Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-21 / nr. 2753
Anul XXVI nr. 2753 sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LIVEZILE ȘI VIILE nu sunt spații pentru agrement, ci sectoare care trebuie să asigure o malta rentabilitate După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită cu prilejul închiderii lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969 „Sarcinile ce revin agriculturii în 1970 și în anii următori impun măsuri hotărîte de utilizare rațională a terenurilor agricole — îndeosebi a celor arabile — de lichidare a manifestărilor de risipă și scoatere nejustificată a unor suprafețe de teren din folosința agricolă“. In acest spirit trebuie să se înscrie și valorificarea superioară a terenurilor cultivate cu pomi și viță de vie. In județul nostru avem peste 5000 ha terenuri situate în pantă, slab productive, supuse eroziunii de pe care se obțin în anii normali 4000-5000 kg masă verde la ha, iar în anii secetoși servesc doar ca locuri de plimbare a animalelor. Exxistă posibilitatea ca aceste terenuri improprii altor culturi să poată fi plantate După cum se poate observa sectorul cooperatist deține densitatea cea mai mare de pomi la hectar, respectiv de 192 bucăți. Cu toate acestea în plantații mai există îră cu pomi și vii. Dintr-un calcul estimativ rezultă că în perspectivă s-ar putea obține, prin extinderea și pe aceste suprafețe a unor astfel de plantații, o producție de circa 19.000 tone struguri și peste 20.000 tone fructe. Dar înainte de a extinde plantațiile pomiviticole, trebuie să asigurăm exploatarea deplină a celor înființate în anii din urmă. Dintr-un studiu efectuat de organele băncii agricole a reieșit că producția medie de struguri și în special de fructe este cu mult sub nivelul posibilităților existente, în neconcordanță evidentă cu cheltuielile făcute pentru înființarea și întreținerea acestora. Tată producția de fructe realizată în 1969 pe sectoare , foarte multe goluri, o desime normală trebuind să fie la un hectar, de 240 pomi (este vorba de meri și peri). Rezultă deci că golurile existente reprezintă un procent destul de ridicat, care atrage după sine diminuarea producției. In ceea ce privește producția medie pe un pom, se constată că în sectorul cooperatist s-a realizat extrem de puțin, respectiv 7 kg. Faptul că în anul trecut deosebit de favorabil pentru pomicultură, s-au obținut producții medii sub cele planificate și sub nivelul posibilităților denotă că starea actuală a livezilor este departe de cea pe care o solicită modernizarea agriculturii. Unele cooperative agricole au producții foarte mici, care nu asigură cît de cît o eficiență economică , C.A.P. Păltiniș a obținut doar 5 kg mere și 3 kg pere pe un pom. C A.P. Văculești 5 kg mere, 7 kg prune, 2,5 kg cireșe etc. Acest lucru se răsfrînge în mod direct și asupra posibilităților de recuperare a investițiilor făcute. La C.A.P. Vorniceni, de pildă, în perioada 1962-1968, s-au cheltuit peste 536 mii lei cu plantarea a 55 ha pomi fructiferi Pînă în prezent însă cooperativa a obținut o producție de 41 tone fructe, adică un venit de numai 75.000 lei. Dacă avem în vedere că înființarea și întreținerea unui hectar de livadă necesită circa 18.000 lei, rezultă că în ultimii ani s-au cheltuit ALEXANDRU OLTEANU, director adjunct al Băncii Agricole Botoșani FLORIAN REPCA economist (Continuare in pagina a III-a) Nr. Prod. Producția medie în Sectorul Suprafața Total pomi tot. de kg. pe rod pomi j fructe la ha. pe pomi In ha. mii loc. . . în I. I.A.S 183 29^i 160 982 5^360 61~ C.A.P. 989 190,0 192 1.348 1.360 7 Individual + diverși 845 148 4 175 2.365 2.800 13 ÎN PAGINA A H-A Sensul major al preocupărilor actuale FOLOSIREA EFICIENTĂ, CU RANDAMENT MAXIM, A ÎNTREGULUI POTENȚIAL INDUSTRIAL Masă rotundă organizată de redacția ziarului „Clopotul" cu sprijinul comisiei economice a Comitetului județean al P.C.R. r Fondurile fixe ale întreprinderilor industriale din județul nostru au înregistrat în anii actualului cincinal creșteri substanțiale. Numai în anul trecut valoarea mijloacelor fixe (clădiri, construcții industriale, instalații, utilaje etc.) a sporit cu peste 62 milioane lei. Concomitent cu creșterea „zestrei tehnice”, s-au îmbunătățit simțitor indicii de utilizare ai mașinilor și utilajelor, a sporit productivitatea acestora. SE OBȚINE, IN PREZENT, RANDAMENT MAXIM CU ACTUALA DOTARE TEHNICA ? Răspunsul la o asemenea întrebare nu poate fi, din păcate, afirmativ. Așa după cum a subliniat Plenara C.C. al PI C.R. din 10-13 decembrie 1969, însemnate potențe de producție nu sunt folosite la reala lor valoare ceea ce are, în cele mai frecvente cazuri, implicații nefavorabile asupra eficienței economice. In cursul anului trecut, redacția ziarului nostru a inițiat - și susținut în coloanele sale - o rubrică cu caracter permanent intitulată „Cu actuala dotare tehnică și forță de muncă - un spor de producție de minimum 20 la sută”, în cadrul căreia au fost publicate un mare număr de articole semnate de cadre de conducere și specialiști, anchete economice, scrisori deschise etc. în care au fost vizate marile rezerve de care dispune economia industrială a județului în această direcție. In aceeași idee a fost organizată recent la redacție o discuție, la masa rotundă, la care au participat : IOAN HALUNGA, șeful sectorului de coordonare și sinteză a comisiei economice a comitetului județean de partid ; VIOLETA FRAS, ing. șef la Fabrica de confecții Botoșani ; AURELIAN PETRUC, inginer șef la Uzinele textile „Moldova" ; AUREL Dorohoi ; PETRU FRUNZĂ, directorul I.I.L. ANANIA, președintele U.J.C.M., MIHAI NECȘANU, șeful Autobazei din Botoșani ; VASILE POPA, inginer șef la I.I.L. „Flamura roșie” ; SUMER CHIȚU, președintele cooperativei meșteșugărești „înfrățirea" ; ing. DUMITRU TIRNOVEANU, directorul fabricii de industrializare a cărnii ; DUMITRU SONDHAT, secretarul organizației de partid de la Uzina de reparații ; ing. MARCEL NEMȚUC, directorul I.M.A. Botoșani ; E. NICULESCU, Ing. șef la I.M.A. Albești ; ing. DANIEL PULCIU de la I.A.S. Cătămărăști. Redăm în pagina a ll-a_ spicuiri din discuțiile participanților. Sublinierile aparțin redacției. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA 1 NE VOM MOBILIZA TOATE FORȚELE PENTRU A PUNEN VALOARE REZERVELE EXISTENTE Răspunsuri chemării la întrecere socialistă lansată de colectivul de muncă de la I.A.S. Dîngeni Chemarea la întrecere socialistă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe 1970, lansată de comitetul de partid, consiliul de administrație și comitetul sindicatului, de la I.A.S. Drngeni, a găsit un larg ecou în rândul colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul întreprinderilor agricole de stat din județul nostru. In adunările generale ale salariaților care au avut loc de curind, colectivele de muncă din cadrul întreprinderilor agricole de stat și-au manifestat hotârîrea de a descoperi și folosi in mai mare măsură rezervele existente, a mobiliza toate forțele, pentru a îndeplini și depăși sarcinile de producție pe 1970. In același timp au adoptat angajamente proprii pentru depășirea indicatorilor stabiliți. Publicăm mai jos spicuiri din angajamentele luate t ' I.A.S. Leorda - Producția medie la hectar va fi depășită cu 100 kg porumb boabe și 200 kg soia. - Prin îmbunătățirea furajării și îngrijirii animalelor se vor obține în plus 2000 purcei înțărcați și se va livra peste plan 100 tone carne. - Fabrica de nutrețuri combinate va depăși planul cu 2000 tone. - Valoarea producției globale va fi cu 4 milioane lei mai mare decit s-a prevăzut în plan iar valoarea producției marfă cu 2,5 milioane lei. - Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 800.000 lei. — Se va obține 1 milion lei beneficiieste plan. * I.A.S. Cătămărești - Depășirea producției medii planificate la hectar cu 50 kg grîu ; 20 kg porumb boabe; 20 kg floarea-soarelui ; 330 kg legume și 7 kg fructe pe fiecare pom roditor. - In sectorul vegetal valoarea producției marfă va crește cu 146.000 lei. - in sectorul producției animale se va realiza peste plan 1 000 kg lapte de vacă , 600 kg lină , 3 tone carne de bovină, ceea ce va determina creșterea (Continuare în pagina a m-a) Cronica municipală UNVIS In motto-ul acestei cronici înscriem două versuri dintr-un sonet al lui Călin Petrescu : ... Boemii pesimiști și chiar eroii gîndesc la țările scăldate-n soare. Transferînd ideea, ne-am amintit un etern^ vis al locuitorilor din această urbe , un bazin de înot. Un bazin, în care să vedem, ca în filme frumoase, cum copiii noștri învață acest sport atit de tonifiant. Unde să mergem și noi să ne înviorăm trupul după anchiloza (fizică) a 8 ceasuri de ședere la birou. Un bazin de înot - o oază estivală intre zăpezi. Atîta timp cît spunem că ne facem ecoul dorințelor cetățenilor vom aminti că suntem poate singurul județ din țară unde nu există un bazin acoperit, dar nici banalul și necesarul ștrand. De ce vorbim de acestea acum ? Poate pentru că omul gospodar își face iama căruță... Deocamdată vom număra în continuare zilele în care un bazin de înot, acoperit, un ștrand, sunt, în Botoșani, un etern vis al locuitorilor. RED. Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane ; Divmna«OA« 11119« novuu« »«/» mm ••«■»/ Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — IIOfi Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12272 ÎNCHEIEREA lucrărilor ADUNĂRII GENERALE DE CONSTITUIRE A BE STIINTE SOCIALE SI POLITICE ACADEME Vineri au continuat lucrările Adunării generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute In dezbateri Adunarea generala a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă — 1 îrsm cn r-1 nm'strrrk,U01UV/UVWUW . *11 111W* Mlll'.'M'l munca de cercetare în domeniul științelor sociale și politice, promovează în această muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asi(Continuare în pagina a III-a) - Asta depinde de la caz la caz, îmi spune primul elev cu care conversez în clasa a Xll-a C. umanistă, a Liceului „Laurian" din Botoșani. Sunt multe întrebări de pus... Numele său este Rotaru Ioan. Și iată-ne ora unu, în deja în subiect. E prima clipă după cursuri... Intrasem în incinta vestitei instituții oarecum timid, pe ușa principală, pe unde au ieșit în lume oameni de ținută națională și chiar mai mult ! Intîiul dintre ei e Nicolae Iorga, savantul de renume mondial. Privesc acum preopinentul meu. Mi-l amintesc din versurile poetului Nichita Stănescu despre adolescenți. Aici de fapt este o clasă de adolescente, deoarece băieți sunt trei, iar fete 38 . „Sunt protejați" zimbește diriginta clasei, profesoara Viorica Diaconu, care s-a instalat printre elevi și acum ne urmărește. — Dar care este „cazul” tău, tovarășe Rotaru ?... — Sunt preocupat de felul cum voi fi eu în viață... — Ai vreun model ? — Pe Nicolae Iorga. — Nu ți se pare totuși prea dificil acest model ? — Vă referiți la vastitatea personalității sale, nu ? Pe mine mă interesează însă capacitatea lui de a sintetiza... — Pe dumneata ce te interesează, o întreb de data asta, pe eleva Ailenei Florentina . — Nu atit profesia pe care urmează să o îmbrățișez, cu misiunea ei. Mă uit la cei din jurul meu și-ntreb cum au realizat cele ce văd, ca să-mi răspund în ce fel voi proceda eu REPORTAJ pentru a-mi realiza visele... — Citești aceste lucruri, pe care mi le spui, de pe ceva ? - Nicidecum. — Atunci înseamnă că discueste interesantă. O departe pe Dănilă ța cu voi ascult mai Eugenia : — Vreau să cunosc ce faci, dacă îmbrățișezi o meserie și pe parcurs descoperi că ea nu te satisface. Cum vom putea să evităm aceasta ? — Imbrățișind o meserie multilaterală. .. — Dar eu cunosc deocamdată viața din literatură... — Și literatura e o „meserie”. Ce citești acum ? — Un studiu despre Blaga..; ION MURGEANU (Continuare în pagina a III-a) Dumneata, tinere, ai de pus vreo întrebare? Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a intîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotârîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfirșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adunca stima și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : STIMAȚI TOVARĂȘ!. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfășurat și in trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume; numai finind seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atit la înțelegerea fenomenelor sociale cît și la orientarea activității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — simt convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității in domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar citeva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale in țara noastră. Sunt convins că prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, in universități, în centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie sa fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atit a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide in domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei și in toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, in sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist - leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist dialectice despre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care Adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptind această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe țărmuri științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxist - leniniste. B§ EH HÜH $