Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-05-31 / nr. 2836
Anul XXVI nr. 2836 duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PRODUCȚIE, CÎT MAI MULTĂ PRODUCȚIE SUPLIMENTARA SUPLIMENTAR : 25.360 ore/om La fabrica de confecții Botoșani, activitatea de producție cunoaște în ultimele zile un ritm febril. Colectivul de aici, onorat de deosebita cinste pe care a avut-o de a primi în mijlocul său, pe Nicolae Ceaușescu, cu tovarășul ocazia recentei vizite făcută în județul Botoșani, alăturîndu-se eforturilor întregului popor, și-a suplimentat angajamentul luat inițial de a depăși producția globală cu încă 1,5 milioane lei. Peste sarcinile planului de stat a acestui ultim an de cincinal se va da deci o producție industrială în valoare de 3,5 milioane lei. In echivalență de produse, aceasta înseamnă 18.000 perechi de pantaloni și 30.000 de cămăși. Incepînd de cîteva zile, în fabrică s-a trecut — din inițiativa muncitorilor — la ziua de lucru de 9 ore, 8 duminici sînt declarate zile obișnuite de lucru. In total se va lucra în plus — pentru a da economiei producție suplimentară de care are atîta nevoie în aceste momente — un număr de 25.360 de ore/om. In ultima vreme aici au fost introduse în fabricație sortimente noi de confecții (slipuri din plandină și doc — în diverse culori și cu aplicații de broderie — pentru copii, pantaloni supraelastici — după noua linie modei — pentru femei etc.). Au a fost livrate sau sunt pregătite pentru expediere loturi mari de confecții la export (6 500 pantaloni din plușcord pentru Elveția, 36.000 pantaloni pentru S.U.A. ș. a.). Indicațiile deosebit de prețioase date de către secretarul general al partidului cu prilejul recentei sale vizite în această întreprindere, constituie pentru toți muncitorii, inginerii, cadrele de conducere un program de acțiune pentru perioada următoare, program ce vizează folosirea tuturor resurselor de forță umană și tehnică spre înfăptuirea căruia se concentrează acum toate eforturile pentru a contribui — cit mai substanțial — la lichidarea greutăților provocate industriei de confecții de către calamitățile naturale. PESTE PLAN 9 000 TONE MĂRFURI Colectivul de lucrători din stația C.F.R. Botoșani — animat de hotărirea unanimă de a munci exemplar în aceste clipe grele prin care trece țara — a raportat îndeplinirea integrală — cu 7 zile mai devreme — a sarcinilor de plan pe primele luni ale anului, la toți indicatorii de transport. Pentru a sprijini buna desfășurare a transporturilor spre zonele calamitate și folosirea efectivă a mijloacelor de transport, staționarea vagoanelor la încărcare și descărcare a fost redusă în medie cu 1,3 ore/vagon ; încărcătura statică a fost depășită cu 1,5 tone/osie. Au fost expediate, în plus, peste 9000 tone mărfuri (echivalentul a 450 vagoane eliberate) ca urmare a creșterii rulajului acestora și îmbunătățirii indicelui de utilizare a capacității de transport de care dispus stația în această perioaadă. FAPTE, FAPTE, FAPTE... • Toți salariații din cadrul aparatului tehnico - administrativ de la întreprinderea de construcții-montaj din Botoșani s-au oferit să lucreze voluntar — în afara orelor de program — cîte 30 de ore fiecare, în luni(Continuare în pagina a IlI-a) Numeroase vești primite la redacție continuă să ne informeze despre noi fapte care atestă hotărirea colectivelor de muncă din județul nostru de a răspunde chemării PARTIDULUI prin intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe anul în curs — punte de legătură cu celălalt cincinal. Din multitudinea acestor fapte cu un numitor comun — TOTUL PENTRU CA VIAȚA ECONOMICA SA REINTRE PE FĂGAȘUL EI NORMAL — redăm, mai jos, citeva aspecte. Fabrica de confecții Botoșani. Fiecare muncitor este hotărît să depună eforturi sporite producție pentru a compensa pagubele produse de revărsarea apelor. In fotografie : muncitoaîn rea Mina Cânănau, în timpul lucrului Fotografia : I. NEGREA Lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor suplimenta producția marfa cu 2,5 milioane lei RĂSPUNS PRIN FAPTE LA CHEMAREA PARTIDULUI . Din ziarul de ieri cititorii noștri au luat cunoștință cu faptul că lucrătorii din întreprinderile agricole de stat din județ își suplimentează angajamentul inițial de 1,9 milioane lei cu alte încă 2,5 milioane lei producție marfă, pentru a contribui la refacerea economiei naționale, la acoperirea daunelor provocate de calamitățile naturale. Care este fundamentarea acestui angajament ? Ce eforturi in plus solicită îndeplinirea lui ? — întreprinderile agricole de stat din județul nostru au fost afectate mai puțin de inundații decât cele din alte zone ale țării. Au fost compromise 618 ha însămînțate cu diverse culturi (grîu, porumb, soia, cartofi) cu o pagubă estimată la peste o jumătate de milion lei. Pe circa 2 500 ha lucrările au întîrziat din cauza excesului de umiditate. Practic am încheiat reînsămînțarea culturilor compromise, rămînîndu-ne doar ici și colo parcele mici, cu mare exces de apă, care vor fi semănate cu plante furajere în aceste zile. Convorbire cu ing. NICOLAE GIMIA directorul Inspectoratului județean al I.A.S. In ansamblu vorbind, rezultatele pe 4 luni ca și previziunile pînă la încheierea primului semestru ne dau temeiuri să afirmăm că angajamentul suplimentar este bine fundamentat, că există certitudini pentru îndepli n. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IiI-a) In ajutorul întreprinderilor afectate de calamități în urmă cu două zile, la solicitarea comandamentului din Ministerul Industriei Ușoare, au plecat spre Mediaș 12 specialiști (electricieni și lăcătuși) de la Combinatul textil din Botoșani pentru a ajuta timp de 15 zile la punerea în funcțiune a întreprinderii textile „Tîrnava“, afectată grav de inundațiile care s-au produs în această zonă a țării. Echipa este condusă de maistrul Alexandru Ilievici. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA1 Ieri dimineață, a plecat, îndreptîndu-se spre județul Mureș, ultimul convoi cu îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic destinate populației din zonele sinistrate ale acestui județ. Peste 40.000 de articole, încărcate în cele 5 autocamioane, au plecat din partea locuitorilor județului nostru să compenseze o parte din pierderile suferite de oamenii care au dat piept cu furia Coloana solidarității apelor și au suferit de pe urma dezastrului natural. „Din Botoșani, partea județului pentru județul Mureș“ — pancartele cu această inscripție concentrează esența gestului plin de omenie pe care îl face populația județului nostru. Ca și în cele două coloane precedente, coloana care a plecat ieri a dus, alături de cantitatea de bunuri materiale, îmbărbătare celor care încep opera de reconstrucție, au transmis în acest mod și nobila hotărire de a face zid solidar împotriva greutăților pe care le-au suferit oamenii din județul Mureș. Scrisoare Am primit la redacție rindurile unor oameni, care, ca atîția alții, au ținut să fie prezenți cu o contribuție bănească depusă în contul 2000 : „Tovarășe redactor. In ziua de 24 mai, în calitate de nuntaș in satul Cheliș, comuna Sulița, am asistat la un act de solidaritate cu populația din zonele greu lovite de dezastrul inundațiilor. După datină, nașul a făcut o donație tinerilor căsătoriți, diind și suma de 100 lei in contul 2000. Exemplul său a fost urmat și de alți nuntași (Anica Angheluș, Ioan Muratașu, C. Maxim), care au contribuit la strîngerea unei importante sume destinată fondului sinistraților. Vă rugăm a populariza această faptă...". împrejurări obișnuite, oameni obișnuiți, sentimente nobile. CARAVANELE DIN SUD Am călătorit cu aceste trenuri amestecate, nesigure și foarte încete ori foarte rapide, amintindu-ne, fără nici o exagerare, alte trenuri de odinioară, cu același mers neprevăzut și imprevizibil : pe atunci pe vagoane nu existau nici un fel de tăblițe lămuritoare, iar pasagerii erau in exclusivitate militari îndreptîndu-se cu armele la căpătă spre apus ; acum unele garnituri purtau tăblițe anapoda, am urcat intr-un tren pe care scria „Cluj“ și am ajuns în direcția diametral opusă, la Alba lulia, și printre pasageri se aflau și de data aceasta militari ai forțelor nostre armate, îndreptîndu-se spre cumplitul front al apelor — dușman cu o tactică nemaiintilnita în istoria vreun REPORTAJ DE-A LUNGUL RIURILOR, PRIN TARA GREU ÎNCERCATA fofoliul. „Spre Ciceu circulă un singur motor“, „De la Deda puteți călători cu o garnitură - caravană din Sud“, „Intre Beclean și Mogoșeni podul se va reface în zece ore“ — afirmații precise, confirmate de situația absolut exactă de la fața locului. Și am urcat in vagonul din urmă al caravanei din Sud, în stația — La inițiativa comitetului nostru județean de partid, ne-am adunat cu toții și am întrebat : „Cine vrea să meargă ?“ Au vrut să meargă toți, dar dintrei cei buni ne-am ales unii pe alții în așa fel nicit să nu ne facem de rîs nici priceperea, nici mașinile. Marfarul lasă în urmă trenuri personale și accelerate, prinde viteză, face „cruce“ într-o stație un convoi de cisterne, aflăm că cisternele provin dintr-o altă caravană din Sud, care dus la locul dezastrului combusatibil pentru orașele rămase fără lumină și fără căldură. Și în lungul căii ferate se-ntinde mlaștina — nesfîrșita mlaștină strălucind sub norii plumburii, ca o neverosimilă pîrtie neagră de nni război între oameni. Acce- C.F.R. Deda, zăpadă cleioasă, in care pașii fratele aveau regim de perse- 40 de mecanizatori (cei mai primilor țărani cu sapa pe mal și viceversa, mersul trenuri buni dintre cei buni, majoritatea măr, porniți să recondiționeze lor, statornicit de ani de zile, comuniști), 40 de utilaje agriculturile, niște lanuri legumicole, funcționînd ca un desăvîrșit ceacole, o cisternă cu combustibil, au lăsat urme adinei, în zigzag, sornic, se alcătuia de la o șa pentru primele hectare de la Gheorghe Trîmbe, mecanizator ră la alta , șefii gărilor deveni cruri executate în acel județ neferă, fiecare în parte, „ministru cunoscut spre care se îndreptau. ALEXEI RUDEANU al căilor ferate“ din perimetrul — Cum v-ați hotărît ? ION MURGEANU său, probitatea profesională și Răspunde Marin Coroban, de________________ prezența de spirit înlocuind por la ferma Argeș (județul Ilfov) . (Continuare în pagina a lll-a) Teiuș — podul peste Mureș Redacfia ți administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică ți culturală - 12487 Secțiile viață de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12372 1 IUNIE ZIUA COPILĂRIEI O obișnuită oră 8 dimineața. Inundă străzile pasul copiilor: mărunțel, de bondoc de 3 ani îndreptîndu-se spre grădiniță, sau săltăreț, de sprințar băiat purtindu-și ștrengărește virsta pantalonilor scurți. Și-a fost măcar o singură dimineață cind ne-a părut rău că nu ne mai putem potrivi pasul cu mersul lor săltăreț, și-a fost măcar o singură dimineață cind să ne pară bine că maturitatea nu ne-a răpit toată fantezia, că mai putem din cinc in cinci, să ne gîndim la o frunză ca la o stea, și să ne bucurăm, copilărește, de soare, de flori, de frunze... La grădinița de copii nr. 1 prima impresie este că pătrunzi intr-un oraș liliputan. Scăunele, mesuțe, pantofi și glasuri mărunțele, intr-un „bună ziua" spus de zeci de ori. Și ochi rotunzi, sclipind copilărește, cu încredere. Pregătesc programul artistic pentru ziua lor. „Vreți să primiți cadouri „Dana". „Ce anume ?" „Bomboane... o rachetă... un elicopter". Am aflat că fiecare din ei au adus pentru copiii pe care i-au văzut la televizor, cuprinși de apă, hăinuțe și jucării, iar la gazeta de perete, sunt bărci și elicoptere desenate ca să aibă cu ce să salveze pe copii. Cu grațioase mișcări, fetițele de 4 - 5 ani repetă dansul păpușilor și băieții — dansul celor 7 pitici. Al șaptelea pitic, și cel mai nostim, și mai mic, este Mugurel. Radu pregătește o poezie pentru serbare. Se numește „îndemn". Cuvintele, uimitor de soave, se vor bărbătești în gura băiețelului blond ce numără numai 4 ani... „Să fii viteaz, mă-ndeamnă tata, / Să nu te pierzi in ceasul greu, / In cei ce sunt mai slabi ca tine / Să nu lovești, copilul meu". Mi s-a părut și poezia, și desenele, de o uimitoare semnificație pentru micii cetățeni. — Ce vrei să fii ? — am întrebat. — Educatoare... aviator... inginer... eu vreau să fiu mare... •k „Dacă într-o zi ar trebui să nu mai fiu educatoare și să-mi aleg altă meserie cred că n-aș găsi una mai frumoasă. Mi-s dragi copiii pentru că sunt așa de mici și de plăpînzi, atît de naivi și de încrezători și au atîta nevoie de noi, cei mari... Mi-s dragi pentru că alături de ei sînt martora celor mai pure etape ale vieții". RODICA TOPOREANU — educatoare „Pentru tirul de viață din trupușorul ce se zbate, fierbinte, să trăiască, pentru gropițele curmind încheieturile degetelor moi, pentru zîmbetul înflorit pe obraji de copil, pentru brațele deschise suav, Îmbrățișărilor, noi, pediatrii stăm de veghe ca niște Și dacă uneori, ostași la hotar, momentul e greu, și Încordarea noastră nu mai e omenească și reușim, și ne bucurăm : „victorie", noi MARIA DANILA (Continuare in pag. a lll-a) Cronica municipală CINE-I ACOLO ? Ghid vizual, firma precizează domiciliul instituției, întreprinderii sau magazinului, înlesnește necunoscătorului, locuitor sau turist, orientarea în aglomerarea de edificii ale urbei. Că în afara acestei stricte funcționalități despre ce reprezintă firmele unui oraș se poate scrie una sau mai multe cărți e altă poveste. Pentru ce vrem să spunem mai departe ajunge primul postulat. E surprinzător că anumite puncte sociale din municipiu, cu un public de-ajuns de numeros, se ascund cu supărătoare modestie în absența firmei indicatoare. Vom exemplifica incepînd cu întreprinderea județeană de construcții - montaj care, nu știm de ce, refuză să-și anunțe prezența. Intr-o altă clădire, între magazinul A.J.V.P.S. și Asociația sportivă „Voința" e o instituție — bănuim — a cărei vitrină conține doar cîteva cărți. Dar ce-o fi înăuntru — bibliotecă, anticariat (!) — nu se știe. Pe str. Pictor Grigorescu, lîngă magazinul filateliștilor sunt circumscripția a lll-a sanitară și un cabinet dentar. Anonime pentru neavizați. Iar un bufet, in centru, pe Calea Națională (cunoscut sub o hilară denumire ergotică) își anunță domiciliul numai prin strașnicul miros de mititei și prin fluxul de personaje caracteristic unui vad bahic. Nici chiar casa de cultură care și așa nu are nici un distinguo nu oferă decit un meschin antet în capul unui program săptăminal de activități. Alteori firma e o capcană și dacă afară de gardul vopsit, înăuntru nu-i nici un leopard. Vizavi de redacție e un magazin mic gros al O.C.L. produse industriale. Numai firmă, pentru că magazinul e desființat. Și așa mai departe. Așadar, cine-i acolo ? RED,