Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-12-03 / nr. 2687

CLOPOTUL • PAGINA 2 O discuție general școlar, cu inspectorul orientată pe profilul muncii inspectoratu­lui trebuie să înceapă, obliga­toriu, cu atmosfera de lucru în cadrul instituției, cu prin­cipalele sarcini în îndeplini­rea cărora colectivul de in­spectori este angajat. ■ In condițiile noii organi­zări — ne-a spus tovarășul Matei — inspecția școlară își păstrează aceleași atribuțiuni. Sarcina inspectorilor școlari este de a se ocupa, în special, de problemele de conținut ale învățămîntului din județul nostru, adică de controlul de specialitate al personalului di­dactic, de organizarea mun­cii, de perfecționare, îndruma­rea muncii educative, urmări­rea planului de rețea și de școlarizare, încadrarea unită­ților școlare, urmărirea modu­lui în care se realizează baza materială a școlilor din județ. In noile condiții, inspectorul școlar își perfecționează cola­borarea cu organizația U.T.C. și de pionieri, cu comitetul ju­dețean pentru educație fizică și sport, a căror activiști — cei care sînt cadre definitive în învățămînt — primesc, în noua structură a inspectoratu­lui, delegații cu dreptul de a efectua inspecții în specialita­te și de a încheia procese-ver­­ba­le. In acest fel, operativita­tea inspecției școlare va spori foarte mult, creîndu-se condi­ții ca unitățile școlare aflate în atenția noastră să fie spri­jinite activ.­­ Un capitol important din activitatea procesului didac­tic este, după cum bine știm, perfecționarea. Ce competențe are inspecția școlară în acest sens ? HI întregul sistem de per­fecționare este reglementat de prevederile înscrise în Statu­tul personalului­­.didactic. In județ, urmărim realizarea a­­cestui obiectiv prin activitatea pedagogică - metodică organi­zată la centrul de comună. Perfecționarea în specialitate a profesorilor și învățătorilor se va realiza prin pregătirea în vederea examenului de de­finitivare în învățămînt pentru obținerea gradelor di­di­dactice. Un obiectiv important pe care îl urmărim este acela al controlului procesului de învățămînt în unitățile cu ca­dre necalificate, în cele unde școlarizarea ridică probleme. Fiecare inspector își va baza activitatea pe un colectiv de profesori cu grade și experien­ță didactică. Efectuînd asis­tențe la obiectele în speciali­tate, aceștia vor prezenta in­formări scrise inspectoratului.­­ Prin urmare, inspecția școlară capătă un sens nou, a­­vînd ca atribut pătrunderea în adîncime a procesului de învățămînt. Ce rol vor înde­plini, în acest context, direc­torii coordonatori ?­­­ Aportul directorului co­ordonator va fi consistent în rezolvarea sarcinilor inspecto­ratului școlar. Cunoscînd mai bine decit oricine potențialul colectivelor didactice din co­mună, el va ști cum trebuie dirijată îndrumarea. In aceas­tă postură, directorul coordo­nator nu se va putea limita la o constatare ; depistarea unor neajunsuri va prilejui organi­zarea unor dezbateri. Trebuie subliniat însă că directorului coordonator i se cere o temei­nică pregătire profesională și metodică, principialitate, do­rință de a ajuta concret la ri­dicarea generală a învăță­mîntului din comuna respec­tivă. Exigenței pentru calita­tea desfășurării procesului in­structiv - educativ trebuie să i se asocieze o permanentă do­cumentare „la zi“ cu toate materialele de informare ști­ințifică. Noi cerem chiar să e­­xiste la fiecare școală condusă de directorul coordonator, un mic nucleu, un microcentru de documentare care să pose­de reviste de specialitate, pu­blicații de pedagogie, caiete ale diriginților.­­ Aceste sarcini nu vor complica munca directorilor coordonatori ? HI Nu. Organizarea și în­drumarea activității școlare la nivel de comună va fi capito­lul principal al activității a­­cestora. Pentru problemele ad­ministrative ei vor folosi se­cretarul de școală. Operativi­tatea directorilor coordonatori trebuie să fie sporită. Activi­tatea lor nu va fi stînjenită de ședințe sau alte convocări, a căror utilitate să fie îndo­ielnică. Acolo, spectorul școlar pe teren, nu­va conlucra cu directorul coordonator pen­tru rezolvarea problemelor pe care le pune munca in unită­țile școlare.­­ Se mai întîmplă, totuși, că uneori, deși inspectorii constată o stare de lucruri ne­corespunzătoare și hotărăsc măsuri, unele conduceri de școli rămîn pasive (la școala generală Victoria, Hlipiceni, Hlipiceni II). HI Au­ remarcat acel aspect generat de tutela măruntă cu care s-au învățat unii direc­tori. Desigur, cit și directorii atît inspectorii coordonatori vor trebui să se debaraseze de asemenea în atenția lucruri neplăcute. inspecției școlare stă și rezolvarea unor proble­me legate de aplicarea legis­lației școlare. Consider că e cel mai bun prilej să pot sub­linia că bunul mers al învăță­mîntului în județ incumbă cu­noașterea de către toți învăță­torii și profesorii a îndatoriri­lor ce le au conform funcției didactice pe care o îndepli­nesc. Noi am constatat că Statutul personalului didactic nu este cunoscut în suficientă măsură, astfel că, pentru niște probleme elementare, oamenii vin la noi, pierzînd, înainte de toate, ei timp și răpindu-ne și nouă posibilitatea de a ne ocupa de ceea ce e cu adevă­rat important în munca in­spectoratului școlar. Legisla­ția e clară, trebuie cunoscută și important, respectată cu sfințenie. — Ce obiective sînt în aten­ția imediată a inspectoratului școlar ? ■ In primul rînd, cele enu­merate mai sus. In prezent, munca educativă în rîndul e­­levilor constituie comparti­mentul căruia îi vom acorda o atenție deosebită, prin în­treg sistemul muncii școlare și deci și prin inspecția școlară. Atît pentru inspectori, cît și pentru directorii coordonatori și cadrele didactice există nu­meroase probleme de cerceta­re, din care să desprindă con­cluzii prețioase ce pot folosi învățămîntului. Aș cita spre exemplu, cercetarea activității cu elevii din clasele demixta­­te. Ne preocupă, de aseme­nea, îmbunătățirea climatului de muncă în unele colective didactice, lichidarea trecușu­rilor, animozităților, creșterea exigen­­ei tuturor cadrelor di­dactice față de ele însăși, în primul rînd, și apoi față de disciplină, învățătura tuturor elevilor. Prin rezolvarea tu­turor sarcinilor legate de buna desfășurare a structi­v-educativ procesului in­și a mun­cii de perfecționare pedagogi­că și metodică, inspecția­ șco­lară își poate pe deplin justi­fica existența și activitatea. DUMITRU IVAN RAȚIUNEA DE A FI A INSPECȚIEI ȘCOLARE Convorbire cu profesorul MIHAI MATEI, inspector general școlar al județului Botoșani Coloana de mașini Conducerea C.A.P. Călărași ne scrie vorbe bune despre activitatea coloanei de mașini condusă de Ilie Manolache, cu ajutorul căreia au izbutit să transporte, în timp util cantitățile de porumb și sfeclă de zahăr la baza de recep­ție, achitîndu-se de îndatori­rile către fondul centralizat de produse al statului. In mod deosebit e apreciază munca lui Constantin Lipciuc, Aurel Maxim și Toader Iftodi. Așa fiind vorbe bune despre ei scriem, și noi. Tovarășii’ brigadier Duminică, 30 noiembrie, brigadierul Dumitru Alupoaie de la C.A.P. Corni a plecat cu varză la tîrg, la Verești. Bine­înțeles că trebuia să trans- Obligația­ confruntării săptă­mânale cu publicul, prin in­termediul opiniilor critice, es­te de multe ori pentru sem­natarul lor o chestiune de­venită de-acum, profesională. Simțul de răspundere față de cititor constituie în aceste împrejurări, o constantă ma­joră, care-i răsplătește, în absență, deliciile subtile ce i se refuză prin repetarea ac­tului critic. Ultima carte de poezii lui A. E .Baconsky — CADR­a VRE IN VID — a fost pentru noi însă o carte cutremură­toare. Mărturisim că a trebuit să ne infrîngem complexe și timidități, ca să ne hotărim la scrierea rîndurilor de fa­ță. Fără a fi in articulațiile ei artistice altfel decit poezia din volumele anterioare — mai c­­le­s cea din FIUL RISIPITOR — poezia din CADAVRE IN VID­E cu totul altceva. Zone­le din care coboară esențele ei sînt cele din vecinătatea ECHINOXULUI NEBUNI­­LOR. Poetul ne demonstrează mai pregnant de cum o fă­cea altădată, că e scoborîtor din spița unor spirite, pentru care modul estetic de existen­ță e nu numai sublim ci și singurul plenar. Iată de ce nu ne sfiim să-i rostim numele împreună cu cel al lui Mateiu Caragiale, văzînd pină și in vignetele cărții — pe ur­mele înaintașului — o heral­dică incifrată sub semnul ob­sesiv al labirintului. Ceea ce-l deosebește de Ma­teiu este în primul rînd pozi­ția față de ideea de devenire înțeleasă ca un dublu con­cept, biologic și filozofic. Ar­­tistul CRAILOR cultivă un sentiment crepuscular, i se încredințează, se complace în scurgerea lui orientală, accep­tă dezagregarea, o gustă cu o superioară și îndelung filtra­tă subtilitate. Pentru el ,­FI este știutul. Baconsky trăiește o dezagregare a regnului, o simte thanatologic, are ima­ginea clară a vidului înstăpi­­nit în destin și in condiția u­­mană. A FI pentru el, e ceva ce­ a murit, înainte de a exis­ta deplin, de unde conștiința tragică a lui ESTE. Ca și prințul shakespearian, poetul are nevoie de certitu­dini spre a răspunde cu ele îndoielilor. Tocmai de aceea monologul devine singura formă a dialogului, posibilă în singurătate și îndoială. CA­DAVRE IN VID e un dialog cu lumea — fără prezența u­­nui Horațiu simbolic, cerut acolo de legi ale construcției dramatice. Spre a demonstra conștiinței sale și lumii — a­­devărul, poetul recurge la spectacol, transformîndu-și cartea intr-o alegorică scenă a 11-a dintr-un al treilea act al unui posibil Hamlet liric. Vocea lui răsună. Vocile lu­mii tac. De aici înțelegerea greșită a unora cum că solis­tul nu e acompaniat de or­chestră. Vocile in carte răsu­nă distincte și pentru cititor și nu e nevoie să fim în gra­ție, ca Ioana D’ Arc, să putem auzi, întocmai ca Prin­țe țului, i se potrivește poetului o replică a O­feliei : Joci bine alteță, rolul corului. Cititorii se pot întreba pe drept cuvint, de ce mai e ne­voie de un spectacol, dacă a­­devărul e știut de poet, din clipa inițială a genezei căr­ții ? Pentru că spectacolul, răspundem noi, ne oferă mi­racolul concret al revelării a­­devărului sub ochii noștri, făcîndu-ne să participăm, printr-o maieutică nemijloci­tă, la nașterea lui. Marea ac­tualitate a acestei cărți de mare poezie ni se dezvăluie mai ales din acel moment, în care spectacolul ne apostro­fează și pe noi cu un neiertă­tor DE TE FABULA NARA­­TOR, făcîndu-ne să nu ne sim­­țim sigurii nici o clipă de partea cui vor arăta zarurile că sintem­ ,­a prințului sau a lui Claudiu și a Gertrudei. Iată pentru ce nu putem fi de acord cu Lucian Raicu :România literară nr. 44) ca­­re, în cronica sa afirmă: „A. E. Baconsky e din catego­ria poeților mai autentici în gesticulație decit în substra­tul sufletesc al acesteia, mai „sinceri“ la suprafață decit în interior, demni de crezut în deosebi cină exagerează, tră­indu-și pe o scenă publici VERITABILA viață. Ei încer să fie patetic de adevărați abii după ce au atras atenția tutu­­ror că sunt deciși să o fac­ă și că nimeni în lume nu i-ar putea împiedica să transforme în spectacol existența lor se­cretă. Ei sunt ceea ce au aerul a se preface că sunt“. Ceea ce jenează în astfel de afirmații — ca de fapt și in altele ejus­­dem faridae ce forțează mereu obiectivitatea critică — nu e o presupusă opacitate la liris­mul baconskyan ci­ mai ales o viabilă substituire a resenti­mentului judecății responsa­bile și lucide. Dacă estetica baconskyană ca eleganță și stil se recla­mă din cea maternă, formula lirismului său — în acest vo­lum mai mult decât în toate cele anterioare — ne face să ne ducem cu gândul la Goga. Aceeași jale ancestrală, care la Goga mergea intr-o albie protestatară, curge în versuri­le lui Baconsky în undele u­­nui discurs liric cu solemni­tăți de epopee. Ipostaza de profet a poetului pătimirii noastre se exercită în orizon­tul unui visat și cert viitor colectiv. Ipostaza profetică baconskyană se aplică unui stadiu al tragicului uman în care destinului i se refuză dreptul de-a deveni istorie. Intr-un orizont in care însăși moartea nu mai dovedește ni­mic, incetind de a mai fi mă­car o negare a vieții. Iată rațiunile pentru care considerăm volumul lui Ba­consky drept una dintre cele mai impresionante cărți de poezie patriotică din care au a­părut în literatura noastră contemporană. Patriotismul lui Baconsky izvorăște din­r-un dezgust provocat de un fals destin, peste care se su­prapune, semnificativ, vidul. Omul e insă creat pentru is­torie, pentru a fi în primul rînd al unui pămint sub un anume cer. Acest sentiment plenar îi mărturisesc toate poemele sale scrise intr-o formă aproa­pe gnomică și cu sincerități totale. Arde în această carte o mîndrie străbună, la flacă­ra căreia vidul se prăbușește troznind și cadavrele mor a doua oară, își mor în sfîrșit, adevărata lor moarte. Mai e necesar oare să-i explicăm cititorului că în simbolica vo­lumului, vidul și cadavrul, reprezintă limitele ființei — umane și colective — și că­­­ numai prin negarea lor, omul și popoarele pot rosti acel răspicat și hotărit AD­SUM (prezent) in istorie ? LUCIAN VALEA CARTEA PE POEZIE_______ _______A. E. Baconsky CADR­UI IN VID S-au adus tezele Fotografia : IOAN NEGREA CURIER juridic IU VECHIMEA IN CÎMPUL MUNCII CONSTANTIN VACARU din comuna Unțeni . A lucrat, fără întrerupere ,ca zilier în cadrul unor unități agricole de stat, în perioada 1950 — 1967. Ne întreabă­­ cum poate face dovada acestei vechimi și dacă se ia în considerare la pensie ? Dovada vechimii o puteți face, în primul rînd, cu acte oficiale, eliberate de unități­le în cadrul cărora ați lucrat. Dacă arhiva este pierdută, ori distrusă, și dacă aveți în pre­zent calitatea de angajat, pu­teți face reconstituirea vechi­mii cu doi martori, care au lucrat împreună cu dv. și în ale căror carnete de muncă s-a înscris vechimea respec­tivă, pe bază de acte oficiale. Timpul cît au­ fost angajat zilier în unitățile agricole de stat, se ia în considerare ca vechime în vederea pensionă­rii. A. GH. VASILE din comuna Mihăileni . A suferit o con­damnare penală. Intrucît a is­pășit pedeapsa dorește să afle, dacă acea perioadă de timp se poate lua în considerare la ve­chimea în cîmpul muncii. Potrivit legii penale, reedu­carea condamnaților se rea­lizează prin muncă. Timpul cît prestați o asemenea mun­că de reeducare nu poate fi considerată vechime în cîm­pul muncii salariate. HARETA SULT din comuna Bucecea . Soțul ei a lucrat pe moșia Măriei Miclescu, in­­ perioada anilor 1924 — 1943, după care a decedat. Unde se poate adresa pentru obține­rea actului de vechime ? Pentru obținerea actului de vechime în cîmpul muncii salariate a soțului dv. vă pu­teți adresa Arhivelor statului Botoșani. HI REȚINERI DIN SALARIU CONSTANTIN CAM. din Bajura - Darabani . Este în­vățător suplinitor și cu oca­zia plății salariului i s-a re­ținut suma de 300 lei, dato­rată de părinții săi pentru electrificare. De asemenea, i s-a mai reținut suma de 135 lei pentru o excursie la Bu­curești, deși nu și-a dat con­­simțămîntul pentru a partici­pa la acea excursie, deoarece se afla la examene, fiind stu­dent. S-a procedat legal ? Potrivit dispozițiunilor le­gale în vigoare, unităților le este cu desăvîrșire interzis de a face rețineri din dreptu­rile bănești ce le plătesc an­gajaților, dacă nu sunt în po­sesia unor titluri executorii, rămase definitive. In situația relatată, contribuția băneas­că pentru electrificări rurale, datorată de părinți, nu putea să fie suportată de dv. și nici suma cuvenită acelei excursii. Fiind vorba de acțiuni abu­zive din partea unității, vă puteți adresa comisiei de ju­decată pentru restituirea su­melor reținute ilegal și conco­mitent, să sesizați și organul ierarhic superior, pentru a cerceta cazul și a lua măsuri disciplinare împotriva celor vinovați. E de datoria dv. în schimb, să vă lămuriți pă­rinții și să-i ajutați să-și a­­chite contribuția ce le revine pentru electrificarea satului. O PENSIE DE ÎNTREȚINERE C. E. Crasnaleuca, comuna Coțușca . Tatăl, obligat la pen­sie de întreținere pentru co­pilul său minor, nu mai plă­tește pensia, motivînd că nu are posibilități materiale. Ne întreabă, cum poate să fie determinat să participe la în­treținerea copilului ? Din moment ce există o ho­­tărîre judecătorească defini­tivă, ce fixează cuantumul pensiei lunare de întreținere, trebuie să fie executată, in­diferent de posibilitățile ma­teriale ale celui obligat la pla­tă. In vederea executării, a­­dresați-vă judecătoriei, iar pentru faptul că debitorul nu mai plătește pensia la care a fost obligat ,sesizați procura­tura locală pentru a dispune efectuarea de cercetări, spre a stabili, dacă în cauză nu sunt întrunite și elementele constitutive ale delictului de abandon familial. EDUARD PETRILA consilier juridic ARCA LUI NOE porte varza in cei a, așa ca a luat, fiind brigadier zooteh­nic, o căruță a C.A.P. Numai că nu s-a gîndit să și plăteas­că transportul, voind el să a­­chite folosirea căruței „mai pi urmi“. Cine știe cu­ de ,,pi urmî“ ar fi plătit brigadier zootehnic, tovarășul Exem­plul dumnealui insă a conta­minat repede și pe alții și au luat căruțe, tot urmind să plătească într-un viitor inde­cis și Ștefan Todirișcă, loan Ocu, Gheorghe Alupoaie (fră­­țînele brigadierului), Constan­tin Ciubotaru­. Iată așadar cum au ajuns, brigadierul și ciracii săi, să facă și o a doua călătorie gratis. Cu arca.. Pasăre călătoare Liliana Ivancu din Dorohoi a învățat 10 clase. Această „experiență intelectuală“ dus-o la constatarea că tre­a­buie să ducă o astfel de exis­tență. mai pe măsura­ i. Așa că astă vară a plecat pe lito­ral. Apoi și-a continuat tur­neul la Sinaia, unde a stat două săptămîni. A revenit în Dorohoi și aproape o lună de zile a stat în Botoșani, la ho­telul „Carpați“ și la alte case particulare. In acest timp a săvîrșit furturi, a împrumutat bani de la diferite persoane, nerestituindu-i, a plecat fără să plătească cazările. A în­treținut relații dubioase cu di­feriți bărbați (și în hotel). A­cum, această pasăre călătoare, care a mai fost odată con­damnată la 8 luni închisoare, și-a întrerupt migrația. oare cei ce au intîlnit-o Dar nu și-au dat seama cine-i, după „penajul" comportărilor ei ? Cine cine-i intr-una din zilele lunii tre­cute, Profirei Diaconu din Ibănești i s-a găsit în bagaj, de către organele de miliție, porumb știuleți sustrași din arici cu porumb a C.A.P. In această împrejurare făcînd „cunoștință“, Profira s-a reco­mandat cu primul nume care i-a sărit pe limbă: Adela Carp. A doua zi — investiga­ții. Purtătoarea de drept a nu­melui Carp a fost bineînțeles cît se poate de surprinsă, ne­­știindu-se vinovată. In cele din urmă lucrurile s-au clari­ficat. Și, ca să-și piardă obiș­nuita de a se „confunda“ cu altcineva, Profirei i s-a înmî­­nat o mică dhitanță din care, fără greș, rezultă cum că ea e cea care, în ziua de, a plătit 100 lei, ca amendă pentru... Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ȘTIRI DIN ȘCOLI Și O interesantă excursie de documentare a fost orga­nizată de Grupul școlar co­mercial. 78 de elevi conduși de directorul adjunct al șco­lii, Aurelia Zaporojan, pro­fesorul de merceologie, A­­drian Condriuc, și instruc­torul de practică Maria Ciornei au fost oaspeții ora­șului Suceava. Elevii care se pregătesc în specialitatea de vînzători produse alimentare au vizitat întreprinderea de industrializarea cărnii, unde au primit explicații detalia­te asupra procesului tehno­logic și activității întreprin­derii. In același timp, un alt grup de elevi, care se pre­gătesc în profesia de vînză­tori produse metalo - chimi­ce, a vizitat un depozit de asemenea produse. Ambele vizite au constituit o utilă lecție practică pentru acti­vitatea viitoare a elevilor de azi. Tot în Suceava, elevii au vizitat cetatea de scaun a Moldovei, iar la înapoiere au avut prilejul să cunoască procesul de producție al Fa­bricii de zahăr „Șiretul”" din Bucecea.­­ Zilele trecute, din ini­țiativa organizației U.T.C. din școală, un grup de elevi de la Liceul pedagogic Bo­toșani, însoțiți de profesori, a vizitat orașul Dorohoi. In cadrul excursiei, elevii au poposit la Casa memorială „George Enescu“, unde au ascultat explicațiile profeso­rului de muzică, asupra vie­ții și activității marelui mu­zician. Această excursie face parte dintr-un șir de ac­țiuni prevăzute în programul de activități al comitetului U.T.C., în cadrul căruia s-au mai făcut excursii la Casa memorială „Mihai Emines­­cu“ din Ipotești, Fabrica de zahăr „Șiretul“, Casa me­morială „N. Iorga“ și Mu­zeul din Botoșani. și Pasionați de cunoaște­rea frumuseților patriei, mai mulți elevi ai grupului șco­lar agricol din localitate au participat de curînd la o excursie cu autocarul pe iti­­nerariul Mircești — Tg. Neamț — Piatra Neamț — Bicaz, incluzînd apoi obiec­tivele turistice din nordul Bucovinei. Excursia a avut un bogat conținut educativ. Secvența din filmul „Atentatul de la Sarajevo" care va rula în curînd pe ecranul cinematografului „Cultural" din Doro­hoi JOI 4 DECEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 5.OS Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți. — Gimnastică. — Jurnal agrar — Buletin meteo-rutier. — Radiojurnal. — Bună dimineața, co­pii. — Sport. — Recomandări din pro­gram. — Sumarul presei. — Matineu muzical. — Moment poetic. Poezie elvețiană contemporană. — La microfon, melodia preferată. 9.30 Odă limbii române. — Comori ale limbii noas­tre. — Limbajul poetic. 10.05 Muzică populară inter­pretată de Grișk­i Nada, Bebici Delia și Grigore Filipoiu. 10.30 Piese de estradă. 11.05 Orchestra Xavier Cugat. 11.15 Din țările socialiste. Re­portaje din R. D. Germa­nă și R.P. Ungară. 11.30 Bolero de Maurice Ra­vel. 11.45 Sfatul medicului. Cau­zele îmbolnăvirii aparatu­lui respirator. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de Operă Mari­na Crîlovici. 12.15 Formația Bobby Byrne. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidia­nă. 13.22 Mic magazin muzical. Cîntă Constanța Zavaidoc. 14.10 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri populare. 15.00 Ateneu. In vizită la că­minul cultural din Dom­nești. Prezintă Traian La­­lescu. 15.15 Melodii de Gabriela To­­mescu și Ion Stavăr. 15.30 Compozitorul săptămî­­nii — Johannes Brahms. Piese pentru pian. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16.20 Program de balade. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Gorj — decembrie 16.50 Fanfara sindicatului u­­zinelor mecanice „Nico­ Ana" Iași, dirijor Șerban. 17.05 Pentru patrie. 17.30 Album folcloric, spune de Georgeta­novici. 18.10 Orizont științific. Pa­tente biologice în lumea tehnicii. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta Radio. 19.30 Săptămîna unui melo­man. 20.65 Tableta de seară de Ionel Emi­lia-George Macovescu. 20.10 Interpreți de odinioară ai muzicii populare — Ion Matache. 20.20 Eminesciana. „Povestea magului călător în stele“ (IV). Recită Irina Răchi­­țeanu-Șirianu. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. E­­misiune de Ion Drăgănoiu. 21.20 Orchestra Dinu Șerbă­­nescu. 21.30 Moment po­etic. Versuri de Duiliu Zamfir­es­cu. 21.35 Recitalul serii — Ior­­danka Hristova. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Alla Balanova și Nicolae Florei. 22.50 Pagini din muzica de estradă. 23.10 Siluete — Barbara. Emi­siune de Bogdan Dornea­­nu. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de di­mineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 7.10 Program muzical de di­mineață. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. 9.00 Cîntece populare. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Cîntece pentru cei mici. 9.45 Opera „Paiațe“ de Leon­cavallo. 11.05 Muzică populară. 11.25 Muzică ușoară d­e Ionel Fernic. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.15 Concert de prînz. Rap­sodia ungară nr. 2. 13.15 Din muzica popoarelor. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.03 Cu cîntecul și jocul de-a lungul Dunării. 14.55 Știința la zi. 15.00 Muzică ușoară interpre­tată de soliști de operă. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16.20 Suită din opera „Sémé­­lé" de Marin Marais. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Compozitorii cîntă dra­gostea — muzică ușoară. 17.35 Teatru radiofonic serial. Cosma de Panait Istrati. Seria a IV-a. Intortocherdle vieții. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei sim­­fonice a Radioteleviziunii 22.00 Succese de ieri, inter­preți de azi. 22.30 Prietenii mei scriitori. Evocări de Camil Balta­zar. 22.45 Piese corale de Ioan Chirescu. 23.05—1.00 Opera „Elektra". tv JOI 4 DECEMBRIE 1969 K­m-17.30 Emisiune în ba maghiară. 18.00 Film Ventura serial­­ în munți (II). Fortăreața. 18.30 Mult e dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul seară. 19.20 Intermezzo grafic. 19.30 Actualitatea­nomică. A-de operă. 20.00 Seară de 21.30 Reflector Telefoileton cotidi­an. 21.40 Avanpremiera. 22.10 Actualități litera­re. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntec în piatră. Film de televiziune. 23.10 închiderea emi­siunii programului I. MIERCURI 3 DECEMBRIE BOTOȘANI Luceafărul Mai periculoase decit băr­bații Melodia Un gionte pentru general DOROHOI Cultural Șopronul roșu SAVENI Tineretului Operațiunea Belgrad DARABANI Patria Apele primăverii BUCECEA Făclia Armata codobaturilor TRUȘEȘTI Bucecea Anna Karenina Victoria Țar și general Redacția nu răspunde de eventualele modificări

Next