Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-11-21 / nr. 2677
Anul XXVI nr. 2677 vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CU ACTUALA DOTARE TEHNICĂ ȘI FORȚĂ DE MUNCAUN SPOR DE PRODUCȚIE DE MINIMUM 20 LA SUTA, CE S-AR PUTEA OBȚINE PRIN Încărcarea completă A CELOR 3 SCHIMBURI Analizat în evoluția sa ascendentă, volumul producției industriale a Uzinelor textile „Moldova“ a cunoscut, în decursul celor două decenii de existență, o dinamică rapidă: producția de fire ce se realizează în prezent aici e de două ori mai mare față de anul 1949, iar cea de țesături a crescut de peste 6 ori. Secția de finisaj — dotată cu utilaje și instalații tehnologice dintre cele mai moderne, de înaltă tehnicitate și productivitate — ridică gradul de competitivitate al produselor nu numai în țară ci și pe piața externă. Acesta-i un merit al colectivului, un adevăr care nu poate fi ocolit. Dar tot atît de adevărat e faptul că, la această mare întreprindere care deține o pondere de circa 25 la sută în producția industrială a întregului județ, există încă suficiente rezerve a căror mobilizare ar putea duce la obținerea unui însemnat spor de producție. In secțiile țesătorie și filatură a Uzinelor textile „Moldova“ munca este organizată în 3 schimburi care, în condiții normale (cu mici excepții, bineînțeles) ar trebui să realizeze un volum de producție aproximativ egal. Or, o sumară investigație în graficul realizărilor din acest an a celor 3 schimburi scoate în evidență diferențe mari de producție, toate generate de factorul subiectiv — omul, întrucât dotarea tehnică este aceeași. Un exemplu din luna octombrie a.c. — reprezentativ pentru aproape toate cele 10 luni ale anului — este edificator. In această lună în secția țesătorie în schimbul de după-amiază se înregistrează producția (socotită în bătăi război cea mai mare , în cel de dimineață cu aproape 20 de milioane bătăi război mai puțin iar în cel de noapte cu peste 111 milioane bătăi război. Transformată în produse finite diferența între numărul de bătăi război dintre schimbul cu producția cea mai ridicată și două este echivalentă celelalte cu aproape 70 mii metri țesături! Și aceasta numai într-o lună de zile ! Cu se pierde într-un an întreg e simplu de calculat. Am încercat să aflăm cauzele acestor diferențieri atît de mari între producțiile realizate de cele 3 schimburi și chiar diferențele de la o zi la alta în cadrul aceluiași schimb în cursul unei săptămîni. Principala cauză, negreșit, depășește în bună măsură posibilitățile de rezolvare la nivelul întreprinderii. Ea este legată de concediile medicale care produc goluri în acoperirea necesarului cu forță de muncă în ultimul schimb. Din această cauză, un mare număr de războaie staționează. Am luat absolut la întîmplare săptămîna de la 13 — 18 octombrie a.c. în schimbul care a funcționat noaptea (B), au staționat, de fiecare dată, consecutiv, 56 — 84 60 — 36 — 48 și 60 de războaie. O situație, fără îndoială, anormală. Mai anormal ni se pare însă și faptul că, în mod regulat, în schimbul următor, adică în cel de dimineață ——— colac peste pupăză ! — un alt număr de războaie — și nu puține la număr — sunt imobilizate pentru curățenie, ungere, reparații planificate. De ce ? Fiindcă cei care trebuie să execute aceste treburi nu lucrează decît într-un singur schimb — dimineața. Așadar, noaptea multe războaie stau din cauza lipsei de muncitori , dimineața —, din cauză că sunt oprite pentru lucrări de întreținere. Din plin lucrează doar în schimbul de după - amiază. Nu se poate altfel ? Nu, am fost încredințați cu toată certitudinea atît de către inginerul șef Aurelian Petruc, cît și de ing. Emil Cojocaru, șeful secției țesătorie. Echipa de întreținere și de reparații e strîns legată de activitatea atelierului mecanic. Or, acesta nu lucrează noaptea. Așadar, firul slăbiciunilor e lung și întortocheat. Dar ne gindim că tocmai aici se cere o intervenție competentă, căutarea de soluții optime care să descîlcească acest ghem de interdependențe care creează o situație anormală. Fiindcă ceva trebuie făcut în această privință! Și a organiza activitatea echipei de întreținere tot în 3 schimburi, poate și a cîtorva strungari și mecanici de la atelier, nu ar fi chiar o treabă așa de complicată. Dar, dacă se întreține cu atîta ardoare ideea că „nimic nu se poate face“, normal — nu se schimbă nimic. Probleme aproape identice legate de activitatea schimbului de noapte se ridică și în filatură. Se produc încă multe staționări ca urmare a lipsei unor piese de schimb. Maistrul Mihai Hrițcu, zilele trecute," cînd am fost în uzină, ne informa că 52 de războaie, în cele 8 ore ale schimbului, au necesitat intervenții pentru V. MAFTEI (Continuare în pag. a lll-a) LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA" Cronica municipală Categoria a II-a s-a procedat desigur cu bun raționament atunci cînd celor două cinematografe ale municipiului li s-a stabilit un anumit profil. „Luceafărul" a devenit o sală de premiere. „Melodia" găzduiește reluările. Ideea e bună, salutară și timpul a dovedit că este și eficientă. Fără voie însă, treptat, printre spectatori s-a încetățenit ideea că cinematograful de reluări ar fi de categoria a Il-a. Părerea nu corespunde nici intențiilor și nu este justificată cu nimic, nici măcar de un tarif diferențiat. Din păcate însă, cei care se ocupă de bunul mers al acestor treburi întrețin ideea eronată cu unele, nedorite probabil, amănunte. Holul „Melodiei", de pildă, este trist și cenușiu. Panourile își împrospătează prea rar afișele, locurile destinate fotografiilor din filme zac goale, ca niște orbite fără vedere. Lipsesc scrumierele cu picior, resturile de țigări și alte resturi sunt aruncate pe jos. Și nici mirosul nu este tocmai agreabil. Chiar și sala de proiecții a căpătat cu timpul un aer de periferie, neglijent. Nu e drept, nu e firesc, nu e logic. O punere la punct în acest sens se impune, mai ales că nu presupune nici un efort deosebit. RED. PROGNOZA Pentru zilele de 22, 23 și 24 noiembrie a.c. vremea va f mai mult rece, cu cerul schimbător. Se vor semnala precipitații slabe, la începutul intervalului. Vîntul va sufla potrivit predominînd din sectorul sud - vestic Temperaturile 16,43. minime ale aerului vor fi curinse între 0 și 3 grade, iar ele maxime între 8 și 11 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7:19 și va apune la orele PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITIVA I Sume ce depășesc un milion lei au fost alocate în acest an pentru dotarea spațiilor comerciale din mediul rural. Printre utilajele și obiectele de inventar mai importante se numără bazinele cu capacități de la o mie pînă la 10 mii de litri, vitrinele frigorifice tip cofetărie, dulapurile frigorifice, dulapurile baruri de răcit sticle, barurile cu vitrină și altele. O serie de struite în acest an, ca cele de la Cernești, magazine conBădărăi, Nicolae Bălcescu au fost dotate cu mobilier comercial. Dotarea s-a extins și asupra unor spații existente la Străteni, Pomirla, Nicolae Bălcescu, Jijia, Iacobeni, Dumeni, Ibănești, Știubieni și în alte localități. Ieri in satul Eșanca s-au aprins primele becuri electrice pe o distanță de 2 km. Peste alte cîteva zile va intra în funcțiune o nouă rețea, de joasă tensiune, pe aceeași distanță, și în orașul Darabani. Peste cîteva zile, Muzeul Județean Botoșani, secția de artă plastică, va organiza în sala de marmură a Teatrului, „Mihai Eminescu“ din localitate expoziția „Pictori dintre cele două războaie mondiale“. Incepînd de duminică, ora 0, centrala automată telefonică Botoșani se va extinde cu încă 1 000 de linii. Deservirea (primirea tonului) va fi promptă. Tot pînă la acea dată va apare și noua listă a abonaților. Uzinele textile „Moldova ” Botoșani. In secția ringul Fotografia : I. NEGREA Intre cooperativele agricole de producție și unitățile de stat cu care acestea vin mereu în contact, există, în general, relații normale de colaborare, corecte, echitabile. Spunem „în general“ pentru că, un recent control asupra modului în care cooperativelor agricole li se achită drepturile cuvenite din vînzarea produselor ne-a dovedit contrariul. Iată : Centrul de legume și fructe din Dorohoi, a plătit unor cooperative agricole costul transportului pentru cantitatea netă de cartofi, și nu pentru cea brută, așa cum, de altfel, prevede legislația în vigoare. Această „jonglerie“ a frustat cooperativele agricole de însemnate sume de bani : Cîndești — 23.016 lei ; Lozna — 5729 lei ; Vf. Cîmpului — 5952 lei ; Brăești — 1902 lei ; Dersca — 5718 lei etc. De asemenea, Baza de recepție din Dorohoi a I.V.C. Botoșani calculat cooperativei agricole a din Suharău, cantitatea de 4 000 kg floarea - soarelui la prețul de 1 leu per kg, cu toate că, în realitate, prețul era mai mare. Două cazuri de necinste, incorectitudine, care, în societatea noastră, nu-și au locul. Făcînd bilanțul unor asemenea nereguli financiare, am ajuns la concluzia că, de la începutul trimestrului IV al anului trecut și pînă în prezent, cooperativele agricole de producție din județul nostru, au fost frustate de 546.190 lei, bani rămași la unitățile cu care au încheiat contracte, contituindu-se ca „venituri“. întrebarea noastră este : „Venituri, venituri, dar într-al cui buzunar se duc ?“ Uneori, valorile materiale create în cooperativele agricole se înstrăinează prin mici „neatenții“ înregistrate cu ocazia diferitelor analize și probe în laborator, în ziua de 18 octombrie, bunăoară, la Baza de recepție din Zlătunoaia (șef Ion T. Murărașu), sfecla de zahăr preluată de la cooperativele agricole din Albești, Buimăceni și Zlătunoaia figura în adeverințele de predare cu procente de 7—12 la sută impurități. Pe de altă parte, în procesele - verbale de analiză, întocmite pentru aceeași cantitate de sfeclă, procentul era de 4—6 la sută. Tot aici, cooperativele agricole din Albești și Zlătunoaia au predat 131.000 kg sfeclă, cu un procent de 7—12 la sută impurități.. Din această cantitate însă ,nu s-au luat probe, în realitate, procentele de impurități fiind mult ma mici. În urma acestor „mici neatenții“ tovarășul Murărașu, șeful bazei de preluare a sfeclei, și-a creat un plus de aproape 6000 kg sfeclă, exprimat valoric, în peste 1600 lei. In alte locuri însă, plusurile în gestiune sunt create, pur și simplu, prin rectificarea documentelor. La baza de preluare a sfeclei din comuna Flămînzi, de exemplu, cantitatea de 7 000 kg sfeclă predată de o cooperativă agricolă, printr-o singură trăsătură de condei, a devenit 6000 kg (!?).. Simplu, nu ?" La bazele de recepție din Todireni, Rediu, Frumușica, Vorniceni, și altele, sfecla se primea cu un procent de impurități de pînă la 12 la sută cu toate că Fabrica de zahăr „Șiretul“ din Bucecea confirmă că acest procent nu era mai mare de 3—4 la sută. De ce atunci aceste jonglerii, care diminuează în mod vădit avutul obștesc ? Consider că cei ce se fac vinovați trebuie să fie trași la răspundere și să restituie, într-un timp cît mai scurt, drepturile cooperativelor agricole. Aș dori să spun cîteva cuvinte și despre aparatura folosită la determinarea impurităților, la cîntărirea producției propriu-zise. Din constatările noastre, reiese că unele cîntare sînt instalate la întîmplare, neco- ȘTEFAN OLTEANU inspector cu probleme de preturi și tarife la U.J.C.A.P. Botoșani (Continuate în pagina a III-a) SE TREC HI ■ [UNK] [UNK] ARIA INTR-AI CUI BUZUNAR ? A O MICĂ OMISIUNE : O JUMĂTATE DE MILION m CIT „CINTĂREȘTE" NECINSTEA? • BOLOVANI PE POST DE GREUTĂȚI AUTENTIFICATE JOVIU X i Redactia și administrația • Botoșani Calea Nationals nr 261 Telefoane i Redactor șef —11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 11372 Zi de lucru la fabrica de unt Fotografia : I. HELICI I. I. L. Dorohoi Pentru producția anului viitor Producția de cărămizi a Fabricii din Dorohoi aparținînd întreprinderii de industrie locală va crește în 1970 cu 7 milioane bucăți față de acest an. Pentru realizarea producției anuli viitor aici se fac de pe acum intense pregătiri. In arfară de macerarea a 10.000 mc argilă, se desfășoară din plin verificarea și revizia utilajelor. Pînă acum a fost terminată complet revizia tehnică a unei linii tehnologice (a IV-a), a unui buldozer și a excavatorului, la celelalte linii tehnologice lucrările de reparații desfășurîndu-se conform graficului întocmit. Fabrica de zahăr Bucecea Prin reducerea pierderilor planificate In procesul de fabricație a zahărului, Fabrica din Bucecea, poate beneficia de o pierdere planificată de zahăr de 0,820 la sută. Pina in prezent insă, limita aprobată a fost redusă la 0,730 la sută. Transformată în „substanțe dulci", economia înseamnă un plus de 171 tone zahăr pe seama reducerii pierderilor planificate. Succesul deosebit e pus pe seama intrării in funcțiune a celei de a 4-a mașini de tăiat sfeclă, realizarea de tăiței de mai bună calitate, presarea integrală a borhotului și reluarea apei dulci din nou in procesul de fabricație, supravegherea si întreținerea mai atentă a utilajelor pentru eliminarea pierderilor mecanice. DIALOG... CINEGETIC • SEZON DE VINĂTOARE RANTE • SUCCES PENTRU O discuție cu Nuimitore Orhei, președintele Filialei din Botoșani a Asociației vinătorilor și pescarilor amatori, are parfum de pădure ruginită, de țarină proaspăt întoarsă, pe care zburdă iepuri perfizi, are parfum de aventuri cinegetice uimitoare. Ne-am reprimat tentația de a-l provoca la un dialog pur vînătoresc și l-am rugat să ne dea cîteva informații foarte exacte despre sezonul actual de vînătoare. — Da, la 16 noiembrie s-a deschis sezonul de vînătoare la iepuri. Duminica trecută au fost organizate 25 de vînători colective la care au participat 480 de oameni. 490 de iepuri au fost jertfiți pe altarul sportului vînătoresc. Cele mai frumoase partide s-au desfășurat la halta Cucorăni, la ferma Trestiana, la Pomîrla, la ferma din Buhăceni. Pot să vă dau și numele cîtorva vînători vrednici: bătrînul Casian Cimpoeșu din Botoșani (are peste 80 de ani), ceferistul Vasile Beliuga, tractoristul Mihai Ciornei, Johan Henk, Dumitru Chircea. Au fost și cîteva întîmplări oarecum nostime, dar care aș dori să nu se mai repete. De exemplu, un vînător împușcat, în loc de iepuri a păsările unui cetățean. Alt exemplu clar, de altă factură , toți vînătorii au pîncat la ora 12 spre casele lor pentru a vedea meciul cu Grecia. Duminica aceasta organizăm iar 25 de vînători la iepuri. Deoarece nu mai e nici un meci de importanța celui cu Grecia, sperăm că vînătoarea se va desfășura toată ziua... — Tovarășe Orhei, cum se prezintă în anul acesta vînatul ? LA IEPURI • DESPRE RESTAU ! DUMINICĂ ! — Cu toate condițiile climaterice nefavorabile, efectivul de iepuri este apropiat de cel din anul trecut. In alte județe, efectivul de iepuri este mult mai scăzut decît la noi. Condițiile ce le oferă terenul pentru vînătoare nu sînt dintre cele mai bune. Pe cîmpuri sunt bolovani mari, după care iepurii se ascund, și, de aceea, duminica trecută am fost nevoiți să repetăm goana. — Iertați-mi o curiozitate de gurmandin restaurantele municipiului vom putea consuma preparate din carne de vînat ? — Acum vînăm pentru a onora cererea de export. Părerea mea e însă că bucătarii din localurile de alimentație publică ale orașului nostru nu se pricep să pregătească vînatul. Le-am oferit căprioare, țapi, dar au ezitat să primească. Probabil nu vor să se complice, temîndu-se că clienții nu vor cumpăra preparatele din vinat. — Ce alte acțiuni vînătorești ați mai organizat în ultima vreme ? — La Baisa am vînat săptămîna trecută mistreți Este in curs de desfășurare selecția la căprioare, pentru scoaterea exemplarelor degenerate. In perioada curentă, vînătoarea păsărilor de pasaj și a răpitoarelor se face numai în gupuri de cite 3 oameni și cu autorizație specială eliberată de filială. O discuție cu Numitore Orhei se poate întinde pe spații imense de mister păduratic ori campestru Ne-am mulțumit deocamdată cu atît și dorim vinătorilor să aibă succes duminică la iepuri! DORIN BACIU