Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-12-03 / nr. 2687
Anul XXVI nr. 2687 miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TA RILE. UNITI-VA I ÎNTĂRIREA COOPERATIVELOR AGRICOLE SLAB DEZVOLTATE IMPUNE: O COLABORARE MAI STRÂNSĂ A ORGANELOR AGRICOLE CU CELE BANCARE Din analiza economico - financiară pe ultimii 5 ani se constată că majoritatea cooperativelor agricole din județul nostru au înregistrat progrese însemnate, de la un an la altul, sub aspectul realizării și depășirii planului de producție, a creșterii averii obștești și a valorii zilei muncă. Succesele importante se datorează în principal creșterii competenței consiliilor de conducere și a specialiștilor din C.A.P. în viața practică, care au întreprins și aplicat în mod permanent măsuri mai judicioase și mai eficiente cerute de producție. De remarcat că în perioada 1966 — 1968 averea obștească a crescut cu circa 9 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5 la sută, realizată, în principal, pe seama investițiilor și a rezervelor de producție. Cu toată situația favorabilă, pe ansamblu, mai sunt totuși încă vreo 26 cooperative agricole care continuă să bată pasul pe loc și nu reușesc să se redreseze economic de ani de zile. Dintre acestea am putea enumera C.A.P. Oneaga, Leorda, Lozna, Dersca, Oroftiana Sulița, Corni, Pomîrla, Poiana și altele. Situația nefavorabilă existentă în cooperativele amintite sub aspectul realizării planului de producție, a condus la crearea unui volum important de credite restante. Tipic este cazul C.A.P. Lozna uinde de la 344.000 lei în 1967, creditul restant a ajuns la 580.000 lei în 1969. La C.A.P. Oroftiana acesta a crescut de la 16.000 lei în 1967, la 468.000 lei ; C.A.P. Sulița — 789.00 lei ; Corni — 724.000 lei etc. Pentru conducerea Băncii agricole creditele restante și valoarea scăzută a zilei-muncă de la aceste unități a constituit și constituie un semnal de alarmă și reclamă o preocupare deosebită pentru redresarea lor economică. Principalele cauze care mențin această situație sunt în esență nerealizarea producției vegetale planificate, ca urmare a nerespectării epocii optime de însămînțare, folosirea în unele cazuri de sămînță necorespunzătoare, însămînțarea cu greșuri și în teren insuficient pregătit, neaplicarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor de întreținere, recoltarea cu întârziere, păstrarea necorespunzătoare a produselor agricole, pierderile, , sustragerile etc. De asemenea în sectorul zootehnic, nerealizarea producției anuale planificate, respectiv a sporului de creștere în greutate și a producției de lapte, lună, ouă etc. își găsește explicația în condițiile de cazare necorespunzătoare, furajarea incompletă și unilaterală, risipa de furaje și administrarea lor în hrana animalelor, netocate și nesaramurate, lipsa de concentrate în rația furajeră etc. Obiectul creditelor acordate de banca agricolă îl formează procurarea de utilaje și materiale, care introduse în circuitul productiv să conducă la eliminarea acestor neajunsuri. Dar nu întotdeauna ele au dat aportul scontat, iar în multe cazuri utilizarea lor a fost lipsită de eficiență. Așa e cazul C.A.P. Sulița, unde în perioada 1967 — 1969 s-au cumpărat îngrășăminte chimice din credite bancare în valoare de peste un milion lei. Dar producțiile medii obținute nu au fost în concordanță cu investițiile făcute. Astfel, la grîu s-a obținut o producție medie de 723 - 1 387 kg grîu la ha, la porumb 1 100 - 1 800 kg. și 12 000 _ 15 000 kg. la sfecla de zahăr. Situații similare s-au constatat la C.A.P. Corni, Oroftiana, Vlădeni, Răchiți, Curtești. Vinovați de rezultatele inferioare obținute se fac cadrele de specialitate, care nu au acordat atenția cuvenită fertilizării solului și chiar acolo unde ea se făcea, era făcută la întîmplare, de mîntuială, nețiinîndu-se cont de indicațiile agrotehnice. In asemenea situații creditele acordate pentru procurarea de îngrășăminte nu vor putea fi rambursate decit din veniturile altor sectoare de activitate. Cooperativele agricole au beneficiat și beneficiază de importante credite pentru investiții, în scopul amenajării sistemului de irigare și îmbunătățire a fondului funciar, precum și pentru procurarea diverselor instalații și utilaje de producție. Insă și în această direcție se semnalează unele cazuri de utilizare ineficientă a fondurilor. Bunăoară, la C.A.P. Corni, în perioada DIMITRIE MAXIM directorul Băncii agricole Botoșani (Continuare în pagina a III-a) In sectorul finisaj de la Uzinele textile „Moldova" Pentru recolta viitoare în întreprinderile agricole de stat din județul nostru s-au încheiat arăturile acinei de toamnă. Folosind fiecare oră bună de lucru și întreaga capacitate a tractoarelor, mecanizatorii din cadrul fermelor au reușit să execute arături pe 22 128 ha. Paralel cu executarea ogoarelor de toamnă au fost încorporate în sol 7233 tone îngrășăminte chimice și 301X9 tone îngrășăminte naturale. Printre unitățile fruntașe la pregătirile pentru recolta viitoare sunt fermele din cadrul I.A.S. Săveni, Albești și Cătămărăști. OROAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cronica municipală CONSIGNAȚIA Practicarea unui comerț modern presupune o diversificare a profilurilor de deservire a populației. In marele centre urbane ale țării magazine de tip consignația desfășoară o activitate de larg interes pentru cetățeni și aduc venituri substanțiale organizațiilor comerciale. Avînd postura de intermediar între vînzâtorul ocazional și cumpărătorul ocazional acestea și-au dovedit utilitatea ajutînd primului să se dispenseze de obiectele ce-i prisosesc ,iar celui de al doilea să-și completeze, de exemplu, o anumită colecție cu o piesă unică. Credem că OCL produse industriale Botoșani poate lua în considerație deschiderea unei unități de acest tip și în municipiul nostru pentru desfacerea de obiecte de artă, bijuterii, instrumente muzicale, aparatură tehnică și altele. Sînt amatori atît pentru vînzare cît și pentru cumpărare, dar de cele mai multe ori necunoscîndu-se apelează la serviciile unor intermediari cărora le achită comisioane apreciabile. Problema are și un alt aspect : înființarea unui asemenea magazin va contribui la îngrădirea speculei cu unele obiecte prețioase și ar duce la dispariția tarabelor amenajate ad-hoc în zilele de iarmaroc în special. Sperăm că aceste rînduri nu vor trece neobservate de cei care răspund de comerțul botoșănean. Red. FATĂ IN FATĂ 1. Aurel Doroftei, primarul comunei Corlăteni . In urma ploilor din vară s-au deteriorat, pe raza comunei, mai multe poduri din care patru peste rîul Jijia. Două au fost reparate pe plan local, unul cu ajutorul organelor județene, iar repararea celui de al patrulea, încredințat lotului de drumuri de la Dorohoi, se tărăgănează. Din această cauză s-a întrerupt circulația autobuzului Dorohoi — Botoșani prin Podeni, ceea ce creează greutăți în aprovizionare și nemulțumiri în rîndul cetățenilor. Cină, cum va fi rezolvată această situație ? 2. Neculai Baltaru, secretarul consiliului popular comunal Suharău . De la 30 octombrie este gata podul peste Bașeu, dintre satele Plevna și Suharău. Nu a fost dat în folosință deoarece nu s-a făcut umplutura de pămînt la capete. Aurel Vernișanu, șeful lotului de drumuri Dorohoi, a promis că trimite un buldozer să execute lucrarea. Dar nu a mai trimis. Noi ne-am îndeplinit planul la contribuție in muncă. Am putea să executăm lucrarea în contul anului viitor. Dar nu putem trece la acțiune pentru că, într-adevăr, e mai economic ca aceasta să se facă mecanizat. Am solicitat lămuriri in această chestiune de la ing. GUȚA GIOGLOMAN, șeful serviciului de drumuri de la consiliul popular județean . 1. Materialele pentru podul respectiv de la Corlăteni sunt în majoritate aprovizionate. Așteptăm acum să ne sosească de la Timișoara 200 m.c. de piloți de stejar. Conducerea județului a depus eforturi mari și a asigurat fondurile necesare în acest scop. Așa că, în cel mai scurt timp, va fi terminată reparația respectivă.Pot informa locuitorii comunei respective că în anul 1971 pe locul actualului pod se va construi un altul, din beton, comanda de execuție a proiectului fiind lansată la grupa Botoșani a D.S.A.P.C. 2. Astăzi (2 decembrie) dăm dispoziție ca buldozerul de la Dorohoi să fie deplasat la Suharău. Rugăm organele locale să ne țină la curent dacă dispoziția noastră a fost executată. I. M. Aici în atelierul Fabricii de confecții Botoșani și-au desăvirșit meseria mulți lucrători. Printre ei se află și lăcătușul mecanic Dumitru Danilǎ surprins de aparatul fotografic în timp ce lucra la mașina de frezat Fotografia : I. HELICI FESTIVAL Intre 27 — 28 decembrie, în județul nostru, va avea loc Festivalul obiceiurilor de iarnă. Vom reveni cu amănunte în ziarul nostru de UN LABORATOR IN CONSTRUCȚIE Pe strada Luceafărul din Botoșani se află în construcție un preparate reci, laborator de aparținînd AGENDA T. A. P. L. Botoșani. Constructori : I.G.C.L. Va fi dat în funcțiune la începutul anului viitor. SPORTUL IARNA Consiliul județean pentru educație fizică și sport a elaborat, recent, planul de măsuri privind activitatea sportivă și turistică pe timp de iarnă. Au fost fixate, cu acest prilej, locurile de amenajare a unor patinoare, pîrtii de schii, terenuri de hochei precum și alte lucruri de care ne vom ocupa în una din zilele următoare. SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Duminică ■ a avut loc un schimb de experiență între colectivele caselor de pionieri din Cîmpulung (Suceava) și Botoșani. Tema : stilul de muncă în casele de pionieri. Gazdele — cîmpulungeni — au prezentat principalele realizări, modalitățile de lucru, în special activitatea cineclubului pionieresc condus de F. Michitovici. LA DOROHOI La Dorohoi se construiește o nouă bază sportivă, care va cuprinde : popicărie acoperită, teren de baschet,handbal, volei și o tribună cu o capacitate de 600 locuri. REȚEAUA STRADALĂ In acest an, din fondurile de investiții, în municipiul Botoșani, s-a modernizat prin asfaltare 4 km. de rețea stradală și s-au asfaltat peste 10 000 m.p. trotuare. PREGĂTIRI Serviciul județean de drumuri a aprovizionat unitățile din subordine, pentru perioada de iarnă, cu 4200 tone materiale antiderapante (nisip, sare). Pe 60 km. s-au instalat panouri parazăpezi. PROGNOZA Pentru zilele de 4, 5, și 6 decembrie a.c. vremea se menține închisă la începutul intervalului, apoi se ameliorează treptat. Vor cădea precipitații temporare, mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla potrivit, cu unele intensificări, la început din vest, apoi din nord-vest. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între minus 5 și 0 grade, iar maximele între plus 4 și plus 9 grade. Redacția $1 administrația : Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefonia» Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, România, Republica Socialistă R. P. Ungară, și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Cornelia Manescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Constantin Drăgan, Emil Draganescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Manescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ionița, Vasiile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stanescu, Mihai MOSCOVA 2 Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite : Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și URSS a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetevo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al PCUS, Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad - interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. (Agerpres), președintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, A. N. Iosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al URSS, A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al URSS, K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Cine gospodărește trebuie să șe răspundă de apărarea avutului obștesc Una din cele mai importante îndatoriri ale fiecărui cetățean, subliniată în repetate rînduri de conducerea partidului nostru, este apărarea avutului obștesc, păstrarea integrității patrimoniului nostru socialist, singura bază a bunăstării materiale a progresului și civilizației națiunii noastre socialiste. De aceea, în scopul determinării gradului de preocupare a conducătorilor de întreprinderi pentru prevenirea păgubirii avutului obștesc, la indicația comisiei economice a Comitetului județean de partid, organele noastre au întreprins investigații de control și analiză într-un număr mare de unități din județul Botoșani. Negreșit, concluziile care pot fi trase din aceste investigații sunt de natură să ateste că majoritatea conducătorilor își cunosc sarcinile și răspunderea ce o au ca gospodari ai avuției publice și ca urmare sunt preocupați de prevenirea păgubirii avutului obștesc, în unitățile respective pagubele în dauna proprietății socialiste au dispărut, sunt minime sau în continuă scădere. Concluzia de mai sus nu are însă un caracter absolut de generalizare, întrucît au fost constatate și numeroase cazuri în care cadrele de conducere nu acordă atenția cuvenită pazei avutului obștesc, const I. COVALSCHI directorul Direcției teritoriale de control și revizie nr. 16 (Continuare în pag. a III-a) A ARMONII ÍN MAZOVIA „Pe vastul podiș al Mazoviei, nu departe de capitală, în valea riului Strata, afluent al rîului Bzura se găsește modestul sat Zelazowa Wola, situat la liziera marii păduri Kampinos“. Cu aceste cuvinte care amintesc parfumul scrierilor lui Sadoveanu își introduc autorii ghidului turistic al Zelazonai Wola, cititorii, în intimitățile localității, al cărei nume ar fi rămas complet necunoscut, ca atâtea mii de alte sate, dacă aici nu s-ar fi născut Chopin, unul din marile genii muzicale ale lumii. Ceea ce ghidul numește cu un termen împrumutat din geografie, pe discuri Bașka) ce populează parcul. Liniștea e pe deplin stăpînă în acest sanctuar al muzicii. Curge neauzit printre sălciile plingătoare (de altfel e un fel de iluzie să spui că această apă curge) rîul Utrata, aducînd cu el mirosuri înțepătoare de vegetație intrată în putrefacție. Cu puțină imaginație poți desluși în foșnetul arborilor tonuri din mazurcile poloneze sau valsurile ilustrului muzician. Vizita noastră a găsit Zelazowa Wola în pragul iernii, cu sobe încinse de căldură in interioarele cochet aranjate, cu brume pe aleile parcului. Vara săptă itinerar polonez ou ltii mazovian e o suprafață plană ca o masă de biliard parcelată de ogoarele arse de primele brume reci ale toamnei. In zare aburesc păduri de foioase și adeseori pe marginea șoselei întîlnim mesteceni cu trunchiuri drepte ca niște luminări aprinse la marile ruguri ale anotimpului. Satele sunt rare și monotonia peisajului campestru e uneori frîntă de care înlesnesc indicatoarele călătorilor cunoașterea distanțelor spre Poznan, Katowice sau alte mari orașe al Poloniei Casa in care s-a născut Chopin e pierdută în imensitatea unui parc acum devastat de anotimpul rece, dar pe care încercăm să ni-l închipuim plin de verdeață. Brazii înalți și drepți punctează optimist tonurile gri ale celorlalți arbori cărora le lipsesc doar ploile noastre lungi și mocnite de toamnă pentru a da o notă bacoviană întregului parc. Deocamdată însă cerul e senin, de un albastru intens, ca vara și soarele roșietic stimulează doar neastîmpărul veverițelor arămii (numite aici cu un nume general, Barbara, sau mai pe Continuare în pagina a III-a) numai se organizează, aici, concerte Chopin la care își dau concursul cei mai mari iubitori ai muzicii compozitorului polonez, și la care, deși concertele au loc in aer liber se vine după cum sîntem încredințați, în vîrful picioarelor. De altfel pasiunea pentru muzica lui Chopin (și nu numai a lui) este nedesmințită pretutindeni pe unde am avut prilejul să colindăm. In Varșovia ni s-a arătat statuia lui Chopin, sub salcia plingătoare (statuie care în cel de-al doilea război mondial a fost topită de nemți, dar care a fost refăcută exact cum a fost) unde de asemenea au loc, in timpul verii concerte simfonice in aer liber, iar la Cracovia, la Wawel, în sala de baluri a vechiului castel de loc periodic seri de muzică veche poloneză. Aici la Zelazowa Wola în casa devenită muzeu, se păstrează pianul, mobile, fotografii și fotocopii după unele compoziții. Respiră acea atmosferă de tihnă și liniște în care a trăit și creat marele muzician. ★ Lodzul e al doilea oraș ca N. CÎNTEC