Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-12-03 / nr. 2687

Anul XXVI nr. 2687 miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TA RILE. UNITI-VA I ÎNTĂRIREA COOPERATIVELOR AGRICOLE SLAB DEZVOLTATE IMPUNE: O COLABORARE MAI STRÂNSĂ A ORGA­NELOR AGRICOLE CU CELE BANCARE Din analiza economico - fi­nanciară pe ultimii 5 ani se constată că majoritatea coope­rativelor agricole din județul nostru au înregistrat progre­se însemnate, de la un an la altul, sub aspectul realizării și depășirii planului de pro­ducție, a creșterii averii ob­ștești și a valorii zilei muncă. Succesele importante se dato­rează în principal creșterii competenței consiliilor de conducere și a specialiștilor din C.A.P. în viața practică, care au întreprins și aplicat în mod permanent măsuri mai judicioase și mai eficien­te cerute de producție. De re­marcat că în perioada 1966 — 1968 averea obștească a cres­cut cu circa 9 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5 la sută, realizată, în prin­cipal, pe seama investițiilor și a rezervelor de producție. Cu toată situația favorabilă, pe ansamblu, mai sunt totuși încă vreo 26 cooperative agri­cole care continuă să bată pa­sul pe loc și nu reușesc să se redreseze economic de ani de zile. Dintre acestea am putea enumera C.A.P. Oneaga, Leor­­da, Lozna, Dersca, Oroftiana Sulița, Corni, Pomîrla, Poiana și altele. Situația nefavorabilă exis­tentă în cooperativele aminti­te sub aspectul realizării pla­nului de producție, a condus la crearea unui volum impor­tant de credite restante. Tipic este cazul C.A.P. Lozna uinde de la 344.000 lei în 1967, cre­ditul restant a ajuns la 580.000 lei în 1969. La C.A.P. Oroftia­na acesta a crescut de la 16.000 lei în 1967, la 468.000 lei ; C.A.P. Sulița — 789.00 lei ; Corni — 724.000 lei etc. Pentru conducerea Băncii agricole creditele restante și valoarea scăzută a zilei-muncă de la aceste unități a consti­tuit și constituie un semnal de alarmă și reclamă o preocupa­re deosebită pentru redresa­rea lor economică. Principale­le cauze care mențin această situație sunt în esență nereali­­zarea producției vegetale pla­nificate, ca urmare a neres­­pectării epocii optime de în­­sămînțare, folosirea în unele cazuri de sămînță necorespun­zătoare, însămînțarea cu gre­șuri și în teren insuficient pre­gătit, neaplicarea la tim­p și în bune condițiuni a lucrări­lor de întreținere, recoltarea cu întârziere, păstrarea ne­corespunzătoare a produselor agricole, pierderile, , sustrage­rile etc. De asemenea în sectorul zoo­tehnic, nerealizarea produc­ției anuale planificate, res­pectiv a sporului de creștere în greutate și a producției de­­ lapte, lună, ouă etc. își găseș­te explicația în condițiile de cazare necorespunzătoare, fu­rajarea incompletă și unilate­rală, risipa de furaje și admi­nistrarea lor în hrana anima­lelor, netocate și nesaramura­te, lipsa de concentrate în ra­ția furajeră etc. Obiectul creditelor acordate de banca agricolă îl formează procurarea de utilaje și mate­riale, care introduse în circui­tul productiv să conducă la e­­liminarea acestor neajunsuri. Dar nu întotdeauna ele au dat aportul scontat, iar în multe cazuri utilizarea lor a fost lip­sită de eficiență. Așa e cazul C.A.P. Sulița, unde în perioa­da 1967 — 1969 s-au cumpărat îngrășăminte chimice din cre­dite bancare în valoare de peste un milion lei. Dar pro­ducțiile medii obținute nu au fost în concordanță cu inves­tițiile făcute. Astfel, la grîu s-­a obținut o producție medie de 723 - 1 387 kg grîu la ha, la porumb 1 100 - 1 800 kg. și 12 000 _ 15 000 kg. la sfecla de zahăr. Situații similare s-au constatat la C.A.P. Corni, O­­roftiana, Vlădeni,­­ Răchiți, Curtești. Vinovați de rezultatele infe­rioare obținute se fac cadrele de specialitate, care nu au a­­cordat atenția cuvenită ferti­lizării solului și chiar acolo unde ea se făcea, era făcută la întîmplare, de mîntuială, neții­nîndu-se cont de indicațiile agrotehnice. In asemenea si­tuații creditele acordate pen­tru procurarea de îngrășămin­te nu vor putea fi rambursate decit din veniturile altor sec­toare de activitate. Cooperativele agricole au beneficiat și beneficiază de importante credite pentru in­vestiții, în scopul amenajării sistemului de irigare și îmbu­nătățire a fondului funciar, precum și pentru procurarea diverselor instalații și utilaje de producție. Insă și în aceas­tă direcție se semnalează une­le cazuri de utilizare inefici­entă a fondurilor. Bunăoară, la C.A.P. Corni, în perioada DIMITRIE MAXIM directorul Băncii agricole Botoșani (Continuare în pagina a III-a) In sectorul finisaj de la Uzinele textile „Moldova" Pentru recolta viitoare în întreprinderile agricole de stat din județul nostru s-au încheiat arăturile acinei de toamnă. Folosind fiecare oră bună de lucru și întrea­ga capacitate a tractoarelor, mecanizatorii din cadrul fer­melor au reușit să execute a­­rături pe 22 128 ha. Paralel cu executarea ogoa­relor de toamnă au fost încor­porate în sol 7233 tone îngră­șăminte chimice și 301X9 to­ne îngrășăminte naturale. Printre unitățile fruntașe la pregătirile pentru recolta vi­itoare sunt fermele din cadrul I.A.S. Săveni, Albești și Că­­tămărăști. OROAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cronica municipală CONSIGNAȚIA Practicarea unui comerț modern presupune o diversifica­re a profilurilor de deservire a populației. In marele centre ur­bane ale țării magazine de tip consignația desfășoară o acti­vitate de larg interes pentru cetățeni și aduc venituri substan­țiale organizațiilor comerciale. Avînd postura de intermediar între vînzâtorul ocazional și cumpărătorul ocazional acestea și-au dovedit utilitatea ajutînd primului să se dispenseze de obiectele ce-i prisosesc ,iar celui de al doilea să-și comple­teze, de exemplu, o anumită colecție cu o piesă unică. Credem că OCL produse industriale Botoșani poate lua în considera­ție deschiderea unei unități de acest tip și în municipiul nostru pentru desfacerea de obiecte de artă, bijuterii, instru­mente muzicale, aparatură tehnică și altele. Sînt amatori atît pentru vînzare cît și pentru cumpărare, dar de cele mai multe ori necunoscîndu-se apelează la serviciile unor intermediari cărora le achită comisioane apreciabile. Problema are și un alt aspect : înființarea unui asemenea magazin va contribui la îngrădirea speculei cu unele obiecte prețioase și ar duce la dispariția tarabelor amenajate ad-hoc în zilele de iarma­roc în special. Sperăm că aceste rînduri nu vor trece neobser­vate de cei care răspund de comerțul botoșănean. Red. FATĂ IN FATĂ 1. Aurel Doroftei, primarul comunei Corlăteni . In urma ploilor din vară s-au deteriorat, pe raza comu­nei, mai multe poduri din ca­­re patru peste rîul Jijia. Două au fost reparate pe plan lo­cal, unul cu ajutorul organelor județene, iar repararea celui de al patrulea, încredințat lo­tului de drumuri de la Doro­hoi, se tărăgănează. Din aceas­­tă cauză s-a întrerupt circula­ția autobuzului Dorohoi — Botoșani prin Podeni, ceea ce creează greutăți în aprovizio­nare și nemulțumiri în rîndul cetățenilor. Cină, cum va fi rezolvată această situație ? 2. Neculai Baltaru, secreta­rul consiliului popular comu­nal Suharău . De la 30 octombrie este gata podul peste Bașeu, dintre satele Plevna și Suharău. Nu a fost dat în folosință deoarece nu s-a făcut umplutura de pămînt la capete. Aurel Ver­­nișanu, șeful lotului de dru­muri Dorohoi, a promis că tri­mite un buldozer să execute lucrarea. Dar nu a mai trimis. Noi ne-am îndeplinit planul la contribuție in muncă. Am putea să executăm lucrarea în contul anului viitor. Dar nu putem trece la acțiune pen­tru că, într-adevăr, e mai e­­conomic ca aceasta să se facă mecanizat. Am solicitat lămuriri in a­­ceastă chestiune de la ing. GUȚA GIOGLOMAN, șeful serviciului de drumuri de la consiliul popular județean . 1. Materialele pentru podul respectiv de la Corlăteni sunt în majoritate aprovizionate. Așteptăm acum să ne soseas­că de la Timișoara 200 m.c. de piloți de stejar. Conduce­rea județului a depus eforturi mari și a asigurat fondurile necesare în acest scop. Așa că, în cel mai scurt timp, va fi terminată reparația respec­­tivă.Pot informa locuitorii co­munei respective că în anul 1971 pe locul actualului pod se va construi un altul, din beton, comanda de execuție a proiectului fiind lansată la grupa Botoșani a D.S.A.P.C. 2. Astăzi (2 decembrie) dăm dispoziție ca buldozerul de la Dorohoi să fie deplasat la Suharău. Rugăm organele lo­cale să ne țină la curent da­că dispoziția noastră­­ a fost executată. I. M. Aici în atelierul Fabricii de confecții Botoșani și-au desă­­virșit meseria mulți lucrători. Printre ei se află și lăcătușul meca­nic Dumitru Danilǎ surprins de aparatul fotografic în timp ce lucra la mașina de frezat Fotografia : I. HELICI FESTIVAL Intre 27 — 28 decembrie, în județul nostru, va avea loc Festivalul obiceiurilor de iarnă. Vom reveni cu a­­mănunte în ziarul nostru de UN LABORATOR IN CON­STRUCȚIE Pe strada Luceafărul din Botoșani se află în con­strucție un preparate reci, laborator de aparținînd AGENDA T. A. P. L. Botoșani. Con­structori : I.G.C.L. Va fi dat în funcțiune la începutul a­­nului viitor. SPORTUL IARNA Consiliul județean pen­tru educație fizică și sport a elaborat, recent, planul de măsuri privind activitatea­ sportivă și turistică pe timp de iarnă. Au fost fixate, cu acest prilej, locurile de a­­menajare a unor patinoare, pîrtii de schii, terenuri de hochei precum și alte lu­cruri de care ne vom ocupa în una din zilele următoare. SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Duminică ■ a­ avut loc un schimb de experiență între colectivele caselor de­ pio­nieri din Cîmpulung (Su­ceava) și Botoșani. Tema : stilul de muncă în casele de pionieri. Gazdele — cîmpulungeni­ — au prezen­tat principalele realizări, modalitățile­­ de lucru, în special activitatea cineclu­­bului pionieresc condus de F. Michitovici. LA DOROHOI La Dorohoi se construieș­te o nouă­ bază sportivă, ca­re va cuprinde : popicărie acoperită, teren de baschet,­­handbal,­ volei și o tribună cu o capacitate de 600 lo­curi. REȚEAUA STRADALĂ In acest an, din fondurile de investiții, în municipiul Botoșani, s-a modernizat prin asfaltare 4 km. de re­țea stradală și s-au asfaltat peste 10 000 m.p. trotuare. PREGĂTIRI Serviciul județean de dru­muri a aprovizionat unită­țile din subordine, pentru perioada de iarnă, cu 4200 tone materiale antiderapan­te (nisip, sare). Pe 60 km. s-au instalat panouri para­­zăpezi. PROGNOZA Pentru zilele de 4, 5, și 6 de­­cembrie a.c. vremea se men­ține închisă la începutul inter­valului, apoi se ameliorează treptat. Vor cădea precipita­ții temporare, mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va su­fla potrivit, cu unele intensifi­cări, la început din vest, apoi din nord-vest. Temperaturile minime ale aerului vor­ fi cu­prinse între minus 5 și 0 gra­de, iar maximele între plus 4 și plus 9 grade. Redacția $1 administrația : Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefonia» Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Mosco­va, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, România, Republica Socialistă R. P. Ungară, și U.R.S.S. Din delegație fac parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheor­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Cornelia Manescu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băn­easa, erau­ prezenți tova­rășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănulache, Constantin Drăgan, Emil Draganescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Manescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ionița, Vasiile Patilineț, Dumi­tru Popa, Ion Stanescu, Mihai MOSCOVA 2 Coresponden­tul Agerpres, L. Duță, transmi­te : Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și URSS a sosit marți seara la Mosco­va. La aeroportul Șeremet­evo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Bi­roului Politic al C.C. al PCUS, Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat și ai guvernului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad - interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai amba­sadei. (Agerpres), președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al URSS, A. N. I­osîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al URSS, A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al URSS, K. Ru­­sakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii Socia­liste România în Uniunea So­vietică, și membri ai amba­sadei. Cine gospodărește trebuie să șe răspundă de apărarea avutului obștesc Una din cele mai importan­te îndatoriri ale fiecărui ce­tățean, subliniată în repetate rînduri de conducerea partidu­lui nostru, este apărarea avu­tului obștesc, păstrarea inte­grității patrimoniului nostru socialist, singura bază a bună­stării materiale a progresului și civilizației națiunii noastre socialiste. De aceea, în scopul determinării gradului de pre­ocupare a conducătorilor de întreprinderi pentru preveni­rea păgubirii avutului obștesc, la indicația comisiei economi­ce a Comitetului județean de partid, organele noastre au întreprins investigații de con­trol și analiză într-un număr mare de unități din județul Botoșani. Negreșit, concluziile care pot fi trase din aceste in­vestigații sunt de natură să a­­teste că majoritatea conducă­torilor își cunosc sarcinile și răspunderea ce o au ca gos­podari ai avuției publice și ca urmare sunt preocupați de pre­venirea păgubirii avutului obștesc, în unitățile respective pagubele în dauna proprietă­ții socialiste au dispărut, sunt minime sau în continuă scă­dere. Concluzia de mai sus nu are însă un caracter absolut de generalizare, întrucît au fost constatate și numeroase cazuri în care cadrele de conducere nu acordă atenția cuvenită pazei avutului obștesc, const­ I. COVALSCHI directorul Direcției teritoriale de control și revizie nr. 16 (Continuare în pag. a III-a) A ARMONII ÍN MAZOVIA „Pe vastul podiș al Mazo­­viei, nu departe de capitală, în valea riului Strata, aflu­­ent al rîului Bzura se gă­sește modestul sat Zelazowa Wola, situat la liziera marii păduri Kampinos“. Cu aceste cuvinte care amintesc parfumul scrieri­lor lui Sadoveanu își in­troduc autorii ghidului tu­ristic al Zelazonai Wola, cititorii, în intimitățile lo­calității, al cărei nume ar fi rămas complet necunos­cut, ca atâtea mii de alte sate, dacă aici nu s-ar fi născut Chopin, unul din marile genii muzicale ale lumii. Ceea ce ghidul nu­mește cu un termen împru­mutat din geografie, pe di­scuri Bașka) ce populează parcul. Liniștea e pe deplin stă­­pînă în acest sanctuar al muzicii. Curge neauzit printre sălciile plingătoare (de altfel e un fel de iluzie să spui că această apă curge) rîul Utrata, aducînd cu el mirosuri înțepătoare de vegetație intrată în pu­trefacție. Cu puțină imagi­nație poți desluși în foșne­tul arborilor tonuri din ma­zurcile poloneze sau valsu­rile ilustrului muzician. Vizita noastră a găsit Zelazowa Wola în pragul iernii, cu sobe încinse de căldură in interioarele co­chet aranjate, cu brume pe aleile parcului. Vara săptă­ itinerar polonez ou­ ltii mazovian e o suprafață plană ca o masă de biliard parcelată de ogoarele arse de primele brume reci ale toamnei. In zare aburesc păduri de foioase și adese­ori pe marginea șoselei în­­tîlnim mesteceni cu trun­chiuri drepte ca niște lumi­nări aprinse la marile ru­guri ale anotimpului. Sate­le sunt rare și monotonia peisajului campestru e une­ori frîntă de care înlesnesc indicatoarele călătorilor cunoașterea distanțelor spre Poznan, Katowice sau alte mari orașe al Poloniei Casa in care s-a născut Chopin e pierdută în imen­sitatea unui parc acum de­vastat de anotimpul rece, dar pe care încercăm să ni-l închipuim plin de verdeață. Brazii înalți și drepți punc­tează optimist tonurile gri ale celorlalți arbori că­rora le lipsesc doar ploile noastre lungi și moc­nite de toamnă pentru a da o notă ba­­coviană întregului parc. De­ocamdată însă cerul e se­nin, de un albastru intens, ca vara și soarele roșietic stimulează doar neastîmpă­­rul veverițelor arămii (nu­mite aici cu un nume ge­neral, Barbara, sau mai pe­­ Continuare în pagina a III-a) numai se organizează, aici, concerte Chopin la care își dau concursul cei mai mari iubitori ai muzicii compozi­torului polonez, și la care, deși concertele au loc in aer liber se vine după cum sîntem încredințați, în vîr­­ful picioarelor. De altfel pasiunea pentru muzica lui Chopin (și nu numai a lui) este nedesmin­­țită pretutindeni pe unde am avut prilejul să colin­dăm. In Varșovia ni s-a a­­rătat statuia lui Chopin, sub salcia plingătoare (statuie care în cel de-al doilea război mondial a fost topi­tă de nemți, dar care a fost refăcută exact cum a fost) unde de asemenea au loc, in timpul verii concerte simfo­nice in aer liber, iar la Cra­covia, la Wawel, în sala de baluri a vechiului castel de loc periodic seri de muzică veche poloneză. Aici la Zelazowa Wola în casa devenită muzeu, se păstrează pianul, mobile, fotografii și fotocopii după unele compoziții. Respiră acea atmosferă de tihnă și liniște în care a trăit și cre­at marele muzician. ★ Lodzul e al doilea oraș ca N. CÎNTEC

Next