Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-30 / nr. 2835

r< Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta în­­diguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la ni­­ velul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîn­­du-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recu­perarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a în­deplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viito­rului cincinal. Încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și ceilalți conducători de partid și de stat se îndreap­tă spre meleagurile Ialomi­­ței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbu­lui. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, d­­oar ici-colo, pe cîmpurile pli­ne de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Pe­trii - trei sate se succed a­­proape unite de apele Ialo­­miței, refuzate de prea pli­nul Dunării. Elicopterul aterizează chiar in această zonă, pe un dru­meag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sintem­ în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămîn­­turi se află în zona îndigui­­tă dintre Dunăre și Brațul Borcea. (Continuare în pagina a lil-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc in primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuito­rilor orașului Slobozia și ai în­tregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consi­liului de Stat și a guvernului Re­publicii noastre socialiste. (A­­plauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviu­lui. Am rămas foarte plăcut im­presionați și sîntem satisfăcuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară,— inclusiv stu­denții veniți din București - ac­ționează pentru a asigura con­solidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe ca­re o desfășurați vor fi încununa­te de succes, că și în acest ju­deț - ca, de altfel, și în alte părți ale țării - vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut - și avem încă - inundații în multe zone ale patriei noastre ; aces­tea au provocat pierderi deose­bit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderi­lor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsu­rilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai pa­triei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mul­țumiri și felicitări atît celor care, in zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cât și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile natu­rii. (Aplauze puternice, prelun­gite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o depli­nă unitate de voință și de acțiu­ne, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili a­­pele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, coope­rativele, pentru a asigura des­fășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderi­lor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de su­ferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea , multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunuri­lor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutora­rea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în loca­litățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a uni­tăților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zilele urmă­toare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publicată astăzi, în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statu­(Continuare în pag. a III-a) Revelația tine de clipă. Din­­tr-o dată apare, enormă lumină de fulger, înțelegerea. In aces­te zile am înțeles, ca nicioda­tă, că timpul unui popor nu se măsoară in ore. Există cu to­tul alte unități de măsură și ele sunt ale inimii și ale struc­turii inefabile pe care conven­ția sonoră o numește suflet. Ceea ce s-a abătut peste țăr­mul acesta de pace și rod — țara noastră, nu a avut durată pentru că nu are durată absur­dul care contrazice viata și creația vieții. Dar încleștarea nu are decit un singur învin­gător Niciodată înfrînt, popo­rul nostru a știut întotdeauna să găsească calea biruinței. A­cum această cale se numește muncă. Să ajutăm pe cei loviți, să împlinim mai departe izbînzile de pînă acum. Este ceea ce mo­bilizează azi, la cea mai înaltă tensiune și dăruire, energia tu­turor. Intre atltea altele, un e­­xemplu : uzina botoșăneană de reparații. Acum cîteva zile, în hala de uzinaj, colectivul întreprinderii a hotărît la unison: pînă la sfirșitul anului cei ce lucrează într-un schimb vor lucra 9 ore pe zi, iar una din duminicile lunii va fi zi de muncă. Decizia a părut spontană. Dar pentru fiecare de aici ea a însemnat firescul unei anga­jări deliberate și adine înțe­lese. Le-am ascultat părerile acolo, lângă freză sau strung, lângă unelte, unde munca de­vine producție. — Am văzut, am auzit și am citit ce s-a petrecut acolo. E o chestiune de conștiință să facem tot ce ne stă la puteri ca să ajutăm și astfel refacerea a ceea ce a distrus calamitatea ■— spune sudorul Ioan Bulgaru. Sunt atâtea întreprinderi care, lovite de inundații, n-au putut lucra. Activitatea noastră de aici e o necesară compensație. Pentru că economia națională nu trebuie să sufere. Sunt cu­vintele matrițerului Vasile Zamfirache. Acum, ne spu­ne frezorul Dumitru Prodan, mai mult ca oricînd, con­tribuția fiecăruia dintre noi trebuie să se facă simțită. Indiferent de profesie, de ca­lificare, de loc de activitate vom ști să răspundem acestei chemări la muncă, care este și o chemare a conștiinței noas­tre, mărturisește tînărul inginer Constantin Agapi. Strădaniile noastre au căpătat acum și un alt sens. Timpul, aceste ore de lucru suplimentare se măsoa­ră în plusul necesar ce-i va aduce munca noastră. Duminica trecută a fost, pen­­tru 277 de oameni de la uzina botoșăneană de reparații, o zi plină. Alte piese de schimb pentru tractoare, mașini agri­cole, utilaje pentru irigații vor căpăta destinația agriculturii care are acum nevoi sporite. Echivalentul acestor produse a fost, în duminica trecută, de 140.000 lei. A unei duminici care nu se măsoară în­tre ci a cărei durată are unitățile de măsură numite omenie, înțele­gere, muncă... DUMITRU IGNAT Unitatea de măsură O­MENIA r înapoierea în Capitală a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, care, potrivit înțele­gerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., Ale­xei Kosîghin, pentru a avea con­vorbiri privind dezvoltarea continuare a colaborării și coo­­n­perării economice dintre Republi­ca Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazecas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasa­dei. La plecare, pe aeroportul Vnu­kovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit, au fost conduși de tova­rășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasa­dei. (Agerpres) ★ In pagina a IV-a: Tratativele româno-sovietice Identitatea unui sentiment Ne-a sosit la redacție o a­­dresă din partea oficiului P. T. T. R. Poiana. Dirigintele oficiului ne anexează cererea cetățeanului Olari­ Gh. Teodor din Chiscovata, comuna Voro­­na, de a i se face o operație pe buletinul C.E.C. 07—104— 001294. In cuvinte simple, con­vingătoare, acest om el însuși este angajat in construcția u­­nei noi locuințe, solicită diri­gintelui de oficiu ca o mie de lei din banii aflați pe libret să fie înscriși în contul 2­000. Omenia celui de pe meleagu­rile noastre este unul dintre miile de exemple pe care le-am intîlnit zilnic. La Unțeni, doi bătrîni pen­sionari repetă gestul ca o în­datorire profund patriotică pe care o săvîrșește cu o pioșe­nie demnă de vîrsta tîmplelor ninse : soții Ruxandra Zaharia de 80 de ani și Ioan D. Zaha­ria, din satul Mînăstireni au depus în contul 2 000 cîte 1000 lei fiecare. Omenia capătă astfel o iden­titate. O identitate multiplicată în sute și mii de fapte de o solidaritate impresionantă, ca­re vin să atenueze și să ștear­gă tragicele urmări ale dezas­trului. ■ B ■­B­I ÎN AGRICULTURA, MAREA CHEMARE A CEASULUI DE FATA BĂTĂLIA PENTRU ASIGURA­REA RECOLTEI Vizita operativă de lucru în județul nostru a tovarășu­lui NICOLAE împreună cu CEAUȘESCU, a celorlalți conducători de partid și de stat, într-un moment cînd ța­ra întreagă mai poartă am­prentele unor catastrofale calamități naturale, însufle­țește masele de oameni ai muncii, reprezintă un îndemn la totală dăruire pentru a reface economia, pentru depăși greutățile actuale. In­­ acest context agriculturii ju­dețului, celor ce muncesc în acest domeniu le revin răs­punderi deosebite. Răspunzînd cu promptitu­dine chemării, partidului, în­tr-o impresionantă solidari­tate, oamenii muncii de la sate, mecanizatorii, țăranii cooperatori, lucrătorii din ferme, de la întreprinderile de mecanizare a agriculturii, din întreprinderile agricole de stat și cooperativele a­­gricole, se întrec în aceste zile în a executa însămînță­­rile pe ultimele hectare, pră­șesc porumbul, sfecla, floa­rea - soarelui, cartoful și al­te culturi, combat dăunătorii, fac tot ceea ce este ome­nește posibil pentru ca pro­ducțiile planificate să poată fi îndeplinite și depășite. Potrivit datelor centraliza­te la comandamentul jude­țean, însămînțârile s-au e­­xecutat pe mai bine de • IN ACEASTA PERIOADĂ ESTE NECESAR SA PARTICIPE LA MUNCA PE OGOARE ÎNTREAGA MASA DE COOPERA­TORI • SA SE FACĂ TOTUL PENTRU A SE OBȚINE RECOL­TA DE PE FIECARE PALMA DE PAMINT 170.000 ha din 180.000 ce trebuiau însâmințate în a­­ceastă primăvară. Accentul principal acum se pune pe urgentarea acestei lucrări astfel încît în 2 - 3 zile în­­sămînțările să fie încheiate. După cum s-a mai anun­țat, pe cele 6 800 ha din cu­prinsul județului nostru a­­fectate de calamități, cultu­rile au fost compromise. Prin eforturile depuse pentru scurgerea apelor, prin exe­cutarea lucrărilor pe porțiuni s-a reușit ca 2 400 ha să fie de acum reînsâmînțate. Eforturile de pînă acum vor fi susținute și pe mai depar­te prin participarea activă a tuturor oamenilor muncii de la sate la întreținerea în bu­ne condițiuni, exemplară, a culturilor. Cu două zile în urmă, suprafața pe care s-a aplicat prima prășită se ri­dica la 53.000 ha din cele 160.000 cîte sunt ocupate cu prășitoare, iar operațiunile continuă într-un ritm deose­bit. Sape rotative, cultiva­toare, lucrează din zori și pî­nă seara pe întinsele tarla­le. Mii de cooperatori, de la mic la mare, completează e­­fortul mecanizatorilor, asi­gurînd o producție viitoare rodnică, pe măsura hărniciei oamenilor acestor locuri. Lor le este de altfel rezer­vată și pagina a ll-a a zia­rului nostru. La întreținerea culturilor * ~l TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI In numele comuniștilor, al tuturor celor care muncesc in județul Botoșani, ingăduiți-ne sa exprimăm incă o dată, dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, celor­lalți coducâtori de partid și de stat, recunoștința noastră fierbinte pentru vizita de lucru pe care ați făcut-o pe aces­te meleaguri — expresia puternicei și trainicei legături între partid și popor, mărturie grăitoare a grijei și atenției de care se bucură astăzi toate județele țârii, încercăm un sentiment de nețărmurită mîndrie că in aceste zile, partidul clasei muncitoare, avîndu-vâ în frunte — neobosit — pe dumneavoastră tovarășe secretar general, dă o înaltă pildă de maturitate politică și organizatorică, inițiativă și responsabilitate față de destinele întregii na­țiuni, a cărei abnegație și pricepere, spirit de eroism și solidaritate socialistă, se mobilizează neîntrerupt pentru rezolvarea sarcinilor grele ale înlăturării efectelor calami­tăților, revenirii la o viață și activitate normală. Muncitorii, țăranii și intelectualii din județul nostru, a­­lături de întregul popor, înțeleg pe deplin că nu au acum o îndatorire mai mare decât aceea de a munci, de a depu­ne eforturi înzecite pentru obținerea unor rezultate superi­oare care să compenseze pierderile suferite, să asigure dezvoltarea economiei naționale intr-un ritm susținut și — pe această cale — progresul și prosperitatea patriei. Punînd mai mult in valoare posibilitățile și rezervele fiecărei unități economice, trecînd la aplicarea imediată a prețioaselor indicații date de dumneavoastră cu prilejul recentei vizite in județ, lucrătorii din întreprinderile boto­­șănene, în frunte cu comuniștii, au hotărît să suplimenteze angajamentul inițial cu încă 16 milioane lei, astfel incit, la finele anului, producția marfă obținută să fie cu 3 la sută mai mare față de plan. Se vor da, in plus, 180 tone fire, 300.000 mp. țesături, confecții în valoare de 5 milioane lei, 1 milion cărămizi, precum și însemnate cantități de nisip cuarțos, var, turbă etc. Vom spori angajamentul de livrare a mărfurilor la fon­dul pieței la 19 milioane lei, și a livrărilor pentru export la 1.398 mii lei valută. In agricultură, oamenii muncii încheie în aceste zile campania de primăvară, inclusiv reinsamințarea suprafe­țelor calamitate, și au trecut in masă la întreținerea cultu­rilor. Contribuția suplimentară a județului Botoșani la fon­dul central al statului va reprezenta 1.500 tone griu, 4.500 tone porumb, 2.500 tone floarea-soarelui, 3.000 tone cartofi, 1.600 tone zarzavaturi și legume, precum și alte produse agricole. Un număr însemnat de muncitori și specialiști, brigăzi de muncă patriotică formate din tineri și vîrstnici, se depla­sează în județele sinistrate pentru a ajuta la repunerea în funcțiune a unităților industriale ce au avut de suferit în urma inundațiilor, execută suplimentar produse de la între­prinderi similare din țară, care — din aceleași motive — au rămas în urmă, întreaga populație a județului contribuie cu însemnate sume bănești, materiale de construcție, produse agroali­­mentare și alte mijloace in sprijinul reducerii efectelor dă­unătoare ale inundațiilor. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizația jude­țeană de partid, toți lucrătorii acestui județ vor munci și de acum înainte pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor ce le revin, sporind necontenit contribuția fiecăruia dintre noi la dezvoltarea economică și socială a patriei, la recupe­rarea pagubelor pricinuite de inundații. Vom face totul pen­tru îndeplinirea cu succes a planului pe cel din urmă an al actualului cincinal, a mărețului program adoptat de Congre­sul al X-lea al Partidului Comunist Român. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. NOI COMPLEXE ZOOTEHNICE In prezent — după cum ne-a informat ing. Nicolae Nicolau, de la Uniunea județeană a co­operativelor agricole — sunt în pregătire documentațiile pen­tru organizarea unor complexe semiindustriale, de capacitate medie, pentru îngrășarea por­cilor. Acestea vor fi amenaja­te prin cooperarea a 2 — 3 u­nități. 12 cooperative agricole se vor asocia în amenajarea a 4 complexe cu o capacitate de îngrășare fiecare de 10 000 porci pe an (la Ripiceni, Mior­­cani, Manoleasa și Răuseni) și unul de 5000 (la Ștefănești). Documentațiile vor fi termina­te la începutul lunii viitoare, cînd vor avea loc și adunările de constituire a asociațiilor. I

Next