Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-30 / nr. 2835

Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pagina I) luii în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, ora­­le , se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu !“). Desigur, tovarăși, și pînă a­­cum, în întreaga noastră activi­tate, în toate rezultatele obținu­te în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și ho­­tărirea de muncă a națiunii noastre socialiste ; această uni­tate nu s-a manifestat însă nici­odată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nive­lului înalt de conștiință a națiu­nii noastre socialiste, a Hotărîrii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialis­mului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale ; se scandează : „Ceaușes­cu - P.C.R. I"). Avem convingerea că, datori­tă măsurilor luate, angajamen­telor asumate de clasa munci­toare, de țărănime, de intelec­tualitate, de bărbați, femei, ti­neri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție spo­rită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarci­nile de plan pe acest an vor fi in întregime realizate în in­dustrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă inten­să și în agricultură, cu toate greutățile provocate de calami­tățile naturale, să obținem o re­coltă bună. Suntem­ încredințați că lucrătorii din agricultură, coo­peratorii, inginerii, vor face to­tul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, orale , se scandează : „Ceaușes­cu - P.C.R. I") Am vizitat in județul dumnea­voastră două întreprinderi indus­triale, precum și o întreprinde­re agricolă de stat și o coope­rativă agricolă. Am constatat că și în acest județ - ca de altfel în întreaga țară - oamenii mun­cii desfășoară o activitate însu­flețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru contribui la învingerea greutăți­i lor provocate de calamități. De asemenea, am constatat cu bu­curie că lucrătorii din agricultu­ră, cooperatorii, au obținut re­zultate bune, că, în general, pe câmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița - muncitori, țărani și intelectuali - își vor aduce din plin contribuția la realizarea pla­nului pe acest an, la învingerea greutăților, și - in acest fel - la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplau­ze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor munci­torilor din județul Ialomița, ță­ranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în acti­vitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săp­­tămâni ne-am concentrat mult a­­tenția și eforturile pentru învin­gerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, tot­odată, ne-am preocupat și ne preocupăm ca aceste greutăți, aceste calamități, să nu influen­țeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca ni­cit, în ansamblu, să asigurăm desfășurarea în condiții cit mai bune a activității economice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuție concretă la dezvoltarea și întă­rirea sistemului mondial socia­list, la creșterea influenței socia­lismului în întreaga lume. (A­­plauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susți­nut de dezvoltarea construcției socialiste in patria noastră, noi am considerat și considerăm, tot­odată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncito­rești, cu mișcarea antiimperialis­­tă. După cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut in București multe întîlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai al­tor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de eli­berare națională; am mers, de a­­semenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaționale chiar în condițiile greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită fap­tului că există o asemenea si­tuație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai in­tensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forțelor progresiste consti­tuie o garanție a mersului înain­te, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părți ale glo­bului pămîntesc continuă războ­iul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a impune în viața internațională relații de colaborare și înțelege­re, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării inde­pendenței și suveranității națio­nale, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o do­rește. Suntem­ convinși că a­ceste principii vor triumfa. (A­­plauze puternice). Imbinînd preocupările naționa­le cu cele internaționale, parti­dul și poporul nostru își îndepli­nesc astfel atît obligațiile față de ele înșile, cît și față de mișca­rea comunistă și muncitorească­­ internațională, de cauza socialis­mului, a păcii și progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naționale și solidaritatea internațională exis­tă o strinsă unitate, că numai im­­binînd în mod armonios preocu­parea față de problemele națio­nale - asigurînd creșterea bună­stării și dezvoltarea socialismu­lui in propria țară­­ cu solida­ritatea internațională, noi ne fa­­cem datoria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor pă­cii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor statelor care, în aceste zile, și-au ex­primat simpatia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite for­me, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organiza­țiilor internaționale care ne-au dat sprijinul lor, cătățenilor din diferite țări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistrații din România. In toate acestea noi vedem o manifestare a sim­patiei și stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celor­lalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și cola­borare Cu toate națiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze pu­ternice, urale). Exprimînd mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigurăm de simpa­tia Și solidaritatea noastră. Po­porul român este și va fi întot­deauna pentru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplau­ze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia - localitate ca­re începe să devină o frumoasă capitală de județ - tuturor lo­cuitorilor județului Ialomița, noi succese în muncă ! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (A­plauze puternice prelungite , ora­­le, se scandează îndelung „Ceaușescu - P.C.R. I.). Luind cuvintul în încheierea a­­dunării populare, primul secretar al Comitetului județean de par­tid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamen­telor luate in producție de toate colectivele din industria și agri­cultura Ialomiței, pentru ca și a­­cest județ să-și aducă o contri­buție substanțială la recuperarea pagubelor provocate de calami­tățile recente din țara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o atmos­feră de puternic entuziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducă­tori de partid și de stat în jude­țul Ialomița, asemenea celorlalte intîlniri din aceste zile de pe cu­prinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unită­ții de monolit a națiunii noastre socialiste, în jurul Partidu­lui Comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar for­ța orînduirii noastre socialiste. Din munca și roadele ei, din abnegația celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se străduiesc, zi și noapte, să dea țării valorile ma­­teriale de care ea are atîta ne­voie, din angajamentele reînnoite ale acestor zile desprindem ho­­tărîrea de neclintit a tuturor fii­lor acestui pămint de a munci în așa fel incit și ultimul an al cin­cinalului să fie încheiat cu suc­ces. Este încă o dovadă a spiri­tului de responsabilitate, a înal­tului patriotism al constructorilor României socialiste. (Armata din pagina I) In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Va­sile Marin, prim - secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar ge­neral al Ministerului Agricul­turii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situația actuală. Se pornește de îndată, bordul unei șalupe, la cerce­ta­tarea stării digului care îm­­prejmuiește ogoarele între­prinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămint, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai ve­de, apele sunt demult la înăl­țimea sa. De citeva zile, cota undelor Borcei este de 714 cm., cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare a­­menințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Bor­­cea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai pu­țin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul acostează. Nicolae Ceaușescu Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al parti­dului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogate­le recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a că­ror renaștere s-au cheltuit de­tîta trudă și bani, indică mă­surile care trebuie luate in continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ii felicită și le u­­rează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, ge­neralul maior Gheorghe Bri­ceag, prezintă secretarului ge­neral al partidului, un scurt raport în care subliniază voin­ța de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și in aceste momente de în­cordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărași­lor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apro­piate, oflind de vizita secreta­rului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului munici­pal Călărași al P.C.R., Ion Si­­nișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete, oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în uni­tățile combinatului, pentru ca­ din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată - 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîr­tie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea turnătorie, tovarășul sectorului Nicolae Ceaușescu, remarcind deficien­țele existente aici, indică lua­rea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de produc­ție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospo­dări mai bine utilajele, mate­ria primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului, coloana mașinilor oficiale stră­bate principalele artere ale o­­rașului îndreptîndu-se spre Fa­brica de confecții. Pe Întregul traseu, conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu mul­tă căldură de populația ora­șului, care cu mic cu mare a­­clamă îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabri­cii de confecții, oaspeții vizi­tează principalele secții producție. Scurte popasuri de unele locuri de muncă prile­ja­juiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor ac­tuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența e­­conomică a întreprinderii, des­pre relațiile dintre fabrică și combinat , se iau în dezbate­re problemele ridicate de pers­pectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secreta­rul general al Partidului felici­tă pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-se noi realizări în producție. De Nicolae la Călărași, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de Stat, se îndreaptă spre Slobo­zia. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului vizitează Complexul de crește­re și ingrășare a animalelor a­ întreprinderii agricole de stat Ciulnița. Se vizitează cooperativa a­­gricolă de producție din co­muna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeții sunt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. vei. In timpul vizitării cooperati­tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coope­a­rării cu întreprinderile agricole de stat, arătând că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre re­ședința județului­­ Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entu­ziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici mi­litari, membri ai gărzilor pa­triotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezin­tă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puterni­că însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tova­rășul Vasile Marin, prim-secre­­tar al Comitetului județean­­ Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe melea­gurile Ialomiței. Au luat apoi cuvântul Emi­lian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slo­bozia, profesoara Victoria Ra­du, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile­­din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cu­­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. PROGRESUL TEHNIC ȘI PRODUCȚIA­­ BOTOȘANI'70 Ieri, în sala teatrului din municipiu, a avut loc deschi­derea activităților organizate de către consiliul județean al sindicatelor și cabinetul județean pentru probleme de orga­nizare științifică a producției și a muncii. Intitulate „Progre­sul tehnic și producția — Botoșani '70“, care constituie con­tinuarea tradiției organizării unor acțiuni similare în anii anteriori. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarășul Gheorghe Zală, președintele consiliului județean al sindica­telor. Tovarășul Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetul­ui județean Botoșani al P.C.R., a apreciat această acțiune ca find deosebit de valoroasă pe linia introducerii noului în producția industrială și agrară a județului nostru, ceea ce contribuie la înfăptuirea mărețelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Primele două expuneri au fost făcute de către profesor doctor docent Radu Voinea, membru corespondent și secre­tar general al Academiei R.S.R. („Tendințe în știința și teh­nica contemporană") și profesor doctor docent Nicolae Hulpol, director științific al I.C.C.P.T. Fundulea („Probleme actuale în agricultură“). Au participat un număr mare de activiști de partid și de stat, conducători de întreprinderi, cadre tehnice, ingi­neri și economiști din unitățile industriale și agricole, mun­citori fruntași, inovatori și reprezentanți ai comitetelor sin­dicatelor din unitățile economice. Organizatorii au editat, de asemenea, — în cadrul a­­celeiași acțiuni — o broșură care cuprinde amplul program de activități ce urmează a se desfășura în acest an atît la nivelul unităților cit și la nivel de județ precum și o foaie volantă cu același titlu in care sunt publicate o serie de ar­ticole de experiență înaintată, anchete, informații, breviar științific, caleidoscop tehnico-științific etc. Inițiativa în sine, prin problematica abordată, este valo­roasă și poate aduce o contribuție importantă la generali­zarea experienței înaintate, la promovarea progresului teh­nic în economia județului nostru — condiție esențială pen­tru creșterea eficienței activității de producție. NOI, TINERI ȘI VÎRSTNICI cu asemenea depunători în­seamnă a căpăta de la fieca­re din ei citeva informații des­pre motivația interioară care-i determină să facă acest gest, dar oricum cuvintele nu vor reuși niciodată să spună to­tul. Din localul filialei C.E.C. a ieșit o femeie mai in virsta. Este profesoara Nina Melen­­ciuc in prezent pensionară. Emoționată, ne spune : — Pur și simplu am rămas îngrozită de distrugerile pro­vocate de aceste calamități. Am oferit o sumă de bani pe care o consider modesta mea contribuție la ceea ce oamenii acelor locuri vor înfăptui du­pă retragerea apelor. Tineri și vârstnici, animați de același sentiment, întind o da­tă cu formularul depunerii o mină prietenească celor ce au dat piept sau încă se mai luptă cu forța oarbă dezlăn­țuită. Am notat doar citeva din numele celor care au tre­cut in cursul unei zile prin fa­ța ghișeului: Chiriac Adela, Foca Dinu, Popescu Lucia, Bo­brov Maria. Și lista ar putea continua pe pagini întregi. Eleva Balan Doina a depus o sumă colectată de la întreaga clasă. — Toți absolvenții clasei a Xll-a de la Liceul „A. T. Lau­­rian“, din care fac parte, am hatorit să venim în ajutorul celor sinistrați, depunînd a­­ceastă sumă în contul Dar aceasta nu e totul. 2000. Ur­mează să susținem examenul de bacalaureat, admiterea la facultăți și în școlile postlicea­­le. După aceea, vom alcătui o brigadă din foștii elevi ai acestei clase care să lucreze pe șantierele de reconstrucție, acolo unde va fi nevoie. hotărit aceasta în ultima Am a­­dunăre a organizației U.T.C. din clasa noastră. Gestul colectiv, profund u­­man, a intrat in sfera obișnui­tului. La ghișeele C.E.C. Botoșani am intilnit zeci din de oameni subscriind sume în fo­losul celor sinistrați. Contul 2000, solicitat de acești oa­meni a căpătat permanența unui simbol al nobilei frumu­seți umane, care aici, ca și în alte părți ale țârii neatinse de forța distructivă a puhoiului, se numește solidaritate. A înnoda firul unei discuții MICA PUBLICITATE întreprinderea județeană de a­­provizionare a C.A.P. angajează imediat: șef depozit materiale construcții. Condiții : școală medie și 4 ani vechime adminis­trativă sau școală generală, 6 ani vechime administrativă, din care 4 ani ca magaziner. Sala­rizarea 1340 — 1720 lei. Infor­mații la telefon 12374. Filiala surzilor Suceava, str. Karl Marx nr. 55, angajează in­structor cu Vz normă pentru gru­pa Botoșani. Condiții, studii me­dii. Relații suplimentare se dau la sediul instituției, telefon 10618. Se preferă bărbat (poate fi pensionar). A. S. LOTO- PRONOSPORT organizează pentru 6 iunie 1970 un concurs suplimentar pronosport pentru campionatul mondial de fotbal, 1970, Mexic. Se atribuie din fond special prin tragerea la sorți: 1 1 Autoturism „Dacia 1100“ Autoturism Moskviei 408 cu 4 faruri și radio 2 Frigidere Obodin 2 Televizoare Miraj 1 Motoretă Carpați cu stelaj 2 Magnetofoane B 4­2 Aparate radio Traviata 8 Pikupuri Supraphon cu cite 2 difuzoare 10 Aparate radio Zefir 21 Aparate foto Ceaika Premii în bani Vînzarea se face in perioada : luni, 25 mai 1970 — joi, 4 iunie 1970. Amănunte, la toate agențiile Loto­pronosport din județul Botoșani- CLOPOTUL • PAGINA 3 SIMBATA 30 MAI 17.00 Deschiderea emi­siunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune in limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Anunțuri — publici­tate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Foarfeca și băiețelul. 19.30 Telejurnalul, de sea­ră. 20.00 Tele - enciclopedia. Din cuprins • „In drum spre Pompei“ — film realizat de Oc­­tavian Paler • Kreen- Akrore. expediție in Pasionantă jungla braziliană in căuta­rea tribului Kreen- Akrore. 21.00 Reportaj Tv. 21.20 Film serial. „Rocam­bole" (IV). 22.00 Tele - cine - recital Nr. 4. 23.00 Of, inimioară I... 23.25 Teteja­n­iul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiu­nii programului I, RADIO IAȘI SIMBATA 30 MAI PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea in agri­cultură. 6.40 Cîntece din toată ța­ra. 7.00 Informații și muzică. PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Dialog cu ascultăto­rii. 17.45 Nestemate folclori­ce. 18.00 Radioancheta noas­tră. 18.20 Pe portativul unde­lor, melodia prefera­tă. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe). 19.30 Lecturi dramatizate. „Asea", de I. Turghe­­niev . Selecțiuni din opere­te. 20.30 Compozitori moldo­veni din trecut și de azi. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans. 21.30 Arte plastice. 21.40 Invitație la dans (continuare). DUMINICA 31 MAI 1970 PROGRAMUL­­ 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Ora satului. 7.45 Cîntece și jocuri populare. 0.00 Sumanul presei. 8.10 De la o melodie la alta — muzi­că ușoară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidienă. 9.42. Soliști și orchestre de muzică ușoară. 11.05 Poșta radio, de dr. N. Mihăescu. 11.15 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toțt. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică ușoară. 13.30 Muzică populară Interpretată de Laura Lavric, Ion Cristoreanu și Gheorghe Stănică la vioară. 14.00 Melodii... melodii. 14.30 Cine știe oiștigl. 15.00 Antena tineretului. 15.55 Melodii de succes. 16.30 Drag­ul­e cîntecul și jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fotbal. 10.15 Gazeta radio. 19.36 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară de Alexandru Andricoiu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. Sus. Recită Dan Berdan. 28.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de cată-concert. 21.15 Teatru scurt. Vizitatorul necunoscut de Guy Abecassis. 21.41 Solistul «arii — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe de George Cavadia și Alexandru Leon. 22.50 Moment poetic. Lirică româneas­că. 23.00 Revista șlagărelor. 9.03—5.00 Estrada nocturnă. Producători! Predarea la timp a lunii pentru cote și contracte ajută la realizarea planului, asigu­­rind cu­ mai multe produse in­dustriale pentru populație. Centrele noastre din comu­ne și municipiu, primesc luna in contul obligațiilor pe anul 1970, achitind cu bani nume­rar, iar pentru surplusul de lună predat la achiziții, plata se face prin numerar sau pro­duse industriale (bumbac, con­fecții, tricotaje, metraje di­verse cu prețuri reduse pînă la 40 la sută, de asemenea bumbac fire din import). Valorificați luna imediat du­pă tunderea oilor. Gospodine, elevi, pionieri­i Valorificați deșeurile-zdren­­țe, hîrtie, piei de orice fel, li­nă și păr animale, prin cen­trele de achiziții din comune și municipiu, obținind prețuri convenabile. Plata­je sau produse face in numerar industriale cu preț redus pină la 40 la sută (bumbac spart, confecții, tri­cotaje, metraje, mingi, pixuri etc.) Vizitați cu încredere maga­zinul nostru din Botoșani, Pia­ța Tineretului nr. 107 și maga­zinele din comune. Pentru ZIUA COPILULUI 1 iunie PUTEȚI GĂSI LA TOATE MAGAZINELE ALIMENTA­RE, UN BOGAT SORTIMENT DE PRODUSE ZAHA­ROASE­­­ CIOCOLATA, DRAGEURI, JELEURI, BOM­BOANE FINE DE CIOCOLATA ȘI PRODUSE DE PA­TISERIE Vizitați cu încredere magazine­le O.C.L. Alimentara Luna imprimeurilor Și încălțĂmintei de vară PINA LA 1b IUNIE O.C.L. Mixt Dorohoi PUNE LA DISPOZIȚIA PUBLICULUI CONSUMATOR O GAMA VARIATA DE IMPRIMEURI ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE DE VARA VIZITAT! CU ÎNCREDERE MAGAZINELE NOASTRE 23 mai — 1 iunie 1970 ZIUA CIMU[ prilej de bucurii pentru cei mici REȚINEȚI! Magazinele O.C.L. Produse Industriale Botoșani prin unitățile specializate „Pionierul", „Țăndărică, „Mugurel“ și „Prichindel“ vă oferă o gamă variată de articole care pot satisface pe deplin gusturile și exigențele copiilor

Next