Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-18 / nr. 2648
Anul XXVI nr. 2648 sîmbătă 18 octombrie 1969 — 0-4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Desfășurarea în bune condițiuni a campaniei agricole cere ÎNTĂRIREA ordinei ȘI DISCIPLINEI ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE Recoltatul cartofului s-a încheiat. Nu vor mai trece multe zile și județul nostru va raporta și încheierea recoltatului porumbului. Din 75.000 ha cultivate cu această plantă de cooperativele agricole din județ, pînă la jumătatea lunii octombrie s-a recoltat producția de pe 63.000 ha. Și la această operațiune județul se situează, aparent, printre județele fruntașe pe țară. Dar numai aparent. Pentru că, așa cum ne spuneau recent tovarășii de la Direcția agricolă, în timp ce în sudul țării noțiunea de recoltat la porumb e înțeleasă în sensul de desfăcut și depozitat producția, la noi înseamnă doar tăiatul cocenilor. Așa că nu avem nici un motiv să fim încîntați de procentul care ne situează Undeva prin frunte, căci ceea ce am făcut nu reprezintă decit jumătate sau poate nici atît din volumul de muncă ce trebuie prestat în continuare la această cultură. Mai exact, în timp ce pentru tăiatul porumbului se cheltuie în medie pe județ 562.500 zile-muncă, pentru operațiunile ce au mai rămas de executat (desfăcat, transportat coceni și știuleți, clădit etc.) mai trebuiesc cheltuite aproximativ 750 000 zile-muncă. Aceasta solicită un efort deosebit, o mobilizare totală a cooperatorilor pentru încheierea operațiunii în perioada cît timpul se mai menține încă favorabil. O anchetă prin mai multe cooperative agricole evidențiază că participarea la lucru este nesatisfăcătoare, există multă dezordine și indisciplină, care grevează asupra realizării ritmului de lucru normal. La Pomîrla în tarlaua „La fîntîna cu răchiți“, am întîlnit doar doi cooperatori la recoltat sfeclă — Ion Afia și Petru Afia. Ceilalți, vreo 30, din echipa lui Aurel Vieru — el însuși de altfel om harnic și prețuit de conducerea cooperativei agricole — nu erau la lucru. In schimb destui stau pe acasă, nu-și văd de treburile la care calitatea de membru cooperator îi solicită. De exemplu, Maria M. Năstase, Jenică Blentiș, Catinca Crihan nu au venit să-și recolteze nici floarea-soarelui. Alții, că Mihai Striblea, Vlaicu Hrițcu etc. distrug cu vitele culturile ce se mai află pe cîmp, sustrag produse din avutul obștesc. Asemenea cazuri am întîlnit și în alte cooperative agricole. La Hilișeu, bunăoară,, Gh. Buliga, Maria Ungureanu și Elena Ursuleanu, în loc să lucreze la cîmp, în rînd cu lumea și să-și cîștige cinstit mijloacele de trai, s-au apucat de furat. La fel au procedat Dumitru Pojoga, Zenovia Temneanu, Vasile Dumbravă și alții de la Dersca. Desigur, ei vor trebui să răspundă pentru faptele lor în fața obștei. Insă asemenea fenomene ridică necesitatea intensificării muncii politice și cultural-educative în rîndul cooperatorilor, iar pentru aceasta sînt niște oameni plătiți în fiecare comună : ce fac ei ? Și trebuie spus că în aceste comune desfăcatul e încă în faza de operațiune simbolică, nu participă și nici nu e antrenată întreaga masă de cooperatori la lucru. E drept că asupra ritmului de lucru grevează și o serie de restanțe ce se mai înregistrează la treierișul și livrarea florii-soarelui, la recoltatul sfeclei etc. Nici aceste lucrări nu sunt de neglijat. Din datele centralizate la Direcția agricolă rezultă că am mai avea de treierat producția de floarea-soarelui de pe 1000 ha și de recoltat sfecla de pe 5000 ha. Insă aceste restanțe grevează în mod nejustificat asupra celorlalte lucrări, pentru că sarcinile sunt, de obicei, bine precizate și există un mare număr de cooperatori care au încheiat lucrările la culturile respective și ar putea să participe din plin la desfăcat, la transportul recoltei. Neajunsul apare însă deoarece cadrele de conducere din cooperative s-au obișnuit să se ocupe în totalitatea lor de una și aceeași problemă sau de un număr restrîns. Nu mai departe la Pomîrla , președintele și brigadierii, se ocupau acum cîteva zile doar de semănat și scos cartofi , celelalte treburi erau pierdute din vedere. E drept că aici lipsește și specialistul (și întrebăm Direcția agricolă pînă cînd ? că doar se vorbește atît de intens despre această problemă), căruia i-ar fi revenit o parte I. MANOLE (Continuare în pag. a IlI-a) Descărcarea „materiei prime“ la Fabrica de zahăr de la Bucecea Instantaneu pe șantierul Fabricii de brînzeturi Dorohoi Fotografiat IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Realizarea sarcinilor contractuale solicită mai multă răspundere din partea conducerilor unităților Pentru reluarea producției, la multe culturi, cooperativele agricole trebuie să-și rețină de pe acum semințele necesare. Mai ales la cartofi, sortarea și însilozarea cu grijă este absollut necesară, cerință accentuată și de faptul că producțiile mici și nevoile ridicate ale pieței obligă să oprim exact cantitățile normate, care să fie păstrate gospodărește. In multe cooperative agricole există interes în acest sens. La Dersca și Lozna de exemplu s-au și însilozat cite 300 tone iar operațiunea continuă. Insuficientă agricole • ASIGURAREA SEMINȚELOR ȘI CARTOFII SE SERVESC LA... PORCII „BANII“ STAU NU este însă preocuparea pentru sortare. Eram miercuri cu tovarășul Bălănuță, secretarul comitetului comunal de partid Dersca, la silozurile cooperativei agricole din localitate. Acolo se însilozau cartofi insuficient sortați; evident, procentul, celor bolnavi sau loviți era mic, însă și înlăturarea lor trebuia făcută. Cîțiva cooperatori ne argumentau că e o operațiune grea, recoltatul solicită destul efort ca să se mai ocupe și de sortat. „Apoi, adaugă un altul, și așa vor fi sortați la primăvară“. Nici un lucru de făcut nu-i simplu, iar această optică, că „și așa și așa tot se vor sorta la primăvară“ e de-a dreptul periculoasă. Am arătat considerente care ne fac să pretindem o exigență aparte în această toamnă și cerem Direcției agricole, Uniunii județene a cooperativelor agricole să se intereseze în cel mai înalt grad de felul în care se însilozează cartofii de sămînță. O altă problemă ce socotim :ă trebuie să declanșeze un semnal de alarmă la organele agricole și județene este intenția (și cum vom vedea, materializată deja) a unor consilii de conducere de a folosi cartofi în hrana porcilor. Se știe care este situația cartofului — producțiile mici realizate — se cunosc cerințele populației în acest sens. In virtutea unei obișnuințe, acceptabile în alți ani, dar exclusă în anul acesta, conducerile unor cooperative agricole, uneori determinate de lipsa porumbului furajer, folosesc cartofi buni de consum în hrana porcilor. La Dersca, erau transportate cîteva mii de kg de cartofi buni cît se poate, de primă calitate, cu destinația fiert și administrat în hrana porcilor. . Tovarășul Vasile Pintilie, șef contabil la C.A.P., ne-a mărturisit că nu aceasta este indicația consiliului de conducere, dar că, probabil, altfel nu se putea. Ei intenționează să oprească 36 tone pentru furaj din cei căzuți la sortare. Dar aici, se explica d-lui, e vorba de altceva t participarea la lucru îi slabă și din această cauză, dacă ar fi așteptat din ____________ cei căzuți la sortare — operație care după cum am mai arătat, nici nu se prea face — n-ar fi avut ce să dea în hrană la porci. La Șendriceni, lângă bucătăria furajeră erau, de asemenea, depozitate 3 000 - 4 000 kg de cartofi, e drept nu chiar de prima calitate ca la Dersca, dar evident, supuși unei sortări mai puțin riguroase. L-am întrebat pe îngrijitorul Iancu Micliuc, dacă el, acasă, folosește pentru consumul familial cartofi mai buni. — Da de unde, a fost răspunsul. Anul acesta producția de cartofi îi slabă. Nu prea este de unde alege ! O convorbire pe această temă am avut și la Lozna cu președintele cooperativei a I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) DE CONSUM POD Redacția și administrația . Calea Națională ar 261 Botoșani Telefoane. Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1078 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putinelu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția. Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu sofia, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrâng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mândrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expozițiiși cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul sa admire îndemînarea meșterilor - artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km. pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pății Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre popoarele român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Liceul din Darabani Fotografia : I. HELICI ite I La M.S. Dorohoi La trei produse cu pondere însemnată în activitatea economică a întreprinderii de industrie locală din Dorohoi — cărămizi, turbă și împletituri de nuiele — s-au realizat încă de pe acum sarcinile de producție pentru întregul an. Cu toate pierderile produse de către calamitățile acestui an (au fost distruse peste 3 milioane de cărămizi), spre sfîrșitul zilei de 1 octombrie a.c.. Fabrica din Dorohoi a produs cea de-a 24.000.000 stea cărămidă, atingînd astfel producția planificată pentru anul 1969. Pînă azi s-au dat suplimentar 500 mii cărămizi, iar în zilele următoare, pînă la căderea înghețului (fabrica are încă acest an proces de producnție sezonier) se vor mai da în plus 500 de mii. Fruntașe se mențin schimburile conduse de Vasile Alexandroaie și Ioan Herțanu, precum și muncitorii Petru Ferbei și Petru Cavinschi. Realizările efective de pînă acum au atins nivelul planificat pentru întregul an și la exploatarea de turbă din bazinul Dersca- Lozna unde se vor mai da suplimentar în lunile următoare încă 1000 tone turbă precum și la împletiturile din nuiele (întreaga producție e destinată exportului) de la secțiile din Darabani, Rădăuți-Prut, Lunca Vf. Cîmpului. La această din urmă activitate a fost introdus recent în producție un sortiment nou : împletiturile din teten, mult solicitate pe piața internă , și la export. Cu planul la livrări pentru export depășit întreprinderea județeană pentru valorificarea produselor agricole din Botoșani și-a sporit în acest an numărul de parteneri în relațiile comerciale externe. Produsele valorificate de întreprindere au devenit cunoscute în acest an în Cehoslovacia, U.R.S.S., Iugoslavia, Elveția, Anglia ș.a. Pînă la 10 octombrie a.c. planul valoric al perioadei la livrările pentru export a fost depășit cu aproape 1 milion de tei. Au fost exportate in plus aproape 300 mii ouă, 10 mii kg miere de albine și 7 mii kg. de pene. Cel tîrziu la data de 20 octombrie a.c. vor fi îndeplinite sarcinile de livrări la export pentru întregul an, pînă la 31 decembrie urmînd a se livra suplimentar (față de sarcinile planului pe anul 1969) 2 milioane de ouă, 15 mii kg. miere de albine și aproape 5 mii kg pene.