Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-18 / nr. 2648

Anul XXVI nr. 2648 sîmbătă 18 octombrie 1969 — 0-4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Desfășurarea în bune condițiuni a campaniei agricole cere ÎNTĂRIREA ordinei ȘI DISCIPLINEI ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE Recoltatul cartofului s-a în­cheiat. Nu vor mai trece mul­te zile și județul nostru va raporta și încheierea recolta­tului porumbului. Din 75.000 ha cultivate cu această plan­tă de cooperativele agricole din județ, pînă la jumătatea lunii octombrie s-a recoltat producția de pe 63.000 ha. Și la această operațiune județul se situează, aparent, printre județele fruntașe pe țară. Dar numai aparent. Pentru că, așa cum ne spuneau recent to­varășii de la Direcția agricolă, în timp ce în sudul țării no­țiunea de recoltat la porumb e înțeleasă în sensul de des­­făcut și depozitat producția, la noi înseamnă doar tăiatul cocenilor. Așa că nu avem nici un motiv să fim încîntați de procentul care ne situează Undeva prin frunte, căci ceea ce am făcut nu reprezintă de­cit jumătate sau poate nici a­­tît din volumul de muncă ce trebuie prestat în continuare la această cultură. Mai exact, în timp ce pentru tăiatul po­rumbului se cheltuie în me­die pe județ 562.500 zile-mun­­că, pentru operațiunile ce au mai rămas de executat (desfă­­cat, transportat coceni și șt­iu­­leți, clădit etc.) mai­ trebuiesc cheltuite aproximativ 750 000 zile-muncă. Aceasta solicită un efort deosebit, o mobiliza­re totală a cooperatorilor pentru încheierea operațiunii în perioada cît timpul se mai menține încă favorabil. O anchetă prin mai multe cooperative agricole eviden­țiază că participarea la lucru este nesatisfăcătoare, există multă dezordine și indiscipli­nă, care grevează asupra rea­lizării ritmului de lucru nor­mal. La Pomîrla în tarlaua „La fîntîna cu răchiți“, am întîlnit doar doi cooperatori la recoltat sfeclă — Ion Afia și Petru Afia. Ceilalți, vreo 30, din echipa lui Aurel Vieru — el însuși de altfel om harnic și prețuit de conducerea co­operativei agricole — nu erau la lucru. In schimb destui stau pe acasă, nu-și văd de treburile la care calitatea de membru cooperator îi solici­tă. De exemplu, Maria M. Năstase, Jenică Blentiș, Ca­tinca Crihan nu au venit să-și recolteze nici floarea-soare­­lui. Alții, că Mihai Striblea, Vlaicu Hrițcu etc. distrug cu vitele culturile ce se mai a­­flă pe cîmp, sustrag produse din avutul obștesc. Asemenea cazuri am întîlnit și în alte cooperative agricole. La Hili­­șeu, bunăoară,, Gh. Buliga, Maria Ungureanu și Elena Ur­­suleanu, în loc să lucreze la cîmp, în rînd cu lumea și să-și cîștige cinstit mijloacele de trai, s-au apucat de furat. La fel au procedat Dumitru Po­­joga, Zenovia Temneanu, Va­sile Dumbravă și alții de la Dersca. Desigur, ei vor trebui să răspundă pentru faptele lor în fața obștei. Insă aseme­nea fenomene ridică necesita­tea intensificării muncii poli­tice și cultural-educative în rîndul cooperatorilor, iar pentru aceasta sînt niște oa­meni plătiți în fiecare comu­nă : ce fac ei ? Și trebuie spus că în aceste comune desfăcatul e încă în faza de operațiune simbolică, nu participă și nici nu e an­trenată întreaga masă de co­operatori la lucru. E drept că asupra ritmului de lucru grevează și o serie de restan­țe ce se mai înregistrează la treierișul și livrarea florii-soa­­relui, la recoltatul sfeclei etc. Nici aceste lucrări nu sunt de neglijat. Din datele centrali­zate la Direcția agricolă re­zultă că am mai avea de tre­ierat producția de floarea-soa­­relui de pe 1­000 ha și de re­coltat sfecla de pe 5000 ha. Insă aceste restanțe grevează în mod nejustificat asupra ce­lorlalte lucrări, pentru că sarcinile sunt, de obicei, bine precizate și există un mare număr de cooperatori care au încheiat lucrările la culturile respective și ar putea să par­ticipe din plin la desfăcat, la transportul recoltei. Neajun­sul apare însă deoarece cadre­le de conducere din coopera­tive s-au obișnuit să se ocu­pe în totalitatea lor de una și aceeași problemă sau de un număr restrîns. Nu mai de­parte la Pomîrla , președinte­le și brigadierii, se ocupau a­­cum cîteva zile doar de semă­nat și scos cartofi , celelalte treburi erau pierdute din ve­dere. E drept că aici lipsește și specialistul (și întrebăm Direcția agricolă pînă cînd ? că doar se vorbește atît de in­tens despre această problemă), căruia i-ar fi revenit o parte I. MANOLE (Continuare în pag. a IlI-a) Descărcarea „materiei pri­me“ la Fabrica de zahăr de la Bucecea Instantaneu pe șantierul Fabricii de brînzeturi Dorohoi Fotografia­t IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I Realizarea sarcinilor contractuale solicită mai multă răspundere din partea conducerilor unităților Pentru reluarea producției, la multe culturi, cooperative­le agricole trebuie să-și reți­nă de pe acum semințele ne­cesare. Mai ales la cartofi, sortarea și în­­silozarea cu grijă este abso­­l­­lut necesară, cerință accen­tuată și de fap­tul că produc­țiile mici și nevoile ridi­cate ale pieței obligă să o­­prim exact cantitățile norma­te, care să fie păstrate gospo­dărește. In multe cooperative agricole există interes în a­­cest sens. La Dersca și Loz­­na de exemplu s-au și însilo­­zat cite 300 tone iar operațiu­nea continuă. Insuficientă agricole • ASIGURAREA SEMINȚELOR ȘI CARTOFII SE SERVESC LA... PORCI­I „BANII“ STAU NU este însă­ preocuparea pentru sortare. Eram miercuri cu to­varășul Bălănuță, secretarul comitetului comunal de par­tid Dersca, la silozurile coope­rativei agricole din localitate. Acolo se însilozau cartofi in­suficient sortați; evident, pro­centul, celor bolnavi sau loviți era mic, însă și înlăturarea lor­­ trebuia­­ făcută. Cîțiva co­operatori ne argumentau că e o operațiune grea, recoltatul solicită destul efort ca să se mai ocupe și de sortat. „Apoi, adaugă un altul, și așa vor fi sortați la primăvară“. Nici un lucru de făcut nu-i simplu, iar această optică, că „și așa și așa tot se vor sorta la primăvară“ e de-a dreptul periculoasă. Am arătat considerente care ne fac să pretindem o exigen­ță aparte în această toamnă și cerem Direcției agricole, U­­niunii județene a cooperative­lor agricole să se intereseze în cel mai înalt grad de felul în care se însilozează cartofii de sămînță. O altă problemă ce socotim :­ă trebuie să declanșeze un semnal de alarmă la organele agricole și județene este in­tenția (și cum vom vedea, ma­terializată deja) a unor con­silii de conducere de a folosi cartofi în hrana porcilor. Se știe care este situația cartofu­lui — producțiile mici realiza­te — se cunosc cerințele popu­lației în acest sens. In virtu­tea unei obișnuințe, accepta­bile în alți ani, dar exclusă în anul acesta, conducerile unor cooperative agricole, uneori determinate de lipsa porum­bului furajer, folosesc car­tofi buni de consum în hrana porcilor. La Dersca, erau tran­sportate cîteva mii de kg de cartofi buni cît se poate, de primă calitate, cu destinația­­ fiert și administrat în hrana porcilor. . Tovarășul Vasile Pintilie, șef contabil la C.A.P., ne-a mărturisit că nu aceasta este indicația consiliului de conducere, dar că, probabil, altfel nu se putea. Ei in­tenționează să oprească 36 to­ne pentru furaj din cei căzuți la sortare. Dar aici, se explica d-lui, e vorba de altceva t participarea la lucru îi slabă și din această cauză, dacă ar fi așteptat din ____________ cei căzuți la sortare — ope­rație care după cum am mai arătat, nici nu se prea face — n-ar fi avut ce să dea în hrană la porci. La Șendriceni, lângă bucătăria furajeră erau, de asemenea, depozitate 3 000 - 4 000 kg de cartofi, e drept nu chiar de prima calitate ca la Dersca, dar evident, supuși unei sor­tări mai puțin riguroase. L-am întrebat pe îngrijitorul Iancu Micliuc, dacă el, acasă, folo­sește pentru consumul fami­lial cartofi mai buni. — Da de unde­­, a fost răs­punsul. Anul acesta producția de cartofi îi slabă. Nu prea este de unde alege ! O convorbire pe această te­mă am avut și la Lozna cu președintele cooperativei a­ I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) DE CONSUM POD Redacția și administrația . Calea Națională ar 261 Botoșani Telefoane. Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1078 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu și Ion Putinelu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția. Elena Ceaușescu, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheor­­ghe Maurer, împreună cu so­fia, Elena Maurer, și persoa­nele oficiale române care îi în­soțesc, au vizitat vineri dimi­neața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele arte­re ale orașului, oaspeții ro­mâni au fost salutați cu căl­dură de mii de locuitori. Vesti­giile trecutului se înfruntă as­tăzi în orașul Mysore cu nu­meroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrâng asupra orașului o undă din strălucirea secole­lor trecute, Mysore se mândreș­te cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pa­vilionului central de expoziții­­și cu multe alte realizări con­temporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul sa admire îndemînarea meșterilor - arti­zani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Va­rietatea și ingeniozitatea o­­biectelor expuse în acest ma­gazin atestă convingător ta­lentul artistic al poporului in­dian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de tem­plul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele co­linei, pe o suprafață de 20 km. pătrați. In continuare, oaspeții ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România,­ Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheor­­ghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Ban­galore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un pei­saj încîntător, fascinant. Natu­ra Indiei se dezvăluie priviri­lor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternea­ză cu podișuri sterpe, pietroa­se, lanurile geometrice de o­­rez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este în­lănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenu­rilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instala­ții moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, coco­­tieri uriași se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroa­se așezări rurale. Locuitorii a­­cestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeți­lor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele pa­latului „Raj Bhavan“ din Ban­galore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceau­șescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cor­nel Burtică, ministrul comer­țului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficia­le. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pății Weeren­­dra, oficialități ale municipa­lității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășu­rat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Ni­colae Ceaușescu și guverna­torul statului Mysore au toas­tat pentru dezvoltarea conti­nuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre popoarele român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Liceul din Darabani Fotografia : I. HELICI i­te I La M.S. Dorohoi La trei produse cu pon­dere însemnată în activita­tea economică a întreprin­derii de industrie locală din Dorohoi — cărămizi, turbă și împletituri de nuiele — s-au realizat încă de pe acum sarcinile de producție pentru întregul an. Cu toate pierderile pro­duse de către calamitățile acestui an (au fost distru­se peste 3 milioane de că­rămizi), spre sfîrșitul zilei de 1 octombrie a.c.. Fabrica din Dorohoi a produs cea de-a 24.000.000­ stea cără­midă, atingînd astfel pro­ducția planificată pentru a­­nul 1969. Pînă azi s-au dat suplimentar 500 mii cără­mizi, iar în zilele următoa­re, pînă la căderea înghe­țului (fabrica are încă acest an proces de produc­­n­ție sezonier) se vor mai da în plus 500 de mii. Frun­tașe se mențin schimburi­le conduse de Vasile A­­lexandroaie și Ioan Her­­țanu, precum și muncito­rii Petru Ferbei și Petru Ca­­vinschi. Realizările efective de pînă acum au atins nivelul planificat pentru întregul an și la exploatarea de turbă din bazinul Dersca- Lozna unde se vor mai da suplimentar în lunile ur­mătoare încă 1000 tone tur­bă precum și la împletitu­rile din nuiele (întreaga producție e destinată ex­portului) de la secțiile din Darabani, Rădăuți-Prut, Lun­ca­ Vf. Cîmpului. La a­­ceastă din urmă activitate a fost introdus recent în producție un sortiment nou :­­ împletiturile din teten, mult­­ solicitate pe piața internă , și la export. Cu planul la livrări pentru export depășit întreprinderea județea­nă pentru valorificarea produselor agricole din Botoșani și-a sporit în a­­cest an numărul de parte­neri în relațiile comercia­le externe. Produsele va­lorificate de întreprindere au devenit cunoscute în a­­cest an în Cehoslovacia, U.R.S.S., Iugoslavia, Elve­ția, Anglia ș.a. Pînă la 10 octombrie a.c. planul­­ va­loric al perioadei la li­vrările pentru export a fost depășit cu aproape 1 milion de tei. Au fost ex­portate in plus aproape 300 mii ouă, 10 mii kg miere de albine și 7 mii kg. de pene. Cel tîrziu la data de 20 octombrie a.c. vor fi în­deplinite sarcinile de li­vrări la export pentru în­tregul an, pînă la 31 de­cembrie urmînd a se livra suplimentar (față de sar­cinile planului pe anul 1969) 2 milioane de ouă, 15 mii kg. miere de albine și aproape 5 mii kg pene.

Next