Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-06-03 / nr. 2838

Hotărîtor în viața școlară, tri­mestrul al lll-lea impune o a­­tenție deosebită din partea or­ganizațiilor de partid, a tuturor cadrelor didactice. Acum, fie­care învățător și profesor caută să întregească instrucția și e­­ducația copiilor, face eforturi pentru a le forma viziunea de ansamblu asupra problemelor studiate, de a închega într-un tot unitar ceea ce aceștia au învățat treptat, în luni și luni de școală, de a le prezenta con­cluziile finale, cu scopul de a le consolida cunoștințele și deprin­derile, convingerile și senti­mentele. Este, într-adevăr, mo­mentul cînd se poartă discuții privind situația școlară a fie­cărui elev, cînd cadrele tinere, care nu au parcurs încă un an școlar, învață cum se înche­ie situația anuală a lor, cum se completează elevi­do­cumentele școlare, cum se pla­nifică și organizează acțiunile pentru vacanța de vară, cum sunt pregătite condițiile meni­te să asigure reușita deschiderii viitorului an școlar. Acum, organizațiile de par­tid intervin cu hotărîre și com­petență, discută și analizează periodic activitatea fiecărui compartiment al vieții școlare, urmărind realizarea integrală a sarcinilor stabilite, angajarea tuturor cadrelor in efortul co­mun pentru dezvoltarea și mo­dernizarea invațămîntului. Ceea ce caracterizează prezent adunările generale, șe­­n­dințele de birou, discuțiile or­ganizate cu conducerile de școli, cu colective de cadre didactice, este seriozitatea cu care sînt a­­bordate problemele ridicării ca­litative a procesului de învăță­­mînt, ale recapitulării finale și încheierii situației școlare elevilor, creșterii numărului de­­ promovați, pregătirii absolven­ților pentru examenul de admi­tere sau bacalaureat, orientarea acestora spre profesiile îndrăgi­te. Sunt orientate eforturile pen­tru aplicarea măsurilor stabi­lite în adunările de partid des­chise unde s-au prezentat con­cluziile privind desfășurarea procesului instructiv - educativ în trimestrul al ll-lea al acestui an școlar. Controlul efectuat în cîteva licee și școli generale, printre care liceele nr. 1 și 2 Do­­rohoi, „A. T. Laurian“ și „M. Emi­­nescu“ Botoșani, școlile generale din Păltiniș, Santa Mare, Dara­bani, Călărași, Todireni, a evidențiat hotărîrea cu care membrii de partid, cadre didactice, muncesc celelalte pen­tru ca tot ce s-a stabilit în a­­dunările de partid, în consiliile profesorale, să prindă viață, pentru ca rezultatele la finele anului școlar să fie într-adevăr pe măsura condițiilor existente, să răspundă cerințelor dezvol­tării învățămîntului. Atenția principală este — cum arătam — îndreptată spre desfășurarea recapitulării fina­le a materiei. Este firesc să fie așa, întrucît fiecare cadru didac­tic este perfect conștient că prin lecțiile de recapitulare, cunoș­tințele elevilor se dă și se așează la consolidea­locul cuve­nit în sistemul general de cu­noștințe. Deși se apreciază că recapi­tularea materiei s-a făcut pe parcursul întregului an școlar, concomitent cu predarea lecți­ilor, că în consilii profesorale sau comisii metodice pe specia­lități s-au discutat lucruri inte­resante legate de concrete de realizare modalitățile a siste­matizării materiei, totuși se impune continuarea­­ discuțiilor în cadrul comisiilor pe specia­lități la nivelul comunelor, cu care prilej să se valorifice efi­ciența cadrelor cu activitate îndelungată. Profesorii vor trebui să în­țeleagă pe deplin că lecțiile de recapitulare finală sunt, fără îndoială, un ultim prilej, oferit pentru a completa cunoștințele, pentru a-i ajuta pe elevi să-și ordoneze și sistematizeze materia predată și că hotărîtor în atin­gerea acestui țel este judicioa­sa stabilire a temelor, a proble­melor ce vor fi discutate. Fiecare oră are o mare im­portanță în pregătirea elevilor și nimănui nu-i este permisă ratarea uneia datorită lipsei de pregătire. De aceea s-a impus măsura ca toate cadrele didac­tice — indiferent de pregătire, grade sau vechime — să întoc­mească pentru lecțiile de reca­pitulare planuri care să dove­dească că materialul a fost pre­gătit pînă în cele mai mici a­­mănunte. Birourile organizațiilor de partid au totodată datoria să intervină cu hotărîre atunci cînd apar situații de supraîncărcare, urmărind încadrarea activități­lor întreprinse într-un sistem al muncii educative, urinînd orice încercare de a abuza de timpul elevilor necesar pregătirii pentru lecții. In prezent se desfășoară dez­baterile recapitulative în învă­­țămîntul ideologic al cadrelor didactice. Organizațiile de par­tid au datoria de a sprijini pre­gătirea cadrelor didactice astfel ca dezbaterile organizate să se ridice la nivelul exigențelor im­puse de complexitatea proble­melor ridicate de documentele Congresului al X-lea, și ale ple­narelor din decembrie 1969 și martie 1970. In adunări de par­tid este necesar să se analizeze felul cum a fost organizat învă­­țămîntul ideologic, cum s-a des­fășurat acesta, urmfiiindu-se nu atît participarea cadrelor ci în special, seriozitatea cu care s-au pregătit pentru seminar­i, cum au aplicat în activitatea la ca­tedră ceea ce au învățat, fă­­cîndu-se în același timp propu­neri pentru desfășurarea învă­țămîntului ideologic în anul vi­itor. Se desfășoară intens pregă­tirile absolvenților claselor a Xll-a pentru bacalaureat, ale celor de la clasa a Vlll-a în ve­derea susținerii concursurilor de admitere. Este momentul să se continue munca de orientare școlară și profesională a elevi­lor, astfel ca nici un elev să nu pătrundă în școli pentru care nu simte nici o chemare. Este sem­nificativă în acest sens discuția purtată cu unele conduceri ale liceelor de cultură generală și școli profesionale, care arătau că, datorită unei slabe munci de orientare, continuă încă să pă­trundă în aceste școli elevi ce practic nu pot face față exigen­țelor impuse, nu îndrăgesc me­seria aleasă, contribuind la creș­terea numărului căzuților. Concomitent cu grija pentru terminarea cursurilor acestui an de învățămînt bunii gospodari pregătesc totul ca imediat după terminarea cursurilor să încea­pă reparațiile curente și ca­pitale, urmăresc ritmul lucră­rilor de pe șantierele de con­strucții, sprijină consiliile popu­lare în asigurarea frontului de lucru cu materiale și braț­e de muncă, preocupîndu-se ca în viitorul an să se asigure spațiul de școlarizare. Problema aceas­ta capătă o importanță mare, în condițiile terminării cuprin­derii copiilor de 6 ani în clasa I, a extinderii rețelei școlilor de 10 ani în anii ce urmează. Pe agenda de lucru a organi­zațiilor de partid, a conducerilor de școli trebuie să stea conso­lidarea claselor a IX-a existen­te, pregătirea condițiilor — spațiu, încadrarea cu profesori calificați, cuprinderea tuturor absolvenților clasei a Vlll-a ce nu au reușit la școlile post ge­nerale — pentru înființarea al­tor clase a IX-a, asigurîndu-se astfel îndeplinirea sarcinilor privind generalizarea învăță­mîntului obligatoriu de 10 ani. Alături de grija pentru con­ținutul procesului instructiv-e­­ducativ la clasa a IX-a a școlii de 10 ani și desfășurarea nor­mală a practicii, trebuie să stea preocuparea pentru popularizarea necesității pre­lungirii duratei de școlariza­re, a avantajelor oferite absol­­venților școlii de 10 ani, orga­­nizîndu-se ședințe cu elevii claselor a Vlll-a, cu părinții a­­cestora, expuneri și simpozioa­ne în cadrul căminelor culturale, stațiilor de radioficare. Este necesar să se cunoască încă de pe acum atit învățătorii ce vor conduce în anul viitor clasele I și a ll-a, cît și profe­sorii ce vor preda la clasele a IX-a și a X-a, în scopul trimiterii acestora la cursurile de perfec­ționare sau de pregătire pe plan central sau județean. In scopul cuprinderii în școa­lă a tuturor copiilor de vîrstâ școlară, trebuie întreprinse ime­diat măsuri de desfășurare a u­­nei intense propagande peda­gogice în rîndul părinților, de aplicare a tuturor prevederilor Legii învățămîntului. Trebuie înțeles faptul că munca de șco­larizare nu începe o dată cu des­chiderea noului an școlar, ci cu mult înainte. In vederea organi­zării acțiunilor planificate pentru vacanța de vară, acțiuni legate de petrecerea timpului liber al elevilor, de rezolvarea sar­cinilor propagandei pedago­gice în rîndul părinților, de munca politică și cultural - educativă ce trebuie desfășurată, organizațiile de partid trebuie să intervină pentru ca planificarea concediilor cadrelor didactice să răspundă acestor cerințe, îndeplinirea măsurilor stabi­lite în adunările de partid des­chise, ținute la începutul aces­tui trimestru, trebuie să se con­cretizeze in creșterea calității cunoștințelor elevilor, a numă­rului de promovați in condițiile menținerii unei exigențe spori­te, în rezultatele bune obținute la bacalaureat și concursuri de admitere, întărind disciplina în muncă, ridicînd calitativ discuțiile purta­te în adunările de partid, răs­punderea și preocuparea tutu­ror comuniștilor, a tuturor ca­drelor didactice, organizațiile de partid trebuie să facă în așa fel încît nici un aspect al acti­vității școlare să nu scape con­trolului, să nu manifeste rămî­­neri în urmă. Prof. MIHAI NICORICI activist al comitetului județean de partid IH ATENȚIA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID DIN ȘCOLI ÎNCHEIEREA CU SUCCES A CURSURILOR SI PREGATIREA CONDIȚIILOR PENTRU­­ DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR La Fabrica de confecții Botoșani ACȚIUNI ALE MUNCII POLITICE * Săptămâna trecută a fost închinată, la Fabrica de confecții din Botoșani, calității produselor. Ac­țiuni variate (conferințe, simpozioane, schimburi de experiență, concursuri gen „cine știe ciștigă", pro­grame artistice adecvate etc.) organizate de către comitetul sindicatului, co­mitetul U.T.C. și cabinetul tehnic al fabricii au întru­nit sufragiile unanime ale participanților. Și-au dat concursul la buna desfă­șurare a acestei acțiuni inginerii N. Pasăre, Viole­ta Frai, V. Dranca, M. Costăchescu precum și C. Chirica, D. Dănila, Gh. Ghica și alții. * La concursul „Cel mai bun șablonier“ au partici­pat toți muncitorii de la secția de croit. Tema prin­cipală a concursului a vi­zat posibilitatea de eco­nomisire a materialelor prin executarea de opera­ții cât mai corecte la șa­­blonare. * In incinta fabricii a fost amenajată o expoziție care cuprinde, pe lingă produse corect executate, și din acelea care fac ru­șine colectivului. Confec­țiile care prezintă defecte sunt însoțite de fotografi­ile autorilor. Printre aceș­tia „la loc de frunte" se află Florica Oniciuc, Ște­fan Cojoc, Maria Miro­­nescu, Gheorghe Băltuță, Viorica­­ Mihai, loan Ilinca­­ru, Mihai Călinescu, Franț Muraru și loan Vartolo­­mei. Cu așa „fruntași“ fa­brica nu se mîndrește de loc. Dimpotrivă. CLOPOTUL • PAGINA 2 Corul școlii generale de 10 ani din Vlăsinești, in timpul prezentării unui spectacol Fotografia­t N. TRONCIU II CERCETĂRI AGRONO­MICE IN MOLDOVA Revista „Cercetări agronomice în Moldova" se află în al treilea an de la apariție. Conti­­nuînd o meritorie activitate de valorificare a rezultatelor cercetărilor și de producție din agricultura Moldovei, primul volum din acest an (nr. 1/1970) cuprinde 17 referate științifice, două informări cu privire la experiența do­­bîndită în unitățile de producție, o lucrare din istoria agriculturii și o sinteză asupra mersu­lui vremii în Moldova în anul 1969. Editorialul, semnat de I. Costache și colab., tratează dezvoltarea cercetărilor agronomice in județul Iași, arătînd contribuția stațiunilor experimentale în sprijinul agriculturii. Refera­tele științifice tratează probleme de economie agrară, îmbunătățiri funciare, cultura plante­lor de cîmp, horticultura și creșterea anima­lelor. In acest profil larg, care cuprinde toate do­meniile mari ale agriculturii din Moldova, se abordează stabilirea mărimii optime a loca­lităților rurale în perspectivă, eficiența econo­mică a lucrărilor minime în cultura porumbu­lui, pe terenurile în pantă, studiul eroziunii solului în bazinul hidrografic Sitna, tehnologia culturii porumbului în zona stațiunilor experi­mentale Secueni și Podu­­ Moare, folosirea se­mănătorii SPC - 6 la cultura florii - soarelui, comportarea unor soiuri de mazăre și de lu­­cernă în Podișul Bîrladului, studiul geobotanic și agroproductiv al fînețelor de la Valea lui David, comportarea unor soiuri de fasole de­ ­­ grădină în bazinul legumicol Roman, momen­tul de recoltare a strugurilor la principalele soiuri cultivate în podgoria Copou — Iași, combaterea mucegaiurilor viței altoite în timpul forțării, influența portaltoiului la citeva soiuri autohtone de prun, influența sulfului anorga­nic asupra producției și însușirilor lînii la oi, observații asupra epizootologiei turbării în județele Iași și Vaslui etc. Colaboratori din producție publică informări referitoare la experiența creșterii vacilor de lapte în I.A.S. din Trustul zonal Iași și la re­zultatele obținute de I.M.A. Holboca, județul Iași în folosirea parcului de tractoare și ma­șini agricole. Volumul cuprinde, de asemenea, un articol referitor la contribuția lui Gh. Asachi în ști­ințele agricole, aprecieri agrometeorologice, recenzii și cronici. Apărut în condiții tehnice superioare și în­soțit de rezumatul lucrărilor în limba france­ză, volumul nr. 1/1970 al revistei „Cercetări agronomice în Moldova“ reprezintă o valo­roasă contribuție la difuzarea în practică a rezultatelor obținute în ultimii ani în diferite domenii ale științei și tehnicii agricole și con­stituie un sprijin eficient în informarea specia­liștilor din producție asupra problemelor ac­tuale ale agriculturii Moldovei. Prof. dr. ing. I. GOLOGAN Institutul agronomic lași IPOTEȘTI — panoramic Fotografia : IOAN NEGREA TELEVIZIUNE MIERCURI 3 IUNIE 1970 17.55 Deschiderea emisiunii. Microavanprem­ieră. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii. 18.25 Pe cărările cîntecului. Recital Rodica Bujor. 18.45 Actijilltatea în econo­mie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Pehacek, prietenul ani­malelor. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­­­cinemateca. 21.15 Marie Laforêt. Film TV realizat de An­drei Brădeanu și Mircea Gherghinescu. 21.45 George Enescu în conștiința poporului nos­tru. 22.15 Film documentar. 22.30 Telejurnalul te. 23.00 închiderea emisiunii. RADI­ ­OI 4 IUNIE 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actuali­tăți. 9.30 Odă limbii române. 11.15 Din țările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Cîntece populare. 15.00 — Î00 de legende româ­nești. 16.00 Radiojurnal. 17.05 Antena tineretului. 18.10 Orizont științific. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară de Ștefan Pascu. 20.20 Argheziană. 21.00 Convorbirile de Joi. 21.30 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Serenade. 0.03—5.00 Estrada nocturnă­ de noap- > Verticale botoșănene Tribuna „Clopotul“ DESPRE ȚINUTA AUTOBUZELOR Am observat că în ultima vreme ziarul s-a preocupat mai pe larg despre activi­tatea serviciului de trans­porturi în comun de la I.G.C.L. Botoșani și doresc să exprim, în această di­recție, unele păreri care de fapt nu sunt numai ale mele. In afară de faptul semna­lat și de dv. că orarul de circulație al autobuzelor nu este respectat riguros, vreau să arăt că multe din aces­tea nu poartă tăblițele indi­catoare cu numărul traseului și distanța pe care circulă. La întrebarea călătorului „Ce număr e ?“ — taxato­rul, dacă e bine dispus, mai răspunde, iar dacă nu, a­­tunci se întîmplă să te re­peadă cu vorba sau nici măcar să deschidă gura. Și un alt aspect neplăcut: mul­te din autobuzele aflate în circulație sunt prăfuite, murdare, cu motoare și țevi de eșapament defecte care fac un zgomot infernal. Toate acestea contrastează cu e­­forturile de modernizare și înnoire a municipiului nos­tru, atentează la liniștea lo­cuitorilor și lucrătorilor din instituții. In timpul în care autobuzele staționează nici taxatorul și nici șoferul nu se îndură să pună mîna pe cîrpă sau pe mătura ca să-și îngrijească mașina. Poate că toate acestea sunt lucruri mărunte, dar tocmai din această cauză, pentru că nu ar cere eforturi mari pentru remediere, ar fi bine ca ele să stea în atenția ce­lor care răspund de trans­portul în comun. In în­cheiere pot să spun că ori­cine a circulat cu autobu­zul 31-BT-238, un singur e­­xemplu, îmi va da dreptate în întregime. GHEORGHE AROBOAIE str. Transilvaniei nr. 40 Botoșani AȘTEPT ACTUL DE 7 LUNI Sunt student la Iași și mă adresez dumneavoas­tră în speranța că voi fi ajutat să intru în pose­sia unui act necesar mamei mele care este bol­navă și nu se poate ocupa de această problemă. Ea locuiește în satul Călugăreni, comuna Ungu­reni, și deoarece vara trecută a pierdut buletinul de identitate a rămas ca eu să mă ocup de pro­curarea actelor necesare obținerii unui nou bu­letin. Pe data de 27 septembrie 1969 m-am pre­zentat la Consiliul popular al comunei Ungureni solicitînd eliberarea unei copii de pe actul de naștere. Am depus cu această ocazie o cerere, timbre de 10 lei, plus 3 lei pentru o recomandată (nu știu dacă trebuie și asta), rămînînd ca să pri­mesc actul prin poștă. Am primit asigurări că in cel mult 10 zile voi intra în posesia actului. Și iată că au trecut mai bine de 7 luni de atunci și primesc mereu scrisori de acasă în care mi se spune că nu s-a primit nici măcar un răspuns de la consiliul popular comunal la cererea depusă de mine. Mama este bolnavă și nu are cine să umble pe drumuri pentru dlnsa, de aceea vă rog pe dv. să mă ajutați la rezolvarea aceste situații. ANDREI CODRU student — lași L___ UN TITLU DE MÎNDRIE PENTRU TINERI Primăvara aceasta este foarte critică pentru agri­cultori. Sunt multe greu­tăți care cer o încordare maximă. Am fost zilele trecute pe la Mihălășeni și mi-a plăcut să constat că tineretul din comună nu râmîne în afara pre­ocupărilor oamenilor ma­turi, pune umărul la exe­cutarea unor lucrări ur­gente și mai puțin urgen­te. De pildă, mobilizați de organizația U.T.C., tinerii, împreună cu membrii co­operatori, au participat la curățirea de spini și bos­­cheți și la executarea u­­nor canale de desecare pe o suprafață de 53 ha pășune, ce aparține co­operativei agricole. In jur de 380 cooperatori au prășit in scurt timp ma­cul (110 ha) și sfecla (33 ha). Socot­iă fiecare tinăr trebuie să-și facă un titlu de mindune din a sprijini activitățile din agricultu­ră in această perioadă. OCTAVIAN VITCU instructor teritorial U.J.C.A.P. Botoșani i !■][■ [UNK] BOTOȘANI JGI 4 ,UM­E • Luceafărul, orele : 14; Program de dimineață 16,10 ; 18,20; 20,30 i Cu mine nu, madam. 6.00 Buletin de știri. 17*!nMe,,îo?A ’?! 6­05 Matineu muzical. 17,10, 19,30. Iubita lui e «n * » iu • i Gramim­a. 610 Actualitatea In agri­cultură. DOROHOI 6.40 Bucurie, mlndra • Cultural, orele s 14 [ floare. 16 . 18 : Doi bărbați pen- 7.00 Informații și muzică. tru­p moarte. SAVENI Program de seară • Patria, orele ! 17 . 17.00 Buletin de știri. 19 . Don Juan fără voie. 17.05 Muzică ușoară. TRUȘEȘTI 17.30 Ritmuri industriale românești. • Victori<1­­98* 17.43 Prelucrări de folclor. 1 Căsătorie prin mica pub­i­ .... . . . .. I citate. 18.00 Noi și elevii noștri. 18.20 Muzică ușoară or­ DARABANI­chestrală. • Făclia, orele 18 . Nu 19­ 00 Radiojurnal, vor fi divorțuri 19.15 Cîntece de masă și BUCECEA jocuri populare. 19.30 Orchestre de muzi-20.00 O ora cu tinerețea. ȘTEFANEȘTI 21.00 Buletin de știri. • Prutul, orele 18 : Un 21.05 Concertul săptămî­film cu o fată fermeca- nil. toare- 21.30 Scena. Redacția nu răspunde 21145 Refrene îndr0­ite­ de eventualele modificări. A ț\s\s i y

Next