Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-19 / nr. 2649
4 pagini 30 bani Anul XXVI nr. 2649 duminică 19 octombrie 1969 ® î ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Este cunoscut de oricine că zilele acestea sînt hotărîtoare pentru strînsul recoltei. Se cer eforturi mari din partea tuturor cooperatorilor, a mecanizatorilor, pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă. In acest anotimp al hărniciei, cînd fiecare clipă este prețioasă, în numeroase cooperative agricole se lucrează zi și noapte la transportul recoltei de pe cîmp. Ultimele zile cunosc ritmuri superioare desfășurării lucrărilor de sezon. La Frumușica, cîmpul era plin de oameni și mijloace de transpo unii desfăcau porumbul, alții recoltau sfecla de zahăr, culegeau strugurii și legumele de pe ultimele suprafețe. — Recoltatul porumbului de pe cele 822 ha, s-a terminat — ne spunea Petru Manea, președintele cooperativei agricole. Acum toate forțele le-am mobilizat la desfăcat și la eliberarea terenului. Pînă acum porumbul a fost desfăcut de pe 250 ha. și 541 tone au fost depozitate în pătule. Azi lucrează peste 1200 cooperatori la desfăcat și pînă-n seară vom mai depozita încă 100 de tone de porumb. Pe terenul eliberat 13 tractoare execută arături adînci de toamnă. Așadar, cine știe să-și organizeze munca, să antreneze pe toți cooperatorii la lucru în frunte cu membrii consiliului de conducere și brigadierii, obține rezultate bune. S-ar putea evidenția sute de țărani cooperatori care zi și noapte muncesc neobosit la strînsul recoltei. Cele mai bune rezultate la Frumușica le-au obținut cooperatori din brigăzile conduse de Gheorghe Dăscălescu și Gheorghe Petraș. Se pot spune lucruri bune și despre cooperatorii din Prăjeni care participă în număr mare la lucru în această perioadă, cînd prezenta lor este atît de solicitată. Sfecla de zahăr se recoltează de pe ultimele suprafețe, atelajele au transportat porumbul de pe mai mult de 100 de ha., iar cooperatorii zoresc desfăcatul. 310 tone de porumb au fost puse în pătule. Remediind din mers unele neajunsuri, forța de lucru este mai bine folosită și la cooperativa agricolă din mînzi , din cele 770 ha. Flăcît au cu porumb, au cărat producția de pe 500 ha. la alți. Dar, așa cum ne relata ing. agronom Constantin Bîrleanu, consiliul de conducere n-a reușit să organizeze munca în așa fel ca toată lumea să iasă la lucru, pe ogoare. Unii brigadieri nu respectă planificarea muncii, se „îmbolnăvesc“ peste noapte (dacă n-ar fi țuică, oamenii ar fi sănătoși !) și lipsesc de la muncă. Participarea cooperatorilor la lucru este foarte slabă în brigăzile conduse de Petru Ștefănucă și Ovidiu Sauciuc. Acești brigadieri zic cum spre' președintele și după ce ies din sediul cooperativei agrico- ÎN ACESTE ZILE SE CER EFORTURI MAXIME LA STRÎNSUL RECOLTEI • Gospodarii depozitează porumbul în pătule • Pînă cînd mijloacele de transport vor umbla aiurea pe toate drumurile? • Motivul cu lipsa brațelor de muncă este fals. Prin sate, oamenii lipsesc timpul • Cooperatorii fac... coadă la pește în loc să lucreze • Primarul stă la bufet ce se duc acasă în loc să discute cu cooperatorii, să-i antreneze la lucru. Iată de ce pînă joi mai erau de recoltat 44 ha. cu sfeclă de zahăr porumbul desfăcut de pe nușimai 10 ha. Președintele cooperativei agricole, Ioan Bordeianu, ar trebui să manifeste mai multă exigență față de brigadierii care nu-și fac datoria. La sediul cooperativei agricole Nicolae Bălcescu în primele ore ale dimineții domnea o liniște deplină. Majoritatea birourilor erau încuiate. Se crea impresia că I. GAVRIL (Continuare in pagina a III-a) Zilnic, sute de tone de sfeclă iau drumul bazelor de recepție Fotografia: I. NEGREA UN MIJLOC IMPORTANT DE SPORIRE A PRODUCȚIEI COOPERAREA INTRE ÎNTREPRINDERI Paralel cu concentrarea pracției, Directivele celui de-al Iea Congres al Partidului munist Român au subliniat cesitatea îmbunătățirii proprii, adincirea specializării deprinderilor și dezvoltarea baze științifice a relațiilor cooperare între întreprinzi. Cooperării în construcția mașini i-au fost aduse înimii ani substanțiale îmbutățiri printre care perfectuarea metodologiei de praticare și cointeresare a înprinderilor în îndeplinirea termen a programelor și atractelor de cooperare, adamentarea științifică roinilor, iar prin centralele adustriale care organizează ecializarea și cooperarea înprinderilor, s-a creat organ de conducere a eforturii tehnico - economice ale linelor componente. Creșterea substanțială anchet a planului de producție (în 69, aproape dublu față de 65), diversificarea acestuia, reprofilarea Uzinei de reparații Botoșani din uzină reparatoare de motoare și tractoare în uzină constructoare de utilaje — ca activitate de bază —a ridicat problema cooperării în producție cu alte întreprinderi, la nivelul unor stringente cerințe. Incepînd cu anul 1968, uzina noastră și-a dezvoltat mult relațiile de cooperare, creîndu-se pe această bază posibilitatea obținerii de producții suplimentare. E suficient să ilustrăm acest exemplu prin cele 60 de km de conducte pentru irigații în valoare de aproape 4 milioane lei, executate suplimentar în 1968, cu același volum de mijloace fixe. Realizarea acestor conducte într-un ritm rapid și de bună calitate s-a făcut în colaborare cu Uzinele de reparații Cluj, Sibiu, Dudești - Cioplea și Tecuci care ne-au livrat unele piese componente cum ar fi: cuplajele rapide, inelele, capetele înfundate, furtunurile de refulare și ramificațiile duble. Sporirea sarcinilor de plan pe anul 1969 ale uzinei noastre și diversificarea acestora a impus mărirea numărului de cooperări și a volumului producției realizate pe această cale. Dacă , în anul trecut în afară de uzinele de reparații singurul nostru colaborator era I. M. I. L. Rădăuți cu care am contractat realizarea unui număr de 650 buncăre pentru mașina de sfărîmat îngrășăminte chimice în valoare de 662 mii lei, în acest an întreprinderea respectivă ne furnizează 18 repere, valoarea contractului depășind 2 milioane lei. A sporit considerabil volumul lucrărilor în cooperare cu celelalte uzine de reparații din GHEORGHE MOROȘANU economist, Uzina de reparații Botoșani (Continuare in pagina a III-a) rognoza Pentru zilele de 20, 21, și 22 octombrie a.c., se prevede vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi slabe. Minimele vor fi cuprinse între 2 și grade, iar maximele între 15 și 18 grade. La Uzina de reparații din Botoșani se execută în prezent ultimele tipuri de utilaje destinate exportului in cadrul obligațiilor întreprinderii pentru acest an și anume : băi pentru probat camere, bancuri pentru turnat mastic, bancuri de lucru și jante de ventilație etc. Termenul de executare a acestor comenzi, lansate în fabricație, este 1 noiembrie a.c. Fină la 15 noiembrie, Uzina de reparații iși va achita in întregime obligațiile contractuale pentru export la fabricația de piese și utilaje. Colectivul de specialiști din întreprindere se preocupă in aceasta perioadă de pregătirea producției pentru anul viitor. Pe lângă cele 100 sortimente noi de piese pentru tractoare din import ce se vor produce in 1970, în planul de producție al uzinei au fost înscrise utilaje și instalații noi cerute peste hotare, îndeosebi în Grecia și Iran, printre care : boxe pentru uscarea vițeilor, standuri pentru tratamente, instalații pentru imobilizarea animalelor etc. Clopotul literarartistic i r PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Redacția și administrația s Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane i Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Adminidratin — 1372 VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA BOMBAY 18. Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit : Ultima zi a vizitei oaspeților români în India a prilejuit o nouă și puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinței lor de a se cunoaște mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat internațional de pace și înțelegere. Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și tovarășa Elena Maurer, însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și de alte persoane oficiale, au părăsit orașul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oaspeții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyer, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Paul Weelendra. Erau, de asemenea, prezenți, pentru a-și lua rămas bun de la oaspeți, membri ai guvernului local și ai Consiliului Municipal al orașului Bangalore, generali și ofițeri superiori ai forțelor armate indiene. Oaspeților le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, președintele Consiliului de Stat și-a luat un călduros rămas bun de la oficialitățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar Bombay, al doilea ca mărime din Indiei (4.660.000 de locuitori) și printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra. Situat pe țărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca și în trecut, una din porțile maritime principale ale țării. Prin Bombay ia drumul străinătății cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din țările Europei și Africii, cu La ora 10:00 avionul special care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român și persoanele oficiale care îi însoțesc aterizează pe aeroportul din Bombay. Domnește aici, ca pretutindeni unde au sosit oaspeții români, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României și Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, cu soția, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, sînt întîmpinați de guvernatorul statului Maharashtra, P. V. Cherian, cu soția, și de D. S. Desai, locțiitor al primului ministru al guvernului local. Oaspeților români le sunt prezentați apoi membrii guvernului statului Maharashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare și a intonării imnurilor de stat ale celor două țări, conducătorii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reședința pusă la dispoziția lor în timpul vizitei la Bombay. In cursul după - amiezii, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, precum și persoanele oficiale care îi însoțesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian Bhabha. Coloana mașinilor oficiale străbate principalele bulevarde ale Bombay-ului. Orașul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15— 20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitația portului, aglomerația străzilor, accentuată de goana șirurilor neîntrerupte de automobile, imprimă Bombay-ului o atmosferă caracteristică marilor metropole. Ritmului trepidant „clasic“ al acestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — acela al progresului. De-a lungul străzilor, pe măsură ce coloana mașinilor oficiale se apropie de periferiile orașului, pot fi văzute numeroase șantiere și blocuri noi de locuințe care iau treptat locul cocioabelor, care constituie peisajul caracteristic al cartierelor mărginașe ale orașelor indiene. Succesele înregistrate de poporul indian în efortul de înlăturare a sechelelor lăsate pe trupul țării de îndelungata dominație colonială sunt evidente. O mărturie în acest sens stau și numeroasele întreprinderi industriale moderne din suburbia Trombay : rafinării, uzine chimice, centrala termoelectrică etc. Tot aici se află și centrul de cercetări atomice „Bhabha“. Oaspeții români sînt întîmpinați la acest institut de președintele comisiei pentru energia atomică a Indiei, dr. V. Sarabhai, și de directorul centrului de cercetări, H. N. Sethna. Gazdele prezintă conducătorilor de stat români diferite aspecte din activitatea acestui modern complex de cercetări științifice, înființat și condus mulți ani de savantul al cărui nume îl poartă, centrul de cercetări atomice desfășoară o complexă activitate vizînd aplicarea energiei nucleare în scopuri pașnice, efectuează cercetări fundamentale și cercetări concrete, cuprinzînd o sferă vastă de aplicări în fizică, chimie, biochimie, medicină etc. Un rol de importanță națională revine acestui centru în domeniul pregătirii de cadre de specialiști necesari aplicării în economia națională a energiei atomice. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și președintele Consiliului de Miniștri vizitează apoi cîteva secții ale institutului, printre care unul din cele trei reactoare nucleare aflate aici în funcțiune și centrul de comandă al acestuia, primind explicații detaliate despre actualele preocupări ale oamenilor de știință — atomiști din India. Esența acestor preocupări este, în cîteva cuvinte, punerea în slujba poporului și dezvoltării țării a cuceririlor celor mai noi ale științei și tehnicii, avantajelor folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice. Șeful statului român s-a întreținut apoi îndelung cu gazdele, s-a interesat de diferite aspecte ale activității acestui centru, felicitîndu-i pe toți cei care lucrează aici pentru rezultatele obținute. Seara, la Palatul „Raj Bhavan“ din Bombay, guvernatorul statului Maharashtra, dr. P. V. Cherian, și soția sa, au oferit un dineu în onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale române. Au participat, de asemenea, D. S. Desai, locțiitor al primului ministru al statului Maharashtra, alți membri ai guvernului local, primarul orașului Bombay, J. R. Joshi, membri ai Consiliului municipal, personalități ale vieții artistice și culturale, oameni de știință. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul P. V. Cherian au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor multilaterale dintre cele două state, pentru prietenia dintre popoarele român și indian, în sănătatea celor prezenți. Oaspeților le-a fost prezentat în încheiere un pitoresc spectacol de muzică și dansuri indiene care au evocat sugestiv multe din tradițiile și obiceiurile populației din această parte a țării. Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, cu soția, și a președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, s-a încheiat. Duminică dimineața, oaspeții români vor părăsi ospitalierul pămînt al Indiei, plecînd spre patrie. Convorbirile oficiale dintre conducătorii celor două țări, prilejuite de această vizită, importantele acorduri încheiate, primirea extrem de caldă făcută oaspeților români atît de înaltele oficialități indiene cît și de populația acestei țări ilustrează succesul deplin al vizitei. Vizita a oferit posibilitatea unei mai bune cunoașteri între cele două țări, a contribuit la dezvoltarea relațiilor de cooperare multilaterală, la consolidarea sentimentelor reciproce de prietenie care unesc popoarele român și indian. Statornicirea unor raporturi de înțelegere și colaborare între state — bazate pe principiile sacre ale respecării independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, egalității drepturi și avantajului reclîn proc — constituie garanția pentru asigurarea unui climat internațional propice consolidării păcii și securității în lume. Cînd îi văd, mi se ridică părul măciucă — și-n asemenea clipe simt că trebuie să fug cît mai departe, ca din fața unei mari primejdii. Tabloul este cu adevărat de groază, și dacă întîi am zîmbit cînd un coleg l-a taxat astfel, acum îi dau perfectă dreptate. Fiindcă spectacolul se înfiripă cu iuțeală de molimă, și numai un sistem nervos perfect echilibrat îi poate rezista, dar și atunci sub rezerva actului protestatar, întîi se vede — ori apare — un singur „morar“ , de obicei plictisit, cu nelipsita țigară emanînd un caiet suplu de fum dintre degetele întredeschise cu o elegantă neglijență. Stă și privește lumea și o judecă prin pleoapele leneș clipinde, undeva pe o terasă, undeva într-o sală de club sau în parc, încununîndu-și meditația cu maxime și ziceri nerostite, jignitoare doar după nuanța critică a privirilor. Ca la un semn magic, individul se agită și gesticulează în direcția neantului absolut ; veste că și-a văzut confratele de profesie și-l cheamă cu disperare la locul de adunare. încet, încet, mărgică șerpească se înfiripă : ",Ce mai faci ?" — repetat pînă la obsesie, pînă se realizează plenul „morarilor“. Cafelele urmează coniacului drămuit în măsuri mici, de „50 cu apă", apoi invers, prin pînza deasă a fumului. Am crezut întîi că ar fi vorba de firești relaxări ale unor oameni care au muncit și-și orînduiesc cum cred de cuviință timpul liber. Dar am rămas stupefiat descoperind că nu era nici un timp liber, era timpul prețios al producției, al muncii cu brațele, sau al gîndirii necesare într-un domeniu ori altul. M-am mirat descoperind de asemenea că mulți sunt „oameni de cultură", că intră frecvent și ies, cu treburi, la unele instituții prin dreptul cărora îmi încetineam totdeauna pașii, cu sincer respect și neprefăcută emoție. Dar nu este numai asta. Alteori indivizii se pornesc la taifas în birou, ori la tejgheaua magazinului. Stai la rînd, disciplinat și civilizat, și vînzătorii își spun anecdote. Moara de vînt macină, încerci să te concentrezi pînă la limită, aplecat asupra unei coli de hîrtie, și colegul simpatic de birou își cheamă de undeva partenerii întru unorărit, se dispun concentric și-ncep să schimbe impresii despre problemele existențiale ale universului. Moara de vînt macină. .. Dacă n-ar fi autentică, încheierea acestor rînduri s-ar putea interpreta ca o speculație gazetărească. Vreau să spun că, recent, mi-am procurat un ceas cu cuc, nu e o glumă, vecinii mei îl aud zi și noapte și pot confirma veridicitatea faptului. Recunosc, mi --am dorit de multă vreme, urmărit de o imagine tulburătoare din anii copilăriei, și-n ziua în care l-am instalat am fost puțin nostalgic și mi-am îngăduit să-l privesc și să-l ascult cu nesaț, realizînd un intim echilibru între visare și realitatea imediată. Dar foarte curînd m-am speriat. Cu o regularitate drăcească, pasărea mică iese din colivia ceasului și-mi cîntă jumătățile de oră, iar pendula bate sonor orele pline. Să mă ierte oamenii înaintați în vîrstă, dar nu aș putea suporta la bătrînețe o asemenea mașinărie în casă , fiindcă fiecare sunet, fiecare tic-tac mi-ar arăta limpede drumul fără întoarcere. Dar mă consider tînăr încă și cred că mai am multe treburi de înfăptuit. Deschid o carte, abia izbutesc să intru în prefață, și aud avertismentul : cu cum Grăbește-te, a trecut jumătate de ceas... Aproape contaminat de înșelătoarea ispită a morilor de vînt, mă temeam că am să urăsc pasărea cîntătoare. Dar nu, am îndrăgit cucul. Il respect și mi se pare mereu că de cînd îl ara sínt mai harnic, că am intrat într-o palpabilă competiție cu mine însumi, avînd timpul în postură de suprem judecător. Un judecător atît de imparțial și de sever . Firește, împotriva „morarilor” nu se pot emite nici decizii, nici legi. E o chestiune imponderabilă, vizînd mai înainte de toate eu-ul fiecăruia, imposibil de sancționat în dimensiunile lui abisale. Pentru asemenea oameni, o zi tăiată din leafă sau o mustrare scrisă din partea directorului înseamnă îndeobște, puțin, sau aproape nimic. Dar mulți dintre ei simt, totuși, ceva. Pentru aceștia din urmă am relatat un episod intim al meu, cu riscul de a întîmpina zîmbete perfid ironice, dar care prea puțin mă ating. Sunt unul care prețuiește timpul, și tot ce am spus este spus cu maximă sineritate, într-un moment de obsesie temporală. Cine poate să înțeleagă asta, m-aș bucura să cîștige ceva. ALEXEI RUDEANU MORILE DE VÎNT t