Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-03-26 / nr. 2781

r ■i Anul XXVI nr. 2781 ■ « j­o­i 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale La București­ au început, miercuri diminscu­cl# m­­croii­le sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii A­­dunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvolta­rea în continuare a Româ­niei socialiste. Mărturie eloc­ventă a democratismului pro­fund ce caracterizează întrea­ga noastră viață politică, eco­nomică și socială, aceste do­cumente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității eco­nomice în vederea valorifică­rii într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și u­­mane ale țării. In actuala se­siune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe promovate de Republica So­cialistă România. La lucrări iau parte depu­tații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Na­ționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși cores­pondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii parti­dului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușes­­cu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu -Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilis Vsrdsi, Ma­­xim Berghianu, Florian Danu­­lache, Constantin Dragan, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organiză­rii și disciplinei muncii în uni­tățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea și controlul calită­ții produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor cate­gorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii So­cialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unită­țile socialiste de stat. După cum se știe, acest pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sin­dicale cu masele largi de oa­meni ai muncii, cu care pri­lej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasili­­chi, președintele Comisiei pen­tru sănătate, muncă și asi­gurări sociale, a prezentat ra­portul comun al acestei comi­sii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cu­vîntul deputații : Ștefan Boboș prim — secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Bol­dești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetu­lui județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Ve­ronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul între­prinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constan­ța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzi­nei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Ora­dea, Marcel Dobra, președin­tele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim - secretar al Comitetu­lui județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimi­neața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și trans­porturi ; pentru sănătate, mun­că și asigurări sociale ; pen­tru consiliile populare și ad­ministrația de stat; pentru în­vățământ, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru exa­minarea în continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe or­dinea de zi a sesiunii. (Agerpres) ÎMPRUMUTUL restant UN SEISMOGRAF AL NEAJUNSURILOR DIN ÎNTREPRINDERE CIND SPIRITUL GOSPODĂRESC SCADE, DIAGRAMA ÎMPRUMUTULUI EFICIENȚA CONTROLULUI BANCAR LA COTA ZERO? D­O­MINĂ DE PARTEA FORURILOR TUTELARE 14,9 milioane... 15,9 milioa­ne... 31,7 milioane. Cifrele in­criminează valoarea împrumu­turilor existente în întreprinde­rile industriale și organizațiile comerciale din județul nostru la 31 decembrie 1969, 31 ianuarie și respectiv începutul lunii mar­tie a.c. Raportate la totalul cre­ditelor bancare acordate (la a­­celeași date) împrumuturile că­zute sub incidența restanței re­prezentau 3,5 la sută, 3,6 la sută și respectiv 7 la sută. Așadar, un salt spectaculos care sem­nalează apariția unor fenome-imobilizările de fonduri în mijloacele circulante (supranor­mative de materii prime și ma­teriale, piese de schimb, stocuri aflate in producție neterminată peste ciclul de fabricație plani­ficat, produse finite fără desfa­cere asigurată, refuzurile pen­tru calitatea necorespunzătoare­ continuă să constituie principa­lele cauze care determină între­prinderile să mențină la dispo­ziția lor împrumuturi bancare ANCHETA ECONOMICA ne­negative în gospodărirea fondurilor puse la dispoziția u­­nităților economice. Situația pe care o redăm în continuare este destul de concludentă, pentru a înfățișa evoluția rapidă, sur­prinzătoare chiar, a datelor res­tante la principalele unități, be­neficiare de credite bancare , peste volumul necesar unei ac­tivități de aprovizionare - pro­ducție - desfacere considerată normală. In ciuda susținerilor făcute de către unii dintre interlocutorii anchetei noastre, trebuie să subliniem că principalele cauze ale acestor imobilizări de fon­duri — cauze arhicunoscute de altfel, și care au făcut obiectul unor critici ascuțite și în anii anteriori — nu au deloc o bază obiectivă. Fiindcă am întîlnit și de astă dată­­ pentru a cîta oară ? I — consecințele acelei nefaste tendințe de „agonisea­lă“ cu ce se găsește și nu cu ceea ce trebuie (și mai ales cît trebuie !). La combinatul textil imobilizările în stocuri necredi­­tabile de materii prime și mate­riale, coloranți și chimicale, pie­se de schimb etc. suma de 4 milioane lei. depășesc Se a­­cuză mereu greutățile în legă­tură cu producția pentru export. In bună parte ele sunt justificate. Șeful serviciului aprovizionare din combinat, Florin Ștefănescu își exprima pe bună dreptate nedumerirea : „Cum putem face o aprovizionare bună din mo­ment ce acum, cu două săptă­­mîni înainte de începerea tri­mestrului I­ noi nu știm încă ce vom produce pentru export în perioada aprilie-iunie a.c.?“. Dar stocurile supranormative care creează imobilizări de fon­duri nu se referă numai la pro­ducția pentru export. Aproape două milioane și jumătate de nasturi din cornoplast și gala­­rit, zeci de milioane de metri de apă din diferite culori, me­­leschin, curele trapezoidale etc. peste necesarul producției nor­male — evident, rodul unei a­­provizionări fără nici un funda­ment real­­, produse refuzate, ca și alte 210 repere de materie pri­mă și materiale, piese de schimb care nu-și mai găsesc utili- VICTOR MAFTEI (Continuate In pagina a III-a) RESTANT „AJUTOR" URCA DIN Unitatea ______Credite restante (în mii lei) ____________ 31 XII 1969 28 II 1970 13 III 1970 Combinatul textil 4623 16191 14 000 I.I.L. »Flamura roșie“ 613 687 1 400 Cooperativa meșteșugărească „Prestarea" 391 429 429 Cooperativa meșteșugărească „Progresul“ 83 227 443 I.C.R.T.I. 2 935 5 006 4 978 O.C.L. produse industriale 943 878 2 574 Uzina de reparații 130 2 919 2 872 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI • VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN AOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația — 12372 Apariția continuă în peisajul satelor noastre a unui număr mare de case noi, într-o ținu­tă arhitectonică aleasă, este un fapt atît de obișnuit încît s-ar părea că atenția călăto­rului nu mai poate fi impresio­nată, iar semnele de admira­tivă mirare ar rămîne numai pentru spectaculosul altor nou­tăți. Pretutindeni, în vatra așe­zărilor rurale întilnești, decora­te la exterior într-o prodigioasă varietate de modele și combi­nații coloristice, casele acelea largi, pătrate, cu temelie trai­nică de beton și acoperiș de tablă sau țiglă, cu geamuri mari și uși primitoare, cu mai multe camere avînd destinații diferite, după gustul actual pentru confort al săteanului , ulir țnrmai prin amn­ificări pro­porțiilor și prin ritmul crescînd fenomenul reține atenția și-și dezvăluie caracterul reprezenta­tiv pentru bunăstarea satelor. Cifrele ne spun că numai cursul anului trecut în comune­în le județului s-au construit 1674 de case noi, iar altele 117 au fost modernizate. In unele co­mune locuitorii s-au angajat parcă într-o întrecere a con­strucțiilor de locuințe, ca la Ralueon­ Hu­rTncil M Cminarmi ----- - ------, ---------*"» și în alte părți ; la Suharău numai în partea de sat numi­tă Săhânărie, se ridică un a­­devărat microcartier : șase ca­se au fost inalțate aici anul trecut, iar altele zece sunt „por­nite" pentru vara care se a­­propie. Dincoace de Bașeu, în centrul satului, casele noi sau aproape terminate te intîmpină la tot pasul și contabilul de la consiliul popular, Neculai Tihu, care t­e însoțește, înșiră numele gospodarilor : aici stă Victor Bușită, dincolo mecani­zatorul E. Gutău , asta-i casa lui D. Rumega, cealaltă a lui C. Pintilii, în altă parte stă Mi­hai Agachi, șofer la C.A.P. Ne oprim la casa cooperatorului Constantin I. Ursan și legăm vorba cu gazda în timp ce Di­­dina și Culița, copiii, își stre­coară prudenți capetele pe ușă fixîndu-ne cu priviri curioase. Aflăm că singura sursă de ve­nituri a acestui sătean este munca în cooperativă, unde a­­nul trecut a efectuat 128 de zile-munca. Casa, construită în doi ani, a ieșit din mîna unor meșteri pricepuți și căutați prin partea locului, Ilie Baltaru, Ion Mihai și Victor Romaniuc. Mi-am amintit atunci de meșterul Ghi­­ță a Andrioaei, care într-o po­vestire sadoveniană întruchipea­ză talentul de meșteșugar al o­­mului simplu, cu istețimea lui V­IACI N­O11C, VU ION BIȘOC (Continuare in pagina a IlI-a) NOROC BUN, IN CASĂ NOUĂ! R­EPORTAJ C.A.P. Lunca . Pe terenul zvîntat din livadă a înce­put executarea arăturilor Fotografia : I. HELICI Prognoza In zilele de 27, 28 și 29 martie, vremea în general călduroasă la în­ceput, apoi în răcire u­­șoară. Cerul va fi sch­im­­bător. Vor cădea ploi mai ales sub formă de averse. Vînt potrivit. Tem­peratura aerului în scă­dere la sfîrșitul interva­lului. Minimele vor fi cuprin­se între plus 3—5 grade, iar maximele intre plus 7-15 grade. UZINA DE REPARAȚII BOTOȘANI CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Cu 7 zile înainte de încheierea trimestrului, colectivul de muncă al Uzinei de reparații din Botoșani a realizat planul producției globale, producția marfă și angajamentul de eco­nomii de metal (30 de tone) aferente primelor 3 luni ale anu­lui. In această perioadă a fost introdus în fabricație un u­­tilaj nou : aripi de ploaie din aluminiu tip ASJ-1 pentru irigații precum și 33 sortimente noi de piese de schimb. Pe podiumul de onoare în cadrul întrecerii socialiste care s-a angajat cu toate forțele întregul colectiv în acest ul­în tim an de cincinal se află maiștrii Petru Mihalache (secția de prelucrare a metalelor), Emil Rață (secția utilaje), Ioan Apetrei (secția de reparații), precum și ajustorul Constantin Petrescu, strungarii Constantin Cărbune și Ion Meloiu, frezorul Dumitru Prodan. Verticală cu fier - beton Fotografia : I. NOUR FABRICA DE CONFECȚII DOROHOI Un nou sistem de lucru La fabrica de confecții Do­­rohoi se definitivează în aceste zile studiul privind introducerea, începînd cu luna aprilie a.c. a sistemului de lucru prod­­sincron, deocamdată la secto­rul de confecții costume - sa­lopete. Cu sprijinul combinatului tex­til se execută în prezent mobi­lierul necesar noului sistem de lucru. In următoarele luni se are în vedere introducerea sistemu­lui prod-sincron și la confec­ții pantaloni. La încheierea ac­țiunii pe întreaga fabrică (pre­văzută pentru trimestrul III a.c.), locul celor 6 brigăzi îl vor lua 4 formații puternice de prod - sincron a cite 60-70 de munci­tori fiecare. Lucrările de finisaj se vor executa, pentru început, în fiecare din aceste formații de lucru, iar mai tîrziu - centrali­zat. ION GHEORGHE, primarul comunei Albești. — Avem o serie de greu­tăți din partea Exploatării electro-energetice județene care, prin grupul de la Tru­­șești, remediază defecțiunile ce apar în alimentarea cu energie electrică a întreprin­derilor, instituțiilor și a celor­lalți abonați de pe raza comunei noastre. In luna ia­nuarie, de exemplu, nu am avut curent electric timp de 6 zile, din care cauză activi­tatea de producție din I.M.A. și I.A.S. a avut de suferit și nu s-au putut prezenta fil­mele programate în festiva­lul filmelor la sate. Becurile din rețeaua iluminatului pu­blic, din cele cinci sate e­­lectrificate, nu au fost schim­bate din luna septembrie 1969, fiind în stare de func­ționare doar circa 10—15 be­curi pe întreaga comună. Ban­ca națională onorează plata iluminatului fără consimțămîn­­tul nostru, luîndu-ne din cont numai în luna ianuarie 1970, peste 3000 lei. Venim cu pro­punerea ca banca națională să nu onoreze astfel de plăți pînă nu intră în posesia pro­(Continuare In pagina a IlI-a) CU ADRESĂ în jurul unui proces M-a făcut idiot.. Cine ? Mama ! „Lungul prilej de vorbe" e de astă dată pre­zența în fața comisiei de judecată. Se înghesuie aici certăreții, reclamagții, martorii „me­taforici”. Să-și capete rînd ca să-și scuipe răutatea și să-și reverse veninul. Ca să-ți pierzi timp și să-ți ma­cini nervi. Nu-i deranjează că au sau n-au drep­tate, că au sau n-au motive. E cel din urmă lucru care interesează. Și încă, se zice, nici nu-i un adevărat reclamagiu cel ce nu știe să-și găsească la iuțeală un motiv. Cum se și vede... CRĂIȚĂ MINDRA VASILE INSĂMINȚARI In ziarul de marți am a­­nunțat că la cooperativa agrico­lă din Viișoara — în nordul ju­dețului — au fost semănate 100 ha cu mac. Vă putem informa că însămînțările au început și în partea sudică a județului. Cooperatorii din Prăjeni au se­mănat 15 ha cu mac, iar pen­tru astăzi și-au programat să în­ceapă aceeași lucrare și coope­ratorii din Frumușica și Flă­­mînzi. CARNAVAL Manifestare tradițională, „Carnavalul textilistelor", care a avut loc la uzinele textile „Moldova”, a fost dedicat ti­nerelor muncitoare din întreprin­dere. Programul a cuprins ma­nifestări artistice, estrada „Am 20 de primăveri", concursuri de muzică ușoară și populară, re­citări, jocuri distractive. BUTELII PENTRU AUTOSIFON Venind în întîmpinarea cerin­țelor formulate de posesorii de autosifoane din municipiu, I.I.L. „Flamura roșie" a pus în func­țiune instalația de îmbuteliere a gazelor în buteliile de auto­sifon. Centrul de schimb al aces­tor butelii funcționează în sec­ția întreprinderii din Calea Na­țională nr. 221, avînd același program ca și unitatea res­pectivă. AUTOMOBIL-CLUB Posesorii de autoturisme care doresc să ia parte la excursii în străinătate, raliuri automobi­listice și alte acțiuni inițiate de A.C.R. pot deveni membri ai clubului auto achitînd o taxă de înscriere și cotizația anua­lă de 50 lei. Agenția județea­nă O.N.T., telefon 12784, vă poate oferi informații suplimen­tare cu privire la avantajele ce le oferă automobil­­ clubul membrilor săi.

Next