Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-21 / nr. 2677

Anul XXVI nr. 2677 vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CU ACTUALA DOTARE TEHNICĂ ȘI FORȚĂ DE MUNCA­­UN SPOR DE PRODUCȚIE DE MINIMUM 20 LA SUTA, CE S-AR PUTEA OBȚINE PRIN Încărcarea completă A CELOR 3 SCHIMBURI Analizat în evoluția sa as­cendentă, volumul producției industriale a Uzinelor textile „Moldova“ a cunoscut, în de­cursul celor două decenii de existență, o dinamică rapidă: producția de fire ce se reali­zează în prezent aici e de două ori mai mare față de a­­nul 1949, iar cea de țesături a crescut de peste 6 ori. Sec­ția de finisaj — dotată cu uti­laje și instala­ții tehnologice dintre cele mai moderne, de înaltă tehnicitate și produc­tivitate — ridică gradul de competitivitate al produselor nu numai în țară ci și pe piața externă. Acesta-i un merit al colectivului, un adevăr care nu poate fi ocolit. Dar tot a­­tît de adevărat e faptul că, la această mare întreprinde­re care deține o pondere de circa 25 la sută în producția industrială a întregului județ, există încă suficiente rezerve a căror mobilizare ar putea duce la obținerea unui însem­nat spor de producție. In secțiile țesătorie și fila­tură a Uzinelor textile „Mol­dova“ munca este organizată în 3 schimburi care, în condi­ții normale (cu mici excepții, bineînțeles) ar trebui să rea­lizeze un volum de­ producție aproximativ egal. Or, o su­mară investigație în graficul realizărilor din acest an a ce­lor 3 schimburi scoate în e­­vidență diferențe mari de produc­ție, toate generate de factorul subiectiv — omul, în­trucât dotarea tehnică este a­­ceeași. Un exemplu din luna octombrie a.c. — reprezenta­tiv pentru aproape toate cele 10 luni ale anului — este edi­ficator. In această lună în secția țesătorie în schimbul de după-amiază se înregistrea­ză producția (socotită în bă­tăi război­ cea mai mare , în cel de dimineață cu aproa­pe 20 de milioane bătăi răz­boi mai puțin iar în cel de noapte cu peste 111 milioane bătăi război. Transformată în produse finite diferența în­tre numărul de bătăi război dintre schimbul cu producția cea mai ridicată și două este echivalentă celelalte cu a­­proape 70 mii metri țesături! Și aceasta numai într-o lună de zile ! Cu­ se pierde într-un an întreg e simplu de calcu­lat. Am încercat să aflăm cau­zele acestor diferențieri atît de mari între producțiile rea­lizate de cele 3 schimburi și chiar diferențele de la o zi la alta în cadrul aceluiași schimb în cursul unei săptă­­mîni. Principala cauză, ne­greșit, depășește în bună mă­sură posibilitățile de rezol­vare la nivelul întreprinderii. Ea este legată de con­cediile medicale ca­re produc goluri în acope­rirea necesarului cu forță de muncă în ultimul­­ schimb. Din această cauză, un mare număr de războaie staționea­ză. Am luat absolut la întîm­­plare săptămîna de la 13 — 18 octombrie a.c. în schim­bul care a funcționat noaptea (B), au staționat, de fiecare dată, consecutiv, 56 — 84 60 — 36 — 48 și 60 de răz­boaie. O situație, fără îndo­ială, anormală. Mai anormal ni se pare însă și faptul că, în mod regulat, în schimbul următor, adică în cel de di­mineață ——— colac peste pupă­ză ! — un alt număr de răz­boaie — și nu puține la nu­măr — sunt­ imobilizate pen­tru curățenie, ungere, repa­rații planificate. De ce ? Fi­indcă cei care trebuie să exe­cute aceste treburi nu lucrea­ză decît într-un singur schimb — dimineața. Așadar, noap­tea multe războaie stau din cauza lipsei de muncitori , dimineața —, din cauză că sunt oprite­ pentru lucrări de întreținere. Din plin lucrează doar în schimbul de după - a­­miază. Nu se poate altfel ? Nu, am fost încredințați cu toată certitudinea atît de­­ că­tre inginerul șef Aurelian Pe­­truc, cît și de ing. Emil Cojo­­caru, șeful secției țesătorie. Echipa de întreținere și de re­parații e strîns legată de ac­tivitatea atelierului mecanic. Or, acesta nu lucrează noap­tea. Așadar, firul slăbiciuni­lor e lung și întortocheat. Dar ne gin­dim că tocmai aici se cere o intervenție competen­tă, căutarea de soluții optime care să descîlcească acest ghem de interdependențe care creează o situație anormală. Fiindcă ceva trebuie făcut în această privință! Și a orga­niza activitatea echipei de în­treținere tot în 3 schimburi, poate și a cîtorva strungari și mecanici de la atelier, nu ar fi chiar o treabă așa de complicată. Dar, dacă se în­treține cu atîta ardoare ide­ea că „nimic nu se poate fa­ce“, normal — nu se schimbă nimic. Probleme aproape i­­dentice legate de activitatea schimbului de noapte se ri­dică și în filatură. Se produc încă multe sta­ționări ca­ urmare­ a lipsei u­­nor piese de schimb. Maistrul Mihai Hrițcu, zilele trecute," cînd am fost în uzină, ne in­forma că 52 de războaie, în cele 8 ore ale schimbului, au necesitat intervenții pentru V. MAFTEI (Continuare în pag. a lll-a) LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA" Cronica municipală Categoria a II-a s-a procedat desigur cu bun raționament atunci cînd celor două cinematografe ale municipiului li s-a stabilit un anumit profil. „Luceafărul" a devenit o sală de premiere. „Melodia" găzduiește reluările. Ideea e bună, salutară și timpul a dovedit că este și eficientă. Fără voie însă, treptat, printre spectatori s-a încetățenit ideea că cinematograful de reluări ar fi de categoria a Il-a. Părerea nu co­respunde nici intențiilor și nu este justificată cu nimic, nici măcar de un tarif diferențiat. Din păca­te însă, cei care se ocupă de bunul mers al acestor treburi întrețin ideea eronată cu unele, nedorite pro­babil, amănunte. Holul „Melodiei", de pildă, este trist și cenușiu. Panourile își împrospătează prea rar afișele, locu­rile destinate fotografiilor din filme zac goale, ca niște orbite fără vedere. Lipsesc scrumierele cu pi­cior, resturile de țigări și alte resturi sunt aruncate pe jos. Și nici mirosul nu este tocmai agreabil. Chiar și sala de proiecții a căpătat cu timpul un aer de periferie, neglijent. Nu e drept, nu e firesc, nu e logic. O punere la punct în acest sens se impune, mai ales că nu presupune nici un efort deosebit. RED. PROGNOZA Pentru zilele de 22, 23 și 24 noiembrie a.c. vremea va f mai mult rece, cu cerul schim­bător. Se vor semnala precipi­tații slabe, la începutul inter­valului. Vîntul va sufla potri­vit predominînd din sectorul sud - vestic Temperaturile 16,43. minime ale aerului vor fi cu­­rinse între 0 și 3 grade, iar ele maxime între 8 și 11 gra­de. Astăzi soarele a răsărit la ora 7:19 și va apune la orele PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI­VA I Sume ce depășesc un milion lei au fost alocate în a­­cest an pentru dotarea spațiilor comerciale din mediul rural. Printre utilajele și obiectele de inventar mai im­portante se numără bazinele cu capacități de la o mie pînă la 10 mii de litri, vitrinele frigorifice tip cofetărie, du­lapurile frigorifice, dulap­urile baruri de răcit sticle, barurile cu vitrină și altele. O serie de struite în acest an, ca cele de la­­ Cernești, magazine con­Bădărăi, Ni­­colae Bălcescu au fost dotate cu mobilier comercial. Do­tarea s-a extins și asupra u­nor spații existente la Stră­­teni, Pomirla, Nicolae Bălcescu, Jijia, Iacobeni, Dumeni, Ibănești, Știubieni și în alte localități. Ieri in satul Eșanca s-au aprins primele becuri electrice pe o distanță de 2 km. Peste alte cîteva zile v­a intra în funcțiune o nouă rețea, de joasă tensiune, pe aceeași dis­tanță, și în orașul Darabani. Peste cîteva zile, Muzeul Județean Botoșani, secția de artă plastică, va organiza în sala de marmură a Teatru­lui, „Mihai Eminescu“ din localitate expoziția „Pictori dintre cele două războaie mondiale“. Incepînd de duminică, ora 0, centrala automată tele­fonică Botoșani se va extinde cu încă 1 000 de linii. De­servirea (primirea tonului) va fi promptă. Tot pînă la a­­cea dată va apare și noua listă a abonaților. Uzinele textile „Moldova ” Botoșani. In secția ringul Fotografia : I. NEGREA Intre cooperativele agricole de producție și unitățile de stat cu care acestea vin mereu în contact, există, în general, relații normale de colaborare, corecte, echitabile. Spunem „în general“ pentru că, un recent control asupra modu­lui în care cooperativelor agri­cole li se achită drepturile cuvenite din vînzarea produ­selor ne-a dovedit contrariul. Iată : Centrul de legume și fructe din Dorohoi, a plătit unor co­operative agricole costul trans­portului pentru cantitatea ne­tă de cartofi, și nu pentru cea brută, așa cum, de altfel, pre­vede legislația în vigoare. A­­ceastă „jonglerie“ a frustat co­operativele agricole de în­semnate sume de bani : Cîn­­dești — 23.016 lei ; Lozna — 5729 lei ; Vf. Cîmpului — 5952 lei ; Brăești — 1902 lei ; Dersca — 57­18 lei etc. De a­­semenea, Baza de recepție din Dorohoi a I.V.C. Botoșani calculat cooperativei agricole a din Suharău, cantitatea de 4 000­­ kg floarea - soarelui la prețul de 1 leu per kg, cu toate că, în realitate, prețul era mai mare. Două cazuri de necinste, incorectitudine, care, în societatea noastră, nu-și au locul. Făcînd bilanțul unor asemenea nereguli fi­nanciare, am ajuns la conclu­zia că­, de la începutul tri­mestrului IV al anului trecut și pînă în prezent, cooperati­vele agricole de producție din județul nostru, au fost frusta­­te de 546.190 lei, bani rămași la unitățile cu care au înche­iat contracte, con­tituindu-se ca „venituri“. întrebarea noastră este : „Venituri, veni­turi, dar într-al cui buzunar se duc ?“ Uneori, valorile materiale create în cooperativele agri­cole se înstrăinează prin mici „neatenții“ înregistrate cu o­­cazia diferitelor analize și pro­be în laborator, în ziua de 18 octombrie, bunăoară, la Baza de recepție din Zlătunoa­­ia (șef Ion T. Murărașu), sfe­cla de zahăr preluată de la cooperativele agricole din Al­bești, Buimăceni și Zlătunoaia figura în adeverințele de pre­dare cu procente de 7—12 la sută impurități. Pe de altă parte, în procesele - verbale de analiză, întocmite pentru a­­ceeași cantitate de sfeclă, pro­centul era de 4—6 la sută. Tot aici, cooperativele agricole din Albești și Zlătunoaia au pre­dat 131.000 kg sfeclă, cu un procent de 7—12 la sută im­purități.. Din această cantitate însă ,nu s-au luat probe, în realitate, procentele de impu­rități fiind mult m­a mici. În urma acestor „mici neatenții“ tovarășul Murărașu, șeful ba­zei de preluare a sfeclei, și-a creat un plus de aproape 6000 kg sfeclă, exprimat va­loric, în peste 1600 lei. In alte locuri însă, plusuri­le în gestiune sunt create, pur și simplu, prin rectificarea do­cumentelor. La baza de pre­luare a sfeclei din comuna Flămînzi, de exemplu, canti­tatea­ de 7 000 kg sfeclă pre­dată de o cooperativă agrico­lă, printr-o singură trăsătură de condei, a devenit 6000 kg (!?).. Simplu, nu ?" La bazele de recepție din Todireni, Re­diu, Frumușica, Vorniceni, și altele, sfecla se primea cu un procent de impurități de pînă la 12 la sută cu toate că Fa­brica de­ zahăr „Șiretul“ din Bucecea confirmă că acest procent nu era mai mare de 3—4 la sută. De ce atunci a­­ceste jonglerii, care diminuea­ză în mod vădit avutul ob­ștesc ? Consider că cei ce se fac vinovați trebuie să fie trași la răspundere și să restituie, într-un timp cît mai scurt, drepturile cooperativelor agri­cole. Aș dori să spun cîteva cu­vinte și despre aparatura fo­losită la determinarea impu­rităților, la cîntărirea produc­ției propriu-zise. Din consta­tările noastre, reiese că unele cîntare sînt instalate la î­n­t­î­m­p­l­a­r­­e, neco- ȘTEFAN OLTEANU inspector cu probleme de pre­turi și tarife la U.J.C.A.P. Botoșani (Continuate în pagina a III-a) SE TREC HI ■ [UNK] [UNK] AR­IA INTR-AI CUI BUZUNAR ? A O MICĂ OMISIUNE : O JUMĂTATE DE MILION m CIT „CINTĂREȘTE" NECINSTEA? • BOLOVANI PE POST DE GREUTĂȚI AUTENTIFICATE JOVIU X i Redactia și administrația • Botoșani Calea Nationals nr 261 Telefoane i Redactor șef —11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 11372 Zi de lucru la fabrica de unt Fotografia : I. HELICI I. I. L. Dorohoi Pentru producția anului viitor Producția de cărămizi a Fabricii din Dorohoi aparținînd întreprinderii de industrie locală va crește în 1970 cu 7 mi­lioane bucăți față de acest an. Pentru realizarea producției anuli viitor aici se fac de pe acum intense pregătiri. In arfară de­­ macerarea a 10.000 m­c argilă, se desfășoară din plin verificarea și revizia utilaj­elor. Pînă acum a fost terminată complet revizia tehnică a unei linii tehnologice (a IV-a), a unui buldozer și a excavatorului, la celelalte linii tehno­logice lucrările de reparații desfășurîndu-se conform grafi­cului întocmit. Fabrica de zahăr Bucecea Prin reducerea pierderilor planificate In procesul de fabricație a zahărului, Fabrica din Bucecea, poate beneficia de o pierdere planificată de zahăr de 0,820 la sută. Pina in prezent insă, limita aprobată a fost redusă la 0,730 la sută. Transformată în „substanțe dulci", economia în­seamnă un plus de 171 tone zahăr pe seama reducerii pierde­rilor planificate. Succesul deosebit e pus pe seama intrării in funcțiune a celei de a 4-a mașini de tăiat sfeclă, realizarea de tăiței de mai bună calitate, presarea integrală a borhotului și reluarea apei dulci din nou in procesul de fabricație, suprave­gherea si întreținerea mai atentă a utilajelor pentru eliminarea pierderilor mecanice. DIALOG...­­ CINEGETIC • SEZON DE VINĂTOARE RANTE • SUCCES PENTRU O discuție cu Nuimitore Orhei, președintele Filialei din Botoșani a Asociației vinătorilor și pescarilor a­­matori, are parfum de pă­dure ruginită, de țarină proaspăt întoarsă, pe care zburdă iepuri perfizi, are parfum de aventuri cinege­tice uimitoare. Ne-am repri­mat tentația de a-l provoca la un dialog pur vînătoresc și l-am rugat să ne dea cî­teva informații foarte exac­te despre sezonul actual de vînătoare. — Da, la 16 noiembrie s-a deschis sezonul de vînătoare la iepuri. Duminica trecută au fost organizate 25 de vî­­nători colective la care au participat 480 de oameni. 490 de­­ iepuri au fost jertfiți pe altarul sportului vînăto­resc. Cele mai frumoase partide s-au desfășurat la halta Cucorăni, la ferma Trestiana, la Pomîrla, la fer­ma din Buhăceni. Pot să vă dau și numele cîtorva vînă­­tori vrednici: bătrînul Ca­­sian Cimpoeșu din Botoșani (are peste 80 de ani), cefe­ristul Vasile Beliuga, tracto­ristul Mihai Ciornei, Johan Henk­, Dumitru Chircea. Au fost și cîteva întîmplări oa­recum nostime, dar care aș dori să nu se mai repete. De exemplu, un vînător împușcat, în loc de iepuri a păsările unui cetățean. Alt exemplu clar, de altă factu­ră , toți vînătorii au pîncat la ora 12 spre casele lor pentru a vedea meciul cu Grecia. Duminica aceasta or­ganizăm iar 25 de vînători la iepuri. Deoarece nu mai e nici un meci de importan­ța celui cu Grecia, sperăm că vînătoarea se va desfășu­ra toată ziua... — Tovarășe Orhei, cum se prezintă în anul acesta vînatul ? LA IEPURI • DESPRE RESTAU­ ! DUMINICĂ !­­ — Cu toate condițiile cli­materice nefavorabile, efec­tivul de iepuri este apro­piat de cel din anul tre­cut. In alte județe, efectivul de iepuri este mult mai scăzut decît la noi. Condițiile ce le oferă terenul pentru vînătoa­re nu sînt dintre cele mai bune. Pe cîmpuri sunt bolo­vani mari, după care ie­purii se ascund, și, de aceea, duminica trecută am fost nevoiți să repetăm goana. — Iertați-mi o curiozitate de gurmand­­­in restauran­tele municipiului vom putea consuma preparate din car­ne de vînat ? — Acum vînăm pentru a onora cererea de export. Pă­rerea mea e însă că bucă­tarii din localurile de ali­mentație publică ale orașu­lui nostru nu se pricep să pregătească vînatul. Le-am­ oferit căprioare, țapi, dar au ezitat să primească. Pro­babil nu vor să se compli­ce, temîndu-se că clienții nu vor cumpăra preparatele din vinat. — Ce alte acțiuni vînăto­­rești ați mai organizat în ultima vreme ? — La Baisa am vînat săptămîna trecută mistreți Este in curs de desfășurare selecția la căprioare, pentru scoaterea exemplarelor de­generate. In perioada curen­tă, vînătoarea păsărilor de pasaj și a răpitoarelor se face numai în g­upuri de cite 3 oameni și cu autori­zație specială eliberată de filială. O discuție cu Numitore Orhei se poate întinde pe spații imense de mister pă­duratic ori campestru Ne-am mulțumit deocam­dată cu atît și dorim vină­torilor să aibă succes dumi­nică la iepuri! DORIN BACIU

Next