. Intr-un orizont in care însăși moartea nu mai dovedește nimic, incetind de a mai fi măcar o negare a vieții. Iată rațiunile pentru care considerăm volumul lui Baconsky drept una dintre cele mai impresionante cărți de poezie patriotică din care au apărut în literatura noastră contemporană. Patriotismul lui Baconsky izvorăște dinr-un dezgust provocat de un fals destin, peste care se suprapune, semnificativ, vidul. Omul e insă creat pentru istorie, pentru a fi în primul rînd al unui pămint sub un anume cer. Acest sentiment plenar îi mărturisesc toate poemele sale scrise intr-o formă aproape gnomică și cu sincerități totale. Arde în această carte o mîndrie străbună, la flacăra căreia vidul se prăbușește troznind și cadavrele mor a doua oară, își mor în sfîrșit, adevărata lor moarte. Mai e necesar oare să-i explicăm cititorului că în simbolica volumului, vidul și cadavrul, reprezintă limitele ființei — umane și colective — și că numai prin negarea lor, omul și popoarele pot rosti acel răspicat și hotărit ADSUM (prezent) in istorie ? LUCIAN VALEA CARTEA PE POEZIE_______ _______A. E. Baconsky CADRUI IN VID S-au adus tezele Fotografia : IOAN NEGREA CURIER juridic IU VECHIMEA IN CÎMPUL MUNCII CONSTANTIN VACARU din comuna Unțeni . A lucrat, fără întrerupere ,ca zilier în cadrul unor unități agricole de stat, în perioada 1950 — 1967. Ne întreabă cum poate face dovada acestei vechimi și dacă se ia în considerare la pensie ? Dovada vechimii o puteți face, în primul rînd, cu acte oficiale, eliberate de unitățile în cadrul cărora ați lucrat. Dacă arhiva este pierdută, ori distrusă, și dacă aveți în prezent calitatea de angajat, puteți face reconstituirea vechimii cu doi martori, care au lucrat împreună cu dv. și în ale căror carnete de muncă s-a înscris vechimea respectivă, pe bază de acte oficiale. Timpul cît au fost angajat zilier în unitățile agricole de stat, se ia în considerare ca vechime în vederea pensionării. A. GH. VASILE din comuna Mihăileni . A suferit o condamnare penală. Intrucît a ispășit pedeapsa dorește să afle, dacă acea perioadă de timp se poate lua în considerare la vechimea în cîmpul muncii. Potrivit legii penale, reeducarea condamnaților se realizează prin muncă. Timpul cît prestați o asemenea muncă de reeducare nu poate fi considerată vechime în cîmpul muncii salariate. HARETA SULT din comuna Bucecea . Soțul ei a lucrat pe moșia Măriei Miclescu, in perioada anilor 1924 — 1943, după care a decedat. Unde se poate adresa pentru obținerea actului de vechime ? Pentru obținerea actului de vechime în cîmpul muncii salariate a soțului dv. vă puteți adresa Arhivelor statului Botoșani. HI REȚINERI DIN SALARIU CONSTANTIN CAM. din Bajura - Darabani . Este învățător suplinitor și cu ocazia plății salariului i s-a reținut suma de 300 lei, datorată de părinții săi pentru electrificare. De asemenea, i s-a mai reținut suma de 135 lei pentru o excursie la București, deși nu și-a dat consimțămîntul pentru a participa la acea excursie, deoarece se afla la examene, fiind student. S-a procedat legal ? Potrivit dispozițiunilor legale în vigoare, unităților le este cu desăvîrșire interzis de a face rețineri din drepturile bănești ce le plătesc angajaților, dacă nu sunt în posesia unor titluri executorii, rămase definitive. In situația relatată, contribuția bănească pentru electrificări rurale, datorată de părinți, nu putea să fie suportată de dv. și nici suma cuvenită acelei excursii. Fiind vorba de acțiuni abuzive din partea unității, vă puteți adresa comisiei de judecată pentru restituirea sumelor reținute ilegal și concomitent, să sesizați și organul ierarhic superior, pentru a cerceta cazul și a lua măsuri disciplinare împotriva celor vinovați. E de datoria dv. în schimb, să vă lămuriți părinții și să-i ajutați să-și achite contribuția ce le revine pentru electrificarea satului. O PENSIE DE ÎNTREȚINERE C. E. Crasnaleuca, comuna Coțușca . Tatăl, obligat la pensie de întreținere pentru copilul său minor, nu mai plătește pensia, motivînd că nu are posibilități materiale. Ne întreabă, cum poate să fie determinat să participe la întreținerea copilului ? Din moment ce există o hotărîre judecătorească definitivă, ce fixează cuantumul pensiei lunare de întreținere, trebuie să fie executată, indiferent de posibilitățile materiale ale celui obligat la plată. In vederea executării, adresați-vă judecătoriei, iar pentru faptul că debitorul nu mai plătește pensia la care a fost obligat ,sesizați procuratura locală pentru a dispune efectuarea de cercetări, spre a stabili, dacă în cauză nu sunt întrunite și elementele constitutive ale delictului de abandon familial. EDUARD PETRILA consilier juridic ARCA LUI NOE porte varza in cei a, așa ca a luat, fiind brigadier zootehnic, o căruță a C.A.P. Numai că nu s-a gîndit să și plătească transportul, voind el să achite folosirea căruței „mai pi urmi“. Cine știe cu de ,,pi urmî“ ar fi plătit brigadier zootehnic, tovarășul Exemplul dumnealui insă a contaminat repede și pe alții și au luat căruțe, tot urmind să plătească într-un viitor indecis și Ștefan Todirișcă, loan Ocu, Gheorghe Alupoaie (frățînele brigadierului), Constantin Ciubotaru. Iată așadar cum au ajuns, brigadierul și ciracii săi, să facă și o a doua călătorie gratis. Cu arca.. Pasăre călătoare Liliana Ivancu din Dorohoi a învățat 10 clase. Această „experiență intelectuală“ dus-o la constatarea că treabuie să ducă o astfel de existență. mai pe măsura i. Așa că astă vară a plecat pe litoral. Apoi și-a continuat turneul la Sinaia, unde a stat două săptămîni. A revenit în Dorohoi și aproape o lună de zile a stat în Botoșani, la hotelul „Carpați“ și la alte case particulare. In acest timp a săvîrșit furturi, a împrumutat bani de la diferite persoane, nerestituindu-i, a plecat fără să plătească cazările. A întreținut relații dubioase cu diferiți bărbați (și în hotel). Acum, această pasăre călătoare, care a mai fost odată condamnată la 8 luni închisoare, și-a întrerupt migrația. oare cei ce au intîlnit-o Dar nu și-au dat seama cine-i, după „penajul" comportărilor ei ? Cine cine-i intr-una din zilele lunii trecute, Profirei Diaconu din Ibănești i s-a găsit în bagaj, de către organele de miliție, porumb știuleți sustrași din arici cu porumb a C.A.P. In această împrejurare făcînd „cunoștință“, Profira s-a recomandat cu primul nume care i-a sărit pe limbă: Adela Carp. A doua zi — investigații. Purtătoarea de drept a numelui Carp a fost bineînțeles cît se poate de surprinsă, neștiindu-se vinovată. In cele din urmă lucrurile s-au clarificat. Și, ca să-și piardă obișnuita de a se „confunda“ cu altcineva, Profirei i s-a înmînat o mică dhitanță din care, fără greș, rezultă cum că ea e cea care, în ziua de, a plătit 100 lei, ca amendă pentru... Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ȘTIRI DIN ȘCOLI Și O interesantă excursie de documentare a fost organizată de Grupul școlar comercial. 78 de elevi conduși de directorul adjunct al școlii, Aurelia Zaporojan, profesorul de merceologie, Adrian Condriuc, și instructorul de practică Maria Ciornei au fost oaspeții orașului Suceava. Elevii care se pregătesc în specialitatea de vînzători produse alimentare au vizitat întreprinderea de industrializarea cărnii, unde au primit explicații detaliate asupra procesului tehnologic și activității întreprinderii. In același timp, un alt grup de elevi, care se pregătesc în profesia de vînzători produse metalo - chimice, a vizitat un depozit de asemenea produse. Ambele vizite au constituit o utilă lecție practică pentru activitatea viitoare a elevilor de azi. Tot în Suceava, elevii au vizitat cetatea de scaun a Moldovei, iar la înapoiere au avut prilejul să cunoască procesul de producție al Fabricii de zahăr „Șiretul”" din Bucecea. Zilele trecute, din inițiativa organizației U.T.C. din școală, un grup de elevi de la Liceul pedagogic Botoșani, însoțiți de profesori, a vizitat orașul Dorohoi. In cadrul excursiei, elevii au poposit la Casa memorială „George Enescu“, unde au ascultat explicațiile profesorului de muzică, asupra vieții și activității marelui muzician. Această excursie face parte dintr-un șir de acțiuni prevăzute în programul de activități al comitetului U.T.C., în cadrul căruia s-au mai făcut excursii la Casa memorială „Mihai Eminescu“ din Ipotești, Fabrica de zahăr „Șiretul“, Casa memorială „N. Iorga“ și Muzeul din Botoșani. și Pasionați de cunoașterea frumuseților patriei, mai mulți elevi ai grupului școlar agricol din localitate au participat de curînd la o excursie cu autocarul pe itinerariul Mircești — Tg. Neamț — Piatra Neamț — Bicaz, incluzînd apoi obiectivele turistice din nordul Bucovinei. Excursia a avut un bogat conținut educativ. Secvența din filmul „Atentatul de la Sarajevo" care va rula în curînd pe ecranul cinematografului „Cultural" din Dorohoi JOI 4 DECEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 5.OS Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. — Gimnastică. — Jurnal agrar — Buletin meteo-rutier. — Radiojurnal. — Bună dimineața, copii. — Sport. — Recomandări din program. — Sumarul presei. — Matineu muzical. — Moment poetic. Poezie elvețiană contemporană. — La microfon, melodia preferată. 9.30 Odă limbii române. — Comori ale limbii noastre. — Limbajul poetic. 10.05 Muzică populară interpretată de Grișki Nada, Bebici Delia și Grigore Filipoiu. 10.30 Piese de estradă. 11.05 Orchestra Xavier Cugat. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R. D. Germană și R.P. Ungară. 11.30 Bolero de Maurice Ravel. 11.45 Sfatul medicului. Cauzele îmbolnăvirii aparatului respirator. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de Operă Marina Crîlovici. 12.15 Formația Bobby Byrne. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Mic magazin muzical. Cîntă Constanța Zavaidoc. 14.10 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri populare. 15.00 Ateneu. In vizită la căminul cultural din Domnești. Prezintă Traian Lalescu. 15.15 Melodii de Gabriela Tomescu și Ion Stavăr. 15.30 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. Piese pentru pian. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Program de balade. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Gorj — decembrie 16.50 Fanfara sindicatului uzinelor mecanice „Nico Ana" Iași, dirijor Șerban. 17.05 Pentru patrie. 17.30 Album folcloric, spune de Georgetanovici. 18.10 Orizont științific. Patente biologice în lumea tehnicii. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta Radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.65 Tableta de seară de Ionel Emilia-George Macovescu. 20.10 Interpreți de odinioară ai muzicii populare — Ion Matache. 20.20 Eminesciana. „Povestea magului călător în stele“ (IV). Recită Irina Răchițeanu-Șirianu. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. Emisiune de Ion Drăgănoiu. 21.20 Orchestra Dinu Șerbănescu. 21.30 Moment poetic. Versuri de Duiliu Zamfirescu. 21.35 Recitalul serii — Iordanka Hristova. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Alla Balanova și Nicolae Florei. 22.50 Pagini din muzica de estradă. 23.10 Siluete — Barbara. Emisiune de Bogdan Dorneanu. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. 9.00 Cîntece populare. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Cîntece pentru cei mici. 9.45 Opera „Paiațe“ de Leoncavallo. 11.05 Muzică populară. 11.25 Muzică ușoară de Ionel Fernic. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. Rapsodia ungară nr. 2. 13.15 Din muzica popoarelor. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.03 Cu cîntecul și jocul de-a lungul Dunării. 14.55 Știința la zi. 15.00 Muzică ușoară interpretată de soliști de operă. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Suită din opera „Sémélé" de Marin Marais. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Compozitorii cîntă dragostea — muzică ușoară. 17.35 Teatru radiofonic serial. Cosma de Panait Istrati. Seria a IV-a. Intortocherdle vieții. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 22.00 Succese de ieri, interpreți de azi. 22.30 Prietenii mei scriitori. Evocări de Camil Baltazar. 22.45 Piese corale de Ioan Chirescu. 23.05—1.00 Opera „Elektra". tv JOI 4 DECEMBRIE 1969 Km-17.30 Emisiune în ba maghiară. 18.00 Film Ventura serial în munți (II). Fortăreața. 18.30 Mult e dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul seară. 19.20 Intermezzo grafic. 19.30 Actualitateanomică. A-de operă. 20.00 Seară de 21.30 Reflector Telefoileton cotidian. 21.40 Avanpremiera. 22.10 Actualități literare. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntec în piatră. Film de televiziune. 23.10 închiderea emisiunii programului I. MIERCURI 3 DECEMBRIE BOTOȘANI Luceafărul Mai periculoase decit bărbații Melodia Un gionte pentru general DOROHOI Cultural Șopronul roșu SAVENI Tineretului Operațiunea Belgrad DARABANI Patria Apele primăverii BUCECEA Făclia Armata codobaturilor TRUȘEȘTI Bucecea Anna Karenina Victoria Țar și general Redacția nu răspunde de eventualele modificări