Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-05-30 / nr. 2835
t CLOPOTUL • PAGINA 2 BUCECEA Obiectivul 1 - reînsămînțarea culturilor compromise Amplă desfășurare de forțe la întreținerea culturilor Cîmpurile slobosesc ape. Pe scocurile șoselelor, pe răzoare, pe canalele proaspăt săpate, chiar și pe unde n-a mai plouat de 3—4 zile, apa se scurge un fir subțire dar constant. Indîrjiți oamenii, cu sapele, cu plugurile, cu tractoarele, izbutesc să pună in pămint boabe pentru această germinație tîrzie. La o cumpănă de ape discutăm cu inginera Coca Morcov de la cooperativa agricolă Bucecea. — Au fost inundate 300 ha. Acum apele s-au mai scurs. Le-am ajutat să se scurgă. Mai sunt vreo 170 hectare pe care apa mai băltește. Constantin Tucă, Constantin Bejenaru, alți cooperatori au săpat canale... Apa a afectat in primul rînd culturile din sistemul de irigații. Trupul acesta de 30 hectare, la marginea căruia purtăm discuția, era semănat cu sfeclă, îngrășat cu 30 tone gunoi, cu 300 kg superfosfat și complexe — după cum se prezintă și porțiunile aflate ceva mai sus și care n-au avut de suferit din pricina inundațiilor — promitea cu citva timp in urmă o producție de 30.000 — 32.000 kg la hectar. Cultura fusese în parte și prășită. S-au consumat 150—200 norme. Acum sfecla s-a îngălbenit și de fapt se prezintă ca o floare ruptă de tulpina ei și pusă intr-un pahar cu apă. Rădăcinile s-au mortificat. Și pe alte culturi apa băltește. Unitatea a fost printre fruntașele la insămințari ale județului, încheind lucrările încă înainte de 1 mai. Acum Insă trebuie luate o bună parte din lucrări de la capăt. Și cooperatorii, mecanizatorii, toți care lucrează tn această cooperativă privesc lucrurile cu matură răspundere. Știu că paguba ce li s-a adus lor este infimă, pe lângă ceea ce au avut de suferit unitățile din alte părți ale țării. Aceasta îi îndîrjește. Intîi au reînceput lucrul pe cele 13 ha lucerna nouă. Plantele au pierit acolo asfixiate sub apă. Acum au arat locul iar din urmă seamănă plante de nutreț. Tot pe porțiuni, cu discul sau cu plugul — după cum dictează terenul — s-a trecut la intors sfecla pe 26 ha și porumbul pe 13 ha. Suprafețele respective se insămințează cu aceleași culturi, doar că densitatea de boabe încorporate în sol va fi mai mare. Sămînța e asigurată. Au și îngrășăminte chimice care să suplinească parte din pierderile ce le-au suerit ogoarele prin spălarea stratului fertil. Pe 118 ha cu griu și orz, — greu afectate — încă nu se poate intra la lucru. Nici canalele nu sunt de vreun folos pentru că terenul este fără scurgere iar practicarea lor ar conduce la scoaterea din folosință a unei importante suprafețe. In schimb soarele zvîntă noi și noi porțiuni. Aici lucrul va începe din margini, cite un pic, cite un pic, — dar susținut — astfel ca nici o palmă de pămînt care poate să producă ceva anul acesta să nu rămînă neîntrebuințată. Cimpurile neafectate de inundație iți dau un sentiment tonifiant. Sute de cooperatoare și cooperatori — mai mulți ca oricind — mînuiesc cu vrednicie sapele. Floarea-soarelui — 100 ha — este prășită mecanic și manual aproape peste tot. Sfecla — au mai rămas în cultură 110 ha — este prășită foarte mulți cooperatori lucreașiză la rărit. Alții zoresc cu prășitul celor 335 ha de porumb, alții privesc inul (75 ha) și îndată se vor apuca și de alte treburi presante. Brigada lui Ilie Zaharia, se află in frunte — ne preciza Inginera — și-i vine greu să-i înșire pe toți cei care, răspunzind chemării partidului, răspunzind propriilor lor năzuințe, se alătură uniți întregii națiuni in efortul de a reface tot ce stihiile naturii au distrus, pentru a compensa din pagubele ce s-au produs în alte zone ale țârii. • COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE vin în ajutorul sinistraților cu 112.000 kg griu, 185.000 kg porumb, 62.000 kg cartofi, 9 000 kg fasole, precum și alte produse. De asemenea, pun la îndemâna unor unități similare sinistrate 35 atelaje, 76 animale de muncă, precum și un mare din nou de liniște. O liniște bine meritată după o zi de muncă intensă, o liniște necesară odihnei și reconfortării. La sediul cooperativei se discută cifre de producție, se fac planuri de activitate pentru a doua zi. Discuția se înfiripă repede și luă sfîrșit curind. Doi brigadieri, Gh. Dimache și C. Pricop își prezentară realizările de ultimă oră. Inginerul Constantin Banu, șef de fermă, calcula producția de lapte, domeniu în care depășirile de plan sînt remarcabile ; producția medie în aceste zile a ajuns pînă la 10 litri lapte pe vacă mulgătoare. Documentîndu-se după cîteva grafice, președintele cooperativei, Petre Alupoaie, raportează consiliului de conducere stadiul exact al lucrărilor. Toată suprafața de mac și floarea-soarelui este prășită în întregime, iar sfecla de zahăr urma să se termine de prășit a doua zi. Aproape jumătate din cele 80 ha cu lucernă erau cosite ma număr de animale de prăsită și pentru producție. In total, valoarea produselor in natură acordate sub formă de ajutor zonelor sinistrate, din partea cooperativelor agricole din județ, se ridică la 1.751.000 lei. De asemenea, ele acordă 750.000 lei in numerar. Membri cooperatori de la C.A.P. Vorniceni executed prima prășită la porumb PAGUBELE SUFERITE DE ECOMOMIA ȚÂRII FIIND MARI, SE CERE CA ELE SĂ FIE COMPENSATE PRIM OBȚINEREA, ÎN ACEST AN, A UNOR RECOLTE SPORITE LA HECTAR BĂTĂUL PENTRU ASIGURAREA RECOLTEI în această perioadă este nevoie să participe la muncă pe ogoare întreaga masă de cooperatori Să se facă totul pentru a se obține recoltă de pe fiecare palmă de pămint VIRFU C ■ Eroism? Nu. E ceva obișnuit ■ Toți pentru toți A vorbi astăzi de eroism e un lucru simplu. Condițiile excepționale au dat prilejul multor oameni să-și evidențieze abnegația, atașamentul față de societatea noastră. Incit despre fapte care altă dată, in condiții normale, s-ar fi vorbit ca despre ceva extraordinar, auzim acum istorisindu-se cu un firesc cumplit de obișnuit. Aici, la Vîrfu Cîmpului, cind stihiile s-au dezlănțuit, oamenii erau pregătiți nu numai psihic, ci își luaseră și precauțiile necesare ca să apere avutul in pericol. — Pe baza a ceea ce am pățit anul trecut, — ne declara Octav Porfireanu, secretarul comitetului comunal de partid — am acționat operativ. Toate animalele au fost evacuate de pe lunca Siretului iar populația a fost alarmată. Dar, in asemenea momente, există și întîmplări care fac ca un bun sau altul, pierdut din vedere pentru moment sau din cauză că pur și simplu stihiile copleșesc puterile oamenilor, să nu poată fi salvate la timp. Asemenea cazuri s-au petrecut și aici. Dumitru Țucă, șeful secției de mecanizare, participant el însuși la salvarea unor bunuri, ne-a povestit cum în balastieră au rămas citeva camioane în mocirlă, o motopompă pentru irigații se afla undeva pe malul Siretului, o junincă rămăsese de turmă intr-un colț de imaș inundabil. Anunțat în grabă, s-a deplasat tractoristul Dumitru Huțu și cu mecanicul de întreținere, au urcat juninca In remorcă, smulgînd-o din calea apelor răzvrătite. Gheorghe Puiu și Vasile Cocriș au scos cu tractoarele din balastieră autocamioanele, care, cu pâmântul înmuiat sub roți, riscau să rămînă îngropate în mizgă pină la trecerea viiturii. Tot Gheorghe Puiu a scos motorul de la irigații, ce se afla amplasat la locul de unde trebuia să pompeze apa pe ogoare. „A nu ceda nimic apelor" era sădit în inimi, nu mai era la ora aceea o cerință oarecare. Și totuși, apa și-a luat „cota“ ei. Aproape 150 de ha au fost inundate. Pe cei care au salvat cu curaj atîtea bunuri în zilele acelea, nu i-am întilnit acum istorisindu-și întîmplările. Se aflau în cîmp, muncind pentru a însămînța totul cit mai repede. La „Bonul mic" și in „Bahna Magherii“ au deschis cu plugurile canale să se scurgă apele. Pe 40 ha lucrau la pregătit terenul cu polidiscul pentru a semăna sfeclă... — Unde a fost nevoie, toți am mers, îmi spunea șeful secției de mecanizare, cind l-am rugat să remarce activitatea cîtorva dintre tovarășii săi de muncă. De fapt in această unitate rezidă trăinicia și statornicia poporului nostru, întreaga sa dăruire pentru aceste păminturi. In această unitate de voință și de acțiune. • ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT, pe lingă angajamentul inițial de depășire a planului, cu 1,9 miloane lei, și-au asumat răspunderea ca pină la sfirșitul anului să depășească planul producției globale și marfă cu incă 2,5 milioane lei. Vor fi livrate peste plan 635.000 kg cereale, 700.000 kg cartofi, 200.000 kg soia, și 100.000 kg carne. DURNEȘTI ■ Satul e gol, sătenii se află pe cîmp ■ Bătălia prășitului e fundamentală pentru producție Conturîndu-și profilul pe cîteva povirnișuri, Durneștii, sat de reședință comunală, se prezintă chiar de la prima vedere ca o localitate cu buni gospodari. Casele noi, frumos îngrijite, clădirile social - administrative ce s-au ridicat recent, lumina electrică, curățenia ulițelor, toate sunt fapte și aspecte convingătoare ale vieții acestui sat intrat în pulsul transformărilor contemporane. Am poposit la Durnești într-o după - amiază însorită și timp ce casele și ulițele se scăfîndau în lumină In sat cu greu puteai intilni vreun om. „In sat, la ora actuală îi puteți găsi doar pe cei mai virstnici locuitori sau pe copii. In rest cu toții sînt pe cîmp“ — mă informă tov. Alexandru secretarul comitetului Plopeanu, comunal de partid. Peste puțin timp părăseam împreună sediul consiliului îndreptîndu-ne spre locurile unde munca se desfășura în toi. Ajunși la marginea satului, pretutindeni, pină spre sfîrșitul orizontului, în toate părțile se puteau observa zeci și zeci de oameni care, după cum eram informat, se găseau pe cîmp dinainte ca soarele să fi răsărit. „Să începem cu cei de sfeclă“ — îmi spuse același inlaterlocutor. Intr-adevăr dupătinerariul propus anterior, priima tarla ce trebuia vizitată era aceea a sfeclei de zahăr. Pășind printre lanuri de orz și ovăz am ajuns de îndată la ei. Femei și bărbați, tineri și vîrstnici, o întreagă armată de oameni munceau fără întrerupere. Ne apropiem mai întîi de cei mai vîrstnici — unii deja pensionari — care s-au angajat să participe la această mare bătălie a prășitului. „Ploile abundente au înlesnit și creșterea semănăturilor dar și a buruienilor, iar pămîntul nu așteaptă. De aceea ne-am hotărît să ajutăm și noi, cei mai vîrstnici“ — ne spuneau Natalia și Ion Coroi, oameni de 65 și respectiv 68 de ani. Alături de ei, înfățișînd parcă un contrast, dar relevînd și continuitatea firească a vieții, doi tineri abia căsătoriți , Dorica și Petru Grigoraș. In puținul timp câ am discutat cu ei ne-au mărturisit că doresc să lucreze cu mai mult și mai bine, că intenționează, ca asemeni altor gospodari ai satului, să-și construiască o casă și... poate că timiditatea căsniciei abia începute i-au împiedicat să-mi mai spună și altele ce și le doresc. „Niciodată nu s-a lucrat cu un asemenea avînt, cu o astfel de participare“ — ne declară Dumitru Paladi, șeful unei echipe din satul Cucuteni. „Priviți — continuă interlocutorul — din cei 63 de oameni care sînt înscriși în echipă, toți sînt prezenți“, i-am privit citeva minute pe membrii acestei echipe. Nici unul nu lăsa o clipă sapa din mînă. Din cinci în cinci cîteva sticle cu apă circulau din om în om. — Cum vă explicați această prezență, acest ritm de lucru — îl întreb pe brigadierul Gheorghe Ababei, conducătorul brigăzii nr. 3. — Nu este cooperator care să nu fie informat despre imensele pierderi suferite de agricultura țării noastre în urma calamităților naturale. Conștienți de prețul fiecărui minut bun de lucru, de reducerea cît mai serioasă a pierderilor, de acoperirea unor producții ale altor regiuni ale țării, locuitorii satului au ieșit la lucru ca la un semnal de alarmă. Fiecare lucrează mult și bine. Voi aminti doar numele lui Gh. Păucă și Ion Tăutu care sunt printre cei mai buni dintre cei buni. Și, cu eforturi deosebite, cu înțelegere și entuziasm, numai în cîteva zile zeci de hectare și-au schimbat înfățișarea, plantele cultivate respirînd în voie. Tirziu, cînd soarele căzu după perdelele pădurii Guranda, oamenii părăseau cîmpul și la numai cîtva timp după asfințit, o dată cu noaptea, satul se acoperi nual, urmînd ca în zilele următoare să se termine întreaga suprafață. Se fac consultații reciproce în vederea continuării prașilei manuale (terenul fiind umed incă nu suportă prașila mecanizată), în vederea asanării cîtorva bălți rămase în urma ploilor abundente. Cooperativa Durnești figurează printre unitățile fruntașe din județ, dacă ne gindim la locul II pe care s-a situat în producția de griu, la depășirile de plan din zootehnie sau chiar la faptul că și pină azi mai are multe rezerve de furaje, rămase din producția anului trecut. Cum s-au realizat toate astea ? — Desigur, principalul factor este participarea tuturor cooperatorilor la lucru cîmpului — spune tovarășul Al. Plopeanu. Apoi și datorită organizării procesului de producție, a modului de conducere a tuturor lucrărilor cooperativei. Aș exemplifica — continuă interlocutorul — atmosfera sănătoasă, de muncă în care toți membrii consiliului de conducere conlucrează, principialitatea discuțiilor din cadrul adunărilor generale ale organizațiilor de partid și promptitudinea traducerii în fapte a celor mai bune propuneri. Și poate că mai sînt și altele. Peste puțin timp discuțiile s-au încheiat „Veți vedea mîine dimineață cum întreaga populație a satului se îndreaptă grăbită spre cîmp“ — nu uită să mă avertizeze cineva, la plecare. Cind soarele răsărise, cînd lumina inunda din nou casele îngrijite și ulițele curate, în sat cu greu puteai întîlni vreun om. Timpul cunoștea aceeași animație, aceleași eforturi susținute pe care le-am întîlnit ziua precedentă. Se dădeamaîn rea bătălie a prășitului. t A SCRISOARE CĂTRE REDACȚIE NE VOM MARI EFORTURILE Comitetul de partid, comitetul sindicatului și consiliul de administrație al întreprinderii agricole de stat Leorda au dezbătut chemările Frontului Unității Socialiste și Uniunii Generale a Sindicatelor din România cu privire la efortul ce trebuie depus pentru a recupera daunele provocate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra unor regiuni ale țării. Răspunzind chemării patriotice lansate de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, în semn de solidaritate și compasiune umană cu zonele sinistrate, în aceste zile de grea încercare, colectivul de muncă din această unitate este hotărit să-și îndeplinească în mod exemplar sarcinile ce-i revin, să nu precupețească nici un efort pentru realizarea unor producții sporite cu cheltuieli minime. In sectorul vegetal, vom întreține culturile în cele mai bune condițiuni mobilizind — dacă va fi nevoie și lucrătorii sectorului zootehnic și industrial — astfel ca să depășim producțiile planificate. In sectorul zootehnic, printr-o mai bună îngrijire și întreținere a porcinelor, printr-o furajare rațională și reducerea pierderilor, vom depăși efectivele planificate la sfirșitul anului cu 3 000 capete, cu o mie mai mult față de angajamentul nostru , vom livra peste plan 200 tone carne de porc — cu o sută tone mai mult față decit ne-am angajat inițial, iar ca urmare vom depăși angajamentul nostru la producția globală cu un milion lei, ce se va adăuga la cele patru milioane cu ne-am angajat la început ; la producția marfă vom depăși cu 900.000 lei peste cele două milioane și jumătate din angajament ; vom economisi cheltuielile cu incă două sute de mii față de opt sute mii ci aveam angajamentul și vom mări beneficiul peste plan cu incă 5 sute mii lei peste suma de un milion lei. Pentru a veni in sprijinul zonelor calamitate, membrii consiliului de administrație al I.A.S. vor acorda la fondul de ajutorare salariul pe o lună, personalul tehnico - administrativ este o benzină, iar restul salariaților — salariul pe o zi din fiecare lună pină la sfirșitul anului, însumînd 216.500 lei. Prin acest ajutor, prin munca noastră exemplară ne vom alătura și noi la efortul comun al intregului nostru popor în vederea combaterii și refacerii economiei, recuperării daunelor provocate de calamitățile naturale. P. SEREDIUC, director, M. BURLA, secretar al comitetului de partid de la I.A.S. Leorda HAVRNA a 1200 cooperatori In cîmp B „Trebuie să obținem mai mult" Apele n-au inundat nimic in perimetrul cooperativei agricole. Mai exact, n-au venit ca în alte părți pe orizontală. Au urcat în schimb din adincurile acestui cernoziom bogat, înmlăștinind suprafețe importante. Multe tarlale mai păstrau pină mai ieri mici ochiuri de apă , izvoare apărute, nu se știe de unde, mai dau bătaie de cap conducerii cooperativei agricole. Acum cîteva zile, pe 150 ha nu se putea intra incă nici cu piciorul. Dar unde a fost posibil oamenii au intrat, au tras brazde, au deschis rigole ca apele să se scurgă. Iar semănatul avansează. Pe celelalte tarlale totul e bine. Zilnic, în medie cam 1 200 de cooperatori prășesc la sfeclă, la porumb, la floarea - soarelui. — Trebuie să obținem mai mult, ne spunea Ion Gigula, preedințele cooperativei agricole. 1 Aparent incompleta expresiei are o direcție precisă pe care acum o înțelegem bine cu toții. Mai bine decit oricînd. — Trebuie să obținem mai mult, ne spunea și Ion Căruceru, șeful unei ferme zootehnice de la întreprinderea agricolă de stat. La sfirșitul lunii ferma pe care o conduce va livra peste plan 200 hl de lapte. Trebuie să obținem mai mult este chemarea, este îndemnul care domină astăzi cîmpurile, uzinele. ȘENDRICENI B Canale de evacuare a apei a Ajutorul mecanizatorilor Pe solul suprasaturat de apă, griul pălește în cînd ar fi trebuit galben. Acum să sloboadă paiul e încă firav, ierbos. Cooperatorii fac eforturi să-l ajute. Oamenii din brigăzile lui Dumitru Olteanu de la Horlăceni și Pavel Chirianu, chiar din Șendriceni, au deschis ici și dincolo canale de evacuare către pîrîul pe care apa se scurge clipocind. Mai sunt însă și locuri unde forțele au rămas inegale, excesul de apă e mult prea mare și ar trebui concentrate mai importante eforturi, ar trebui mobilizat tot satul la deschiderea unui canal magistral, care să evacueze apa către locurile mai joase, nicit să se poată însămînța mai repede și terenul din vale. Pentru că deocamdată însămînțările avansează în fiecare zi și aici, dar încet. Gheorghe Sorohan, membru în consiliul de conducere al cooperativei agricole din Șendriceni — unitate care înglobează și pe sătenii din aceste localități — eliberează sămînță pentru ultimele hectare cu porumb, precum și pentru fasolea ce se însămînțează în cultură intercalată. Totuși cînd ultimele înseamnă 80 ha, reprezintă destul de mult. Intre Horlăceni și Pădureni se muncește cu mijloace manuale, cu mijloace mecanizate și la întreținerea culturilor. Tractoriștii Dumitru Posteucă, Vasile Cicai, Gheorghe Apetrei, Mircea Derscan, toți ceilalți îi ajută pe cooperatori să obțină și în aceste condiții speciale recolte bune. Un ajutor necesar. IONAȘENI . In locul culturilor compromise cresc alte culturi La ferma vegetală nr. 1 a întreprinderii agricole de stat din Dorohoi, aflată aici, la Ionășeni, pierderile sînt importante. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns că au degerat în iarnă 25 ha grîu, inundațiile au mai afectat și alte 15 ha cu ovăz și cartofi iar pe 80 ha pînă de curînd încă nu se însămînțase nimic, deoarece apa mai băltea. Dar oamenii nu s-au declarat înfrînți : 25 ha de culturi compromise au fost arate și plantate cu cartofi de vară. Pe restul se lucrează ocolind bălțile. Fîșii înguste de semănături avansează mereu, sigur. Oamenii biruie. • ȚARANII COOPERATORI din județ acordă din contul retribuției ce li se cuvine pentru munca prestată, reprezentind contravaloarea normelor convenționale cedate in ajutorul sinistraților, suma de 4.620.000 lei. • POPULAȚIA DE LA SATE, a depus pînă de curind în contul fondului de ajutor, pe lingă diferite obiecte de îmbrăcăminte, cantitatea de 63 tone griu, 180 tone porumb, 34 tone cartofi, 10 tone fasole, 9 tone făină de grîu, 22 tone făină de porumb, aproape 100.000 ouă, 1 100 păsări și altele. Pagină realizată de I. MAXIMIUC și SILVESTRI AILENEI i { V /'•