Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-21 / nr. 2753

Anul XXVI nr. 2753 sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LIVEZILE ȘI VIILE nu sunt spații pentru agrement, ci sectoare care trebuie să asi­gure o malta rentabi­litate După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîn­­tarea rostită cu prilejul în­chiderii lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10-13 decem­brie 1969 „Sarcinile ce revin agriculturii în 1970 și în anii următori impun măsuri hotă­­rîte de utilizare rațională a terenurilor agricole — îndeosebi a celor arabile — de lichidare a manifestărilor de risipă și scoatere nejus­­tificată a unor suprafețe de teren din folosința agricolă“. In acest spirit trebuie să se înscrie și valorificarea supe­rioară a terenurilor cultivate cu pomi și viță de vie. In județul nostru avem peste 5000 ha terenuri situate în pantă, slab productive, supu­se eroziunii de pe care se obțin în anii normali 4000-5000 kg masă verde la ha­, iar în anii secetoși servesc doar ca locuri de plimbare a anima­­lelor. Exxistă posibilitatea ca aceste terenuri improprii altor culturi să poată fi plantate După cum se poate observa sectorul cooperatist deține densitatea cea mai mare de pomi la hectar, respectiv de 192 bucăți. Cu toate acestea în plantații mai există îr­ă cu pomi și vii. Dintr-un cal­cul estimativ rezultă că în perspectivă s-ar putea obți­ne, prin extinderea și pe aceste suprafețe a unor astfel de plantații, o producție de circa 19.000 tone struguri și peste 20.000 tone fructe. Dar înainte de a extinde plantațiile pomiviticole, tre­buie să asigurăm exploatarea deplină a celor înființate în anii din urmă. Dintr-un studiu efectuat de organele băncii agricole a reieșit că producția medie de struguri și în special de fructe este cu mult sub nivelul posibili­tăților existente, în necon­­cordanță evidentă cu cheltu­ielile făcute pentru înființa­rea și întreținerea acestora. Tată producția de fructe rea­lizată în 1969 pe sectoare , foarte multe goluri, o desi­me normală trebuind să fie la un hectar, de 240 pomi (este vorba de meri și peri). Re­zultă deci că golurile exis­tente reprezintă un procent destul de ridicat, care atra­ge după sine diminuarea pro­ducției. In ceea ce privește producția medie pe un pom, se constată că în sectorul cooperatist s-a realizat ex­trem de puțin, respectiv 7 kg. Faptul că în anul trecut deosebit de favorabil pentru pomicultură, s-au obținut pro­ducții medii sub cele plani­ficate și sub nivelul posibi­lităților denotă că starea­ ac­tuală a livezilor este departe de cea pe care o solicită mo­dernizarea agriculturii. Unele cooperative agricole au pro­ducții foarte mici, care nu asigură cît de cît o eficiență economică , C.A.P. Pălti­niș a obținut doar 5 kg mere și 3 kg pere pe un pom. C­ A.P. Văculești 5 kg mere, 7 kg prune, 2,5 kg cireșe etc. Acest lucru se răs­­frînge în mod direct și asupra posibilităților de recuperare a investițiilor făcute. La C.A.P. Vorniceni, de pildă, în peri­oada 1962-1968, s-au cheltuit peste 536 mii lei cu planta­rea a 55 ha pomi fructiferi­ Pînă în prezent însă coopera­tiva a obținut o producție de 41 tone fructe, adică un ve­nit de numai 75.000 lei. Dacă avem în vedere că înființarea și întreținerea unui hectar de livadă nece­sită circa 18.000 lei, rezultă că în ultimii ani s-au cheltuit ALEXANDRU OLTEANU, director adjunct al Băncii Agricole Botoșani FLORIAN REPCA economist (Continuare in pagina a III-a) Nr. Prod. Producția medie în Sectorul Suprafața Total pomi tot. de kg. pe rod pomi j fructe la ha. pe pomi In ha. mii loc. . . în I. I.A.S 183 29^i 160 982 5^360 61~ C.A.P. 989 190,0 192 1.348 1.360 7 Individual + diverși 845 148 4 175 2.365 2.800 13 ÎN PAGINA A H-A Sensul major al preocupărilor actuale FOLOSIREA EFICIENTĂ, CU RANDAMENT MAXIM, A ÎNTREGULUI POTENȚIAL INDUSTRIAL Masă rotundă or­ganizată de redac­ția ziarului „Clo­potul" cu sprijinul comisiei economi­ce a Comitetului județean al P.C.R. r Fondurile fixe ale întreprinderilor in­dustriale din județul nostru au înregistrat în anii actualului cincinal creșteri sub­stanțiale. Numai în anul trecut valoarea mijloacelor fixe (clădiri, construcții indus­triale, instalații, utilaje etc.) a sporit cu peste 62 milioane lei. Concomitent cu creșterea „zestrei tehnice”, s-au îmbună­tățit simțitor indicii de utilizare ai mași­nilor și utilajelor, a sporit productivitatea acestora. SE OBȚINE, IN PREZENT, RANDA­MENT MAXIM CU ACTUALA DOTARE TEH­NICA ? Răspunsul la o asemenea între­bare nu poate fi, din păcate, afirmativ. Așa după cum a subliniat Plenara C.C. al PI C.R. din 10-13 decembrie 1969, însem­nate potențe de producție nu sunt folosite la reala lor valoare ceea ce are, în cele mai frecvente cazuri, implicații nefavora­bile asupra eficienței economice. In cursul anului trecut, redacția ziaru­lui nostru a inițiat - și susținut în coloa­nele sale - o rubrică cu caracter perma­nent intitulată „Cu actuala dotare tehnică și forță de muncă - un spor de producție de minimum 20 la sută”, în cadrul căreia au fost publicate un mare număr de arti­cole semnate de cadre de conducere și specialiști, anchete economice, scrisori deschise etc. în care au fost vizate marile rezerve de care dispune economia indus­trială a județului în această direcție. In aceeași idee a fost organizată recent la redacție o discuție, la masa rotundă, la care au participat : IOAN HALUNGA, șe­ful sectorului de coordonare și sinteză a comisiei economice a comitetului județean de partid ; VIOLETA FRAS, ing. șef la Fa­brica de confecții Botoșani ; AURELIAN PETRUC, inginer șef la Uzinele textile „Mol­dova" ; AUREL Dorohoi ; PETRU FRUNZĂ, directorul I.I.L. ANANIA, președintele U.J.C.M., MI­HAI NECȘANU, șeful Autobazei din Botoșani ; VASILE POPA, inginer șef la I.I.L. „Flamura roșie” ; SUMER CHIȚU, președintele cooperativei meșteșugărești „înfrățirea" ; ing. DUMITRU TIRNOVEA­­NU, directorul fabricii de industrializare a cărnii ; DUMITRU SONDHAT, secretarul organizației de partid de la Uzina de re­parații ; ing. MARCEL NEMȚUC, directorul I.M.A. Botoșani ; E. NICULESCU, Ing. șef la I.M.A. Albești ; ing. DANIEL PULCIU de la I.A.S. Cătămărăști. Redăm în pagina a ll-a_ spicuiri din discuțiile participanților. Sublinierile apar­țin redacției. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA 1 NE VOM MOBILIZA TOATE FORȚELE PENTRU A PUNE­­N VALOARE REZERVELE EXISTENTE Răspunsuri chemării la întrecere socialistă lansată de colectivul de muncă de la I.A.S. Dîngeni Chemarea la întrecere socialistă pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan pe 1970, lansată de comitetul de par­tid, consiliul de administrație și comitetul sindicatului, de la I.A.S. Drngeni, a găsit un larg ecou în rândul colectivelor de mun­citori, tehnicieni și ingineri din cadrul întreprinderilor agricole de stat din județul nostru. In adunările generale ale salariaților care au avut loc de curind, colectivele de muncă din cadrul întreprinderilor agricole de stat și-au manifestat hotârîrea de a descoperi și folosi in mai mare măsură rezervele existente, a mobiliza toate forțele, pentru a îndeplini și depăși sarcinile de producție pe 1970. In același timp au adoptat angajamente proprii pentru depășirea indica­torilor stabiliți. Publicăm mai jos spicuiri din angajamentele luate t ' I.A.S. Leorda - Producția medie la hectar va fi depășită cu 100 kg porumb boabe și 200 kg soia. - Prin îmbunătățirea furajării și îngrijirii animalelor se vor ob­ține în plus 2­000 purcei înțăr­cați și se va livra peste plan 100 tone carne. - Fabrica de nutrețuri com­binate va depăși planul cu 2000 tone. - Valoarea producției globa­le va fi cu 4 milioane lei mai mare decit s-a prevăzut în plan iar valoarea producției marfă cu 2,5 milioane lei. - Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 800.000 lei. — Se va obține 1 milion lei be­neficii­­­este plan­. * I.A.S. Cătămărești - Depășirea producției medii planificate la hectar cu 50 kg grîu ; 20 kg porumb boabe; 20 kg floarea-soarelui ; 330 kg le­gume și 7 kg fructe pe fiecare pom roditor. - In sectorul vegetal valoarea producției marfă va crește cu 146.000 lei. - in sectorul producției ani­male se va realiza peste plan 1 000 kg lapte de vacă , 600 kg lină , 3 tone carne de bovină, ceea ce va determina creșterea (Continuare în pagina a m-a) Cronica municipală UN­VIS In motto-ul acestei cronici înscriem două ver­suri dintr-un sonet al lui Călin­ Petrescu : ... Boemii pesimiști și chiar eroii gîndesc la țările scăldate-n soare. Transferînd ideea, ne-am amintit un etern^ vis al locuitorilor din această urbe , un bazin de înot. Un bazin, în care să vedem, ca în filme frumoase, cum copiii noștri învață acest sport atit de tonifi­ant. Unde să mergem și noi să ne înviorăm trupul după anchiloza (fizică) a 8 ceasuri de ședere la birou. Un bazin de înot - o oază estivală intre zăpezi. Atîta timp cît spunem că ne facem ecoul dorin­țelor cetățenilor vom aminti că suntem­ poate sin­gurul județ din țară unde nu există un bazin aco­perit, dar nici banalul și necesarul ștrand. De ce vorbim de acestea acum ? Poate pentru că omul gospodar își face iama căruță... Deocamdată vom număra în continuare zilele în care un bazin de înot, acoperit, un ștrand, sunt, în Botoșani, un etern vis al locuitorilor. RED. Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane ; Divmna«­­OA« 1­1119« novuu« »«/»­­­ m­m ••«■»/ Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — I­IOfi Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12272 ÎNCHEIEREA lucrărilor ADUNĂRII GENERALE DE CONSTITUIRE A BE STIINTE SOCIALE SI POLITICE ACADEME Vineri au continuat lucrările Adunării gener­ale de consti­tuire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a pre­zentat un raport privind modi­ficările ce urmează a fi adu­se proiectului de statut pe ba­za propunerilor făcute In dez­­bateri Ad­­una­re­a generala a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republi­cii Socialiste România. Docu­mentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și acti­vitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă — 1 îrs­m cn r-1 nm'strrr­k,U01UV/UVWUW . *11 111W­­* Mlll'.'M'l munca de cercetare în dome­niul științelor sociale și poli­tice, promovează în această muncă concepția materialis­mului dialectic și istoric, asi­(Continuare în pagina a III-a) - Asta depinde de la caz la caz, îmi spune primul elev cu care conversez în clasa a Xll-a C. umanistă, a Liceului „Lau­­rian" din Botoșani. Sunt multe întrebări de pus... Numele său este Rotaru Ioan. Și iată-ne ora unu, în deja în subiect. E prima clipă după cursuri... Intrasem în incinta ves­titei instituții oarecum timid, pe ușa principală, pe unde au ieșit în lume oameni de ținută națio­nală și chiar mai mult ! Intîiul dintre ei e Nicolae Iorga, savan­tul de renume mondial. Privesc acum preopinentul meu. Mi-l amintesc din versurile poetului Nichita Stănescu despre adoles­cenți. Aici de fapt este o clasă de adolescente, deoarece băieți sunt trei, iar fete 38 . „Sunt pro­tejați" zimbește diriginta clasei, profesoara Viorica Diaconu, ca­re s-a instalat printre elevi și­ a­­cum ne urmărește. — Dar care este „cazul” tău,­ tovarășe Rotaru ?... — Sunt preocupat de felul cum voi fi eu în viață... — Ai vreun model ? — Pe Nicolae Iorga. — Nu ți se pare totuși prea dificil acest model ? — Vă referiți la vastitatea per­sonalității sale, nu ? Pe mine mă interesează însă capacitatea lui de a sintetiza... — Pe dumneata ce te intere­sează, o întreb de data asta, pe eleva Ailenei Florentina . — Nu atit profesia pe care ur­mează să o îmbrățișez, cu­ mi­­siunea ei. Mă uit la cei din ju­rul meu și-ntreb cum au reali­zat cele ce văd, ca să-mi răs­pund în ce fel voi proceda eu REPORTAJ pentru a-mi realiza visele... — Citești aceste lucruri, pe care m­i le spui, de pe ceva ? - Nicidecum. — Atunci înseamnă că discu­este interesantă. O departe pe Dănilă ț­a cu voi ascult mai Eugenia : — Vreau să cunosc ce faci, da­că îmbrățișezi o meserie și pe parcurs descoperi că ea nu te satisface. Cum vom putea să e­­vităm aceasta ? — Imbrățișind o meserie multi­laterală. .. — Dar eu cunosc deocamdată viața din literatură... — Și literatura e o „meserie”. Ce citești acum ? — Un studiu despre Blaga..; ION MURGEANU (Continuare în pagina a III-a) Dumneata, tinere, ai de pus vreo întrebare? Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de consti­tuire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republi­cii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a intîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Aca­demii. La întîlnire au luat parte to­varășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Mi­­ron Constantinescu, a fă­cut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adu­nării generale și, în nu­mele membrilor Prezidiului A­­cademiei, a exprimat conduce­rii partidului recunoștința pen­tru încrederea acordată, pre­cum și hotârîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfirșit sarcinile complexe de mare răspunde­re ce le revin. Vorbitorul a a­­rătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor partici­panți, exprimînd sentimentele de adunca stima și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poar­tă secretarului general al par­tidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîn­­dirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosfe­ră de puternic entuziasm pe tovarășul NICOLAE CEAUȘES­CU ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : STIMAȚI TOVARĂȘ!. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice re­prezintă un eveniment deose­bit de important în viața pa­triei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfășurat și in trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite as­tăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste do­menii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea ști­ințelor sociale — ca a orică­rei științe — nu se va opri nici­odată la o anumită limită ma­ximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub im­pulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume; numai finind seama de aceste schimbări, aceste știin­țe vor putea contribui atit la înțelegerea fenomenelor so­ciale cît și la orientarea ac­tivității de transformare a so­cietății. Constituirea Acade­miei va marca — simt con­vins de aceasta — o cotitură­ în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un nu­măr mare de delegați și invi­tați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale țării, ca și dis­cuțiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmea­ză să o desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității in domeniul științe­lor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar ci­­teva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale in țara noas­tră. Sunt convins că prezidiul A­­cademiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constitui­te, vor trece la elaborarea u­­nui program concret de mun­că și că, pe baza acestui pro­gram, se va realiza intensifi­carea muncii de cercetare în institute, in universități, în centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne expri­măm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ri­dicarea pe o treaptă supe­rioară a întregii vieți cultura­le, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie sa fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la în­țelegerea atit a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a în­țelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul is­toriei naționale cu studiul is­toriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide in domeniul economiei, al filozo­fiei, sociologiei și in toate ce­lelalte compartimente ale gîn­­dirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumnea­voastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte in­tensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, in sensul u­­nei abordări curajoase a pro­blemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist - leniniste, de pe platforma concepției noas­tre materialist dialectice des­pre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comi­tetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dum­neavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii A­­cademiei și să vă urez suc­ces în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe ca­re Adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propu­­nîndu-mă președinte de onoa­re al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mul­țumiri. Acceptind această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Acade­miei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe țărmuri științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revo­­luționare, marxist - leniniste. B§ EH H­Ü­H $

Next