Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-21 / nr. 2753
CLOPOTUL ® PAGINA 2 Motto: „Nu ne putem declara mulțumiți de felul cum este folosit In prezent fondul de mașini și utilaje pentru care statul nostru investește sume considerabile". (NICOLAE CEAUȘESCU — Cuvântare rostită la încheierea lucrărilor ședinței Plenare a CC. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969). SENSUL MAJOR AL PREOCUPĂRILOR ACTUALE FOLOSIREA EFICIENTĂ, CU RANDAMENT MAXIM, A ÎNTREGULUI POTENTIAL INDUSTRIAL Indici de utilizare scăzuți, încărcare medie insuficientă Recent, comisia economică, in urma măsurilor stabilite de către plenara comitetului județean de partid din ianuarie a.c., a inițiat o analiză de amploare asupra utilizării balanței capacităților de producție din întreprinderile județului. Primele concluzii care se desprind atestă, fără putință de tăgadă, că importante capacități de producție, mașini - unele, utilaje,ch iar utilaje conduc toa el și instalații lucrează incă mult sub parametrii proiectați ca urmare a aprexionarii coeectuoase a procesului de producție cu materi prime și matriale a hta:ei pieselor de schimb, a indisciplinei in muncă. Coeficientul de încărcare medie a mașinilor este - în mare parte din unități - sub 2,2 schimburi, sarcină minimă stabilită de către Plenam C. C. al P.C.R. din decembrie 1969. I. Halunga: Am putea porni In dezbaterile noastre de la următorul aspect semnificativ. In luna ianuarie, din acest an, s-a obtinut o producție Industrială în județ cu 13,9 la sută mai mare decít în ianuarie din anul trecut. După analizele noastre rezultă că întregul spor de producție a fost realizat aproape în întregime ca urmare a unei mai bune organizări a muncii, întrucît fabrica de brlnzeturi, recent intrată în funcțiune a prelucrat materie primă, care, înainte , prelucrau centrele Industriei laptelui. Deci nu e vorba la mijloc de rezultatele datorate unor dotări tehnice deosebite ci a unei organizări mai temeinice a muncii. O altă situație critică de astă dată de la care am putea porni discuțiile ar fi aceea a lipsei de ritmicitate a producției. In ultima decadă a lunii ianuarie a.c. s-a realizat 44,2 la sută din întreaga cantitate de mobilă planificată pe întreaga lună, 53 la sută la teracotă, 44 la sută la brânzeturi, 42,3 la sută la țesături. Dacă s-ar fi lucrat in același ritm în întreaga lună, e ușor de calculat, ce producție suplimentară sar fi putut obține. V. Popa : Sala de mașini a secției noastre de tehnolemn lucrează numai Intr-un singur schimb. Nu avem o hală de montaj corespunzătoare. Dacă am dispune de un asemenea spațiu am putea lucra in două schimburi, încărcarea strungurilor e bună. In schimb un număr mare de mașini - unelte și utilaje nu sunt folosite la întreaga capacitate. Nu e vina noastră, întreprinderea de construcții - montaj se angajase să ne termine atelierul de bunuri de larg consum încă în decembrie anul trecut. Pe cuvîntul lor noi am comandat utilajele. Și ne-au sosit. Au stat un timp în curtea întreprinderii. Apoi le-am montat provizoriu. Se lucrează extrem de puțin cu ele. Cu ciocanul pneumatic se fac, de pildă, cuțite de strung. La fel fierăstrăul circular. I. Halunga« Cum se explica lipsa de ritmicitate a producției de mobilă din Ianuarie ? V. Popa lipsa de materie primă e principalul motiv. Ca și în anul trecut nu avem asigurate cantitățile necesare de cherestea, doage, etc. Totuși planul îl realizăm și-l depășim cu mult. Vrem să ne facem un avans de 30-40 la sută la planul de producție pentru a recupera eventualele influențe ce se vor înregistra pe la mijlocul anului cu ocazia mutării noastre In noua clădire Industrială. I. HaTunga s E tocmai ceea ce discutam la început. Se pot deci obține sporuri însemnate de producție, cu dotarea tehnică de care dispunem, fără investiții suplimentare. Organizarea mai bună a muncii deține rolul hotărîtor în această privință. A. Petruc : La uzinele textile executăm în prezent o lucrare de sporire a capacității de producție cu 144 de războaie. In același timp insă ne preocupă — poate într-o măsură și mai mare — îmbunătățirea coeficientului de folosire a utilajului în funcțiune. Am început-o mai bine in acest an. Dacă în ianuarie 1969 s-au înregistrat la țesătorie 45.000 de ore staționare din diferite cauze, în acest an numărul lor s-a redus cu peste 13.000. A intrat în funcțiune și secția de fabricat canete, executată de către specialiștii din uzină. Avem încă multe utilaje și instalații care lucrează numai în două schimburi. Pentru a acoperi capacitatea de lucru în secția finisaj, vom lucra aici peste două milioane metri țesături de la alte fabrici din țară cu care avem încheiate contracte. V. Popa . Și noi avem de executat în acest an, în ateliere, multe lucrări pentru autodotare. V. Frai . Noi am trecut, pe linia organizării mai bune a muncii, la sistemul de lucru prodzonificat. Asta ne-a permis creșterea substanțială a indicelui de utilizare a fondului de timp a mașinilor de cusut. Intrucit agregatul semiautomat pentru călcatul confecțiilor nu poate face față producției rezultate, am introdus la finisaj lucrul în 3 schimburi. E drept că am fost dotați în ultimul timp cu multe mașini noi. In același timp insă, alte mașini nu pot fi folosite. 5 din mașinile pentru aplicat butelii printr-o singură trecere nu le putem utiliza din cauză că nu se găsesc ace de cusut. Cei care ne-au dotat cu mașini nu s-au gîndit că acestea nu pot funcționa fără ace ? A. Frunză . Ni s-a majorat pentru acest an planul fizic la cărămizi cu 7 milioane, fără a se conta pe intrarea în producție a unor noi capacități. Aceasta ne-a determinat să gîndim, să căutăm soluții pentru a face față sarcinilor. Și bineînțeles că s-au găsit. In anul trecut din cele 4 linii tehnologice de fabricare a cărămizilor, numai două au lucrat în 3 schimburi, restul în două, din cauză că aveam spațiu îngust la uscare. Anul acesta, prin construirea unor spații (circa 6 000 m.p.) pentru uscare (improvizate, deci cu cheltuieli minime) vom corela mai bine capacitatea de producție cu cea de uscare și cea de ardere. Vom putea lucra in acest fel, in 3 schimburi cu toate cele 4 linii. Toate ar fi bune dacă nu am avea attea greutăți cu piesele de schimb pentru presele automate și vacuum. Nu le găsim nicăieri. Cîteva repere le executăm noi. Altele mai complicate ar trebui să le găsim la întreprinderile ce execută utilajele respective. Numai în anul trecut, după calculele noastre, am pierdut din cauza staționărilor generate de lipsa de piese circa 1,5 milioane de cărămizi. (Despre lipsa pieselor de schimb pentru presele de cărămizi a I.I.L. Dorohoi ziarul nostru a mai scris în cîteva rânduri, anul trecut. Criticam atunci lipsa de sprijin din partea CSEAL, a cărui reprezentant a participat la adunarea generală a salariaților din luna septembrie și care și-a notat problemele ridicate de muncitori. Am revenit ulterior cu ancheta economică „S-au dezbătut sarcinile de plan. E de-ajuns în pe care am trimis-o la data de 10 decembrie pe adresa CSEAL București. Până astăzi nici un răspuns din partea acestei instituții care se ocupă — printre alte probleme — și de industria locală. In curînd va începe noul sezon de lucru la Fabrica de cărămizi Dorohoi. Pianul este de aproape 30 de milioane cărămizi. Numai acest lucru ar putea îngrijora cit decît tovarășii care se ocupă cu problemele de aprovizionare ale unităților de industrie locală din cadrul CSEAL. Dar, se pare că lucrurile au luat proporții. După cite am fost informați, la un telefon dat de la I.I.L. Dorohoi la intreprinderea de industrie locală din Timișoara (care urma să producă piesele de schimb) s-a primit următorul răspuns : „Nu vă dăm piese pentru că ne-ați reclamat". I se poate permite oare cuiva să-și facă mendrele pe contul producției unei alte întreprinderi, producție care dacă nu s-ar realiza ar putea produce perturbații in lanț altor întreprinderi beneficiare de construcții industriale ?). E. Niculescu : In întreprinderile de mecanizare a agriculturii avem o schemă rigidă dată de Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Avem 4 strunguri și 2 strungari. In perioade de vîrf apelăm la alte întreprinderi pentru a ne executa piese de strungărie. In alte perioade nu avem ce lucra la ale noastre. I. Halunga : Uzina de reparații Botoșani ar putea executa pentru I.M.A. lucrări complexe. Dar acolo nu-s suficiente strunguri. Nu vi se pare o anomalie ? M. Nemțuc : Ar putea și întreprinderile de mecanizare să execute pentru uzina de reparații diferite lucrări de cooperare. Dar nu așa cum ne-a oferit nouă, numai lucrări de categoria a ll-a I. Halunga . In cîte schimburi lucrează acum strungurile dv. ? M. Nemțuc : Intr-unul singur. D. Sondhat: In timp ce la noi avem o lipsă acută de strunguri. S-ar putea centraliza strungurile disponibile și frezele și alte mașini - unelte la un număr restrîns de întreprinderi și să lucreze în 3 schimburi. Noi avem După o situație recent întocmită de către sucursala Botoșani a Băncii de investiții valoarea mijloacelor fixe inactive in întreprinderile noastre industriale și comerciale se ridică la 4,2 milioane lei. „Recordul” îl dețin in ordine : intreprinderea de construcții - montaj - 1,8 milioane lei ; uzinele textile - 985 mii ; I.I.L. Dorohoi — 587 mii lei ; întreprinderea minieră Miorcani - 279 mii lei etc. La aceasta însă trebuie adăugate mijloacele fixe inactive exstente in I.M.A. și I.A.S. precum și acelea care, practic, lucrează cîteva ore pe săptămină. Fiindcă, așa după cum au rezultat din dezbaterile noastre, există destule asemenea cazuri. E. Niculescu : Avem un număr mare de mașini în stare de inactivitate. Setul de mașini pentru recoltatul sfeclei de zahăr ne costă 400 mii lei. S-a recoltat cu ele doar 2 hectare și jumătate de sfeclă, din cauză că nu se face semănatul culturii la distanțe corelate cu cele ale utilajului de recoltat. Am cerut uzinelor „Semănătoare" să facă unele modificări la subansamble. Nu s-a rezolvat însă nimic. Nu putem folosi curățat pășunile, nici mașinile de Amortismente plătim însă. V. Popa : La sfirșitul lui decembrie am primit și noi prin transfer niște utilaje de valoare : un compresor de mare putere, un pod rulant. Nu le vom putea monta decit în iulie, la noua hală. Pină atunci... stau. I. Halunga . Dv. aveați și un abkant. Funcționează ? V. Popa : Lucrează cam o oră, două pe zi. (Valoarea abkantului - 270.000 lei - n.n.). S-a greșit atunci cînd s-a achiziționat. Nu se va putea utiliza niciodată mai mult de 30-40 la sută din capacitate. (Curios I Cum de s-a aflat tocmai acum, după ce s-au ches Dincolo de o serie de aspecte comune unor întreprinderi cu activități diferite, problema folosirii la capacitatea maximă a utilajelor din dotare îmbracă o serie de aspecte specifice fiecărei unități, specific dat uneori și de amploarea și profunzimea cu care factorii de răspundere urmăresc punerea în valoare a tuturor posibilităților și rezervelor in scopul obținerii unor cantități sporite de producție in condițiile creșterii eficienței economice. Referindu-se la preocupările și primele rezultate din întreprinderea în care lucrează inginerul V Popa a spus printre altele : „La secția mecanică am început să executăm lucrări mai mari, în cooperare cu o serie de întreprinderi prestigioase din țară ca : „Progresul" Brăila, „Vulcan" și „Grivița roșie” București, „Nicolina" din Iași. In felul acesta strungurile de care dispunem se folosesc acum în trei schimburi și dacă am mai avea cîteva le-am putea folosi la fel. Preocupările noastre au în vedere asigurarea unei încărcări lipsă de strunguri dar excedent de freze (încărcarea lor e ceva peste 50 la sută). Nu avem comenzi pentru lucrări de freză. Puit atiția bani și după atiția ani, că întreprinderea nu are nevoie de acest utilaj ?). D. Tîrnoveanu . La Industria cărnii, cuierul și malaxorul sunt folosite numai la jumătate din capacitate. Staționează timp îndelungat din cauza lipsei pieselor de schimb. Se pierd cantități mari de subproduse (singe), carne improprie pentru consum care ar putea fi transformate în făină furajeră atît de solicitată în hrana porcilor și păsărilor. (Numai în anul trecut s-au aruncat 358 tone de carne și sînge). Cum nu avem o instalație pentru prelucrarea lor, totul se pierde... S. Chițu . Noi am achiziționat o mașină de frezat cu ax superior de la Roman. Ne-am bucurat cînd am primit-o. N-o putem pune în funcțiune întrucît nu are cuțite. Acestea se fabrică (și va trebui să le comandăm) la Rîșnov. Ni s-a spus că le vom putea obține abia după cîteva luni. Deci cîteva luni mașina va sta.Discuțiile consemnate mai sus, precum și ale altor participanți la dezbateri, au scos în evidență că motivele care determină inactivitatea utilajelor - după cauzele ce le produc - se datorează : 1) comandării cu ușurință, fără fundamentare economică temeinică a necesității procurării lor ; 2) lipsa pieselor de schimb, in unele cazuri piese mărunte, de valori mici dar care. .. nu se găsesc ; 3) slaba intervenție la forurile tutelare pentru redistribuirea utilajelor care nu se pot folosi în întreprinderile noastre. O mulțime de cauze - un singur efect : prejudicii economice. Stabilirea răspunderilor - chiar materială dacă e cazul - ar fi în măsură, credem noi, să pună capăt menținerii în stare inactivă a atîtor utilaje, corespunzătoare și celorlalte mașini. Freza universală, foarte puțin folosită pînă acum, a început să fie ocupată trei schimburi și ne e necesară încă una". Iată deci că o serie de utilaje a căror utilizare era înainte criticabilă, lucrează acum, datorită strădaniilor conducerii întreprinderii, în plin, trei schimburi, creîndu-se în același timp condiții pentru o bună utilizare și altor utilaje a căror achiziționare constituie unul din obiectivele principale. O altă problemă în legătură cu care vorbitorii au pus buna utilizare a utilajelor este cea a ridicării calificării și a policalificării oamenilor care le folosesc. Considerăm cea mai bună ilustrare a ideii, relatările câtorva dintre interlocutori. E. Niculescu : Vom încerca să anihilăm efectele rigidității schemei asupra folosirii utilajelor. Specificul sezonier al activității noastre a condus la ideea policalificării unora dintre meseriași care, să obțină, prin întreprinderi competente, autorizații de strunguri pentru a putea în perioade de vîrf să utilizăm la întreaga capacitate strungurile de care dispunem. Violeta Frai : Rezerve importante există în întreprinderea noastră în îmbunătățirea disciplinei în producție și a calificării muncitorilor. In acest sens vom iniția un curs de calificare începînd cu muncitorii care nu-și realizează normele, suficienți la număr, urmărind ca fiecare să-și însușească încă trei operațiuni pe lângă cea pe care o cunoaște. In același scop avem în vedere un curs pentru ajutorii de maiștri și controlorii de calitate. Desigur, vor fi necesare și alte măsuri pentru a lichida actele de indisciplină. Dumitru Sondhat : Și la noi influența calificării asupra folosirii utilajelor e evidentă. De curînd ne-au plecat 13 oameni buni. Am prevăzut din timp acest lucru și am organizat cursuri de calificare dar evoluția rezultatelor a fost totuși marcată de plecarea celor cu o practică mai îndelungată . Că o mașină, un utilaj va produce mai mult și mai bine în aceeași perioadă de timp cu cit măiestria celui ce o folosește este mai ridicată nu mai e un secret pentru nimeni și cu atit mai puțin pentru specialiștii legați direct de producție Măsurile luate în întreprinderi constituie dovezi în plus. Dar și in organizarea și desfășurarea cursurilor de calificare și policalificare se pune problema calității. Atenție, deci ! Chiar dacă în județul nostru nu există multe întreprinderi cu profiluri asemănătoare ideea colaborării pusă in slujba îmbunătățirii utilizării capacităților de producție a ieșit in evidență cu destulă pregnanță. Discuțiile s-au invîrtit o bună perioadă de timp in jurul centralizării sau cel puțin a detașării temporare a unor utilaje, cum ar fi strungurile de la întreprinderile de mecanizare a agriculturii la uzina de reparații. Reprezentanții unităților vizate și-au declinat competența asupra unor hotărâri ,in acest sens, Roblema fiind ridicată și cu alte ocazii fără a se ajunge la niște rezultate concrete. De altfel, așa cum se va vedea, colaborarea face încă pași timizi. Să apelăm ca și pînă acum, la relatările unora dintre invitații noștri. E. Niculescu : Am putea în lunile mai, iunie și iulie, spre exemplu să contractăm o serie de lucrări de strungărie cu uzina de reparații, dar nu am ajuns încă la o înțelegere. Ni se dădeau lucrări numai pentru meseriași cu primele categorii de calificare și ai noștri au categoria a 6-a. Situația e dezavantajoasă pentru am apelat la noi. La rîndu-ne „Flamura roșie” pentru turnarea unor piese și, cu toate că la mașinile agricole acestea nu cer o finețe deosebită, calitatea lor nu ne-a mulțumit, determinîndu-ne să ne adresăm uzinei de reparații. S. Chițu : Noi avem două strunguri „Rangheț", și le folosim numai într-un schimb. De la uzina de reparații nu primim comenzi iar promisiunile de la Combinatul textil depind de onorarea unor comenzi ale acestuia de către aceeași uzină de reparații. M. Necșanu : E regretabil că o serie de beneficiari ai noștri nu sînt prezenți la discuție. Aș fi vrut să-i întreb cum vom pușută ? Vara sîntem suprasolicitați, avem fel de fel de necazuri. Aș vrea să arăt că la I.G.C.L. am realizat planul pe aproape jumătate de an. Din păcate e singurul exemplu ce poate fi dat.La rîndu-ne am regretat absența invitaților noștri de la întreprinderea de construcții - montaj. Nu numai că ar fi putut afla o serie de aspecte pe care le îmbracă folosirea utilajelor, pe șantiere, ci și pentru faptul că o serie de probleme ridicate de cei prezenți, în directă legătură cu tema discuțiilor, au rămas fără răspuns. Să le facem totuși cunoscute, Iată, de exemplu, de la ing. D. Pulciu, șeful sectorului mecanic al I.A.S. Cătămărăști, am aflat că anul trecut atelierul mecanic, nou construit, a fost preluat cu condiția, nerespectată, ca constructorul să-i execute în scurtă vreme remedierile necesare. O remiză cu anexele ei nu poate fi folosită deoarece au crăpat țevile de apă. De asemenea, nu funcționează încălzirea la stația de acetilenă din care cauză nu poate fi folosit generatorul de acetilenă. Nici centrala termică nu funcționează decît cu un cazan, celuilalt arzîndu-i-se, încă de la I. HALUNGA . Rubrica „Cu actuala dotare tehnică și forță de muncă — un spor de producție de minimum 20 la sută" susținută de ziarul nostru, discuțiile de astăzi ca și alte analize făcute în întreprinderile industriale, agricole și de mecanizare a agriculturii au reliefat marile posibilități de care dispunem de a obține producții suplimentare pe seama intensificării gradului de exploatare a mașinilor - unelte, a utilajelor, a capacităților de producție de care dispunem. In condițiile acestui an - considerat an al îmbunătățirii caracteristicilor calitative ale întregii activități economice - eforturile consiliilor de administrație, ale comitetelor de direcție ca și organizațiilor de partid trebuie concentrate spre realizarea acestui țel. Aceasta presupune însă perfecționarea continuă a stilului de muncă și de conducere, a nivelului de organizare a producției, întărirea răspunderii pentru rezultatele economice ale întreprinderii și ale fiecărui loc de muncă. Ceea ce s-a făcut pînă acum în domeniul identificării resurselor capabile să pună in valoare potențe latente trebuie considerat doar un început. Se cere in continuare o muncă laborioasă, permanentă, insistentă. Dar căutarea de soluții în această direcție nu trebuie să constituie preocuparea exclusivă numai a conducerilor de intreprinderi, a unor colective restrinse de specialiști. Ridicarea la rang de principiu a antrenării cit mai largi a maselor de salariați, stimularea inițiativelor creatoare, cointeresarea materială - în mai mare măsură — a fiecărui muncitor, maistru, inginer în funcție de rezultatele obținute în producție sunt doar citeva din căile probe, injectorul. Podul rulant nu are autorizație de funcționare și nimeni nu-și poate asuma riscul folosirii lui. Reprezentantul unității beneficiare ne-a arătat un întreg dosar de adrese către constructor care nici la Socrujeni nu a terminat lucrările contractate. Aici din cauza neizolării conductelor, acestea au fisurat și ferma zootehnică nu dispune de apă. O ultimă minută din 16 ianuarie care fixa ca termen de remediere a defecțiunilor sârșitul aceleiași luni a rămas la fel de inofensivă). Relatările specialiștilor care au ținut să fie prezenți la discuția noastră ne scutesc de o serie de comentarii. Evident pe linia punerii în valoare a posibilităților de care dispun întreprinderile s-au obținut o serie de rezultate, dar discuțiile au scos in evidență și alte rezerve dintre care, cele privind valorificarea posibilitâților de colaborare între întreprinderile jude'ului ni se par cele mai substanțiale. Totul depinde de măsura în care factorii de răspundere din unitațile respective dovedesc inițiativă, receprivitate la nou, exigență față de activitatea proprie și a colaboratorilor, care — urmărite, bineînțeles — trebuie să ducă la obținerea de rezultate economice mai bune, la îndeplinirea exemplară a angajamentului de obținere a unei producții industriale suplimentare nu numai de 20 milioane lei cu care județul nostru s-a înscris in întrecerea socialistă deoarece posibilități există suficiente pentru depășirea cu mult a angajamentului luat. S-a discutat aici pe larg despre necesitatea permanentă a calificării muncitorilor, îmbogățirii cunoștințelor acestora cu tot ce apare nou în tehnică și în organizarea muncii. E un lucru deosebit de important de a-l ajuta pe omul de la mașină care, cu același efort - poate chiar mai mic - să obțină mai multe bunuri materiale , azi mai mult ca ierimiine mai mult decit azi. Problema asigurării de cadre de muncitori bine instruiți continuă să rămînă una din problemele economice cele mai importante dacă dorim să realizăm atit folosirea deplină a capacităților existente cît și asigurarea cu cadre a noilor capacități ce urmează să fie puse în funcțiune. Să nu uităm insă un lucru asupra căruia tovarășul Nicolae Ceaușescu a insistat în mod deosebit la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie : necesitatea imperioasă a pregătirii economice a cadrelor de conducere, a specialiștilor din întreprinderile noastre. Activitatea de conducere este o știință care ignoratăpoate avea repercusiuni largi nu numai asupra întreprinderii respective ci Rezultatele a întregii societăți. acestui an vor fi singure în măsură să confirme capacitatea colectivelor noastre de muncă, a specialiștilor, eficiența muncii politice a organizațiilor de partid. De 4 milioane lei... rugină Cooperare, colaborare, calificare In loc de încheiere la o rubrică Pagină realizată de VICTOR MAFTEI și IOAN HOGAȘ și a lula care-s mai slab plătite, tea folosi la întreaga capacitate parcul dacă pe timp de iarnă nu avem acoperit planul operativ decît în proporție de 40-50 la Din propunerile participanților Autobaza de transporturi ar putea să-și procure un autocran care să deservească toate întreprinderile din oraș care au nevoie, deoarece achiziționarea unui astfel de utilaj nu e economicoasă pentru o singură întreprindere. (Dumitru Sondhat). La nivel central, cooperația meșteșugărească ar trebui să-și pregătească cadre tehnice cu profil de cooperație meșteșugăcă nimeni nu se pricepe să înlăture niște defecțiuni ce apar pe parcurs (Petru Anania). — Creșterea sarcinilor de producție impune neapărat să fim dotați cu încă un agregat semiautomat de călcat. Altfel se va produce la această operație de lucru un loc îngust care ar putea stînjeni producția (Violeta Frai). — I.I.L. Dorohoi nu are decît un singur inginer. Nu avem specialiști nici la fabrica de cărămizi, deși producția ajunge aproape la 30 milioane bucăți pe an. Cred că ar trebui revizuită și adaptată cerințelor actuale organizarea școlilor profesionale și tehnice (Aurel Frunză). — Ar fi necesar să se mai simplifice și să se reducă formularistica cerută de forurile tutelare și organele de sinteză economică. O jumătate din trimestrul I întocmim fel de fel de situații și abia după aceea ne apucăm de treabă. La fel cu ședințele , în ianuarie am participat la 38 de ședințe care au totalizat 148 de ore (Petru Anania rească. Avem un număr mare de mașini care stau din cauză