Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-31 / nr. 2836

Anul XXVI nr. 2836 duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PRODUCȚIE, CÎT MAI MULTĂ PRODUCȚIE SUPLIMENTARA­ SUPLIMENTAR : 25.360 ore/om La fabrica de confecții Boto­șani, activitatea de producție cunoaște în ultimele zile un ritm febril. Colectivul de aici, onorat de deosebita cinste pe care a avut-o de a primi în mijlocul său, pe Nicolae Ceaușescu, cu tovarășul ocazia recentei vizite făcută în județul Botoșani, alăturîndu-se efortu­rilor întregului popor, și-a supli­mentat angajamentul luat inițial de a depăși producția globală cu încă 1,5 milioane lei. Peste sarcinile planului de stat a a­­cestui ultim an de cincinal se va da deci o producție indus­trială în valoare de 3,5 milioa­ne lei. In echivalență de produ­se, aceasta înseamnă 18.000 pe­rechi de pantaloni și 30.000 de cămăși. Incepînd de cîteva zile, în fa­brică s-a trecut — din inițiativa muncitorilor — la ziua de lucru de 9 ore, 8 duminici sînt decla­rate zile obișnuite de lucru. In total se va lucra în plus — pen­tru a da economiei producție suplimentară de care are atîta nevoie în aceste momente — un număr de 25.360 de ore/om. In ultima vreme aici au fost intro­duse în fabricație sortimente noi de confecții (slipuri din plandi­­nă și doc — în diverse culori și cu aplicații de broderie — pentru copii, pantaloni supra­­elastici — după noua linie modei — pentru femei etc.). Au a fost livrate sau sunt pregătite pentru expediere loturi mari de confecții la export (6 500 panta­loni din plușcord pentru Elveția, 36.000 pantaloni pentru S.U.A. ș. a.). Indicațiile deosebit de pre­țioase date de către secretarul general al partidului cu prilejul recentei sale vizite în această în­treprindere, constituie pentru toți muncitorii, inginerii, cadrele de conducere un program de acțiune pentru perioada urmă­toare, program ce vizează folo­sirea tuturor resurselor de for­ță umană și tehnică spre înfăp­tuirea căruia se concentrează acum toate eforturile pentru a contribui — cit mai substanțial — la lichidarea greutăților pro­vocate industriei de confecții de către calamitățile naturale. PESTE PLAN 9 000 TONE MĂRFURI Colectivul de lucrători din stația C.F.R. Botoșani — animat de hotărirea unanimă de a mun­ci exemplar în aceste clipe gre­le prin care trece țara — a ra­portat îndeplinirea integrală — cu 7 zile mai devreme — a sar­cinilor de plan pe primele luni ale anului, la toți indica­­­torii de transport. Pentru a spri­jini buna desfășurare a tran­sporturilor spre zonele calamitate și folosirea efectivă a mijloace­lor de transport, staționarea va­goanelor la încărcare și descăr­­care a fost redusă în medie cu 1,3 ore/vagon ; încărcătura sta­tică a fost depășită cu 1,5 to­­ne/osie. Au fost expediate, în plus, peste 9000 tone mărfuri (echivalentul a 450 vagoane e­­liberate) ca urmare a creșterii rulajului acestora și îmbunătăți­rii indicelui de utilizare a capa­cității de transport de care dispus stația în această perioa­a­dă. FAPTE, FAPTE, FAPTE... • Toți salariații din cadrul a­­paratului tehnico - administra­tiv de la întreprinderea de con­­strucții-montaj din Botoșani s-au oferit să lucreze voluntar — în afara orelor de program — cîte 30 de ore fiecare, în luni­(Continuare în pagina a IlI-a) Numeroase vești primite la redacție continuă să ne infor­meze despre noi fapte care atestă hotărirea colectivelor de mun­că din județul nostru de a răspunde chemării PARTIDULUI prin intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planu­lui de stat pe anul în curs — punte de legătură cu celălalt cin­cinal. Din multitudinea acestor fapte cu un numitor comun — TOTUL PENTRU CA VIAȚA ECONOMICA SA REINTRE PE FĂ­GAȘUL EI NORMAL — redăm, mai jos, citeva aspecte. Fabrica de confecții Botoșani. Fiecare muncitor este hotărît să depună eforturi sporite producție pentru a compensa pagubele produse de revărsarea apelor. In fotografie : muncitoa­în rea Mina Cânănau, în timpul lucrului Fotografia : I. NEGREA Lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor suplimenta producția marfa cu 2,5 milioane lei RĂSPUNS PRIN FAPTE LA CHEMAREA PARTIDULUI . Din ziarul de ieri cititorii noștri au luat cunoștință cu fap­tul că lucrătorii din întreprinde­rile agricole de stat din județ își suplimentează angajamentul inițial de 1,9 milioane lei cu alte încă 2,5 milioane lei producție marfă, pentru a contribui la re­facerea economiei naționale, la acoperirea daunelor provocate de calamitățile naturale. Care este fundamentarea acestui an­gajament ? Ce eforturi in plus solicită îndeplinirea lui ? — întreprinderile agricole de stat din județul nostru au fost afectate mai puțin de inundații decât cele din alte zone ale țării. Au fost compromise 618 ha însă­­mînțate cu diverse culturi (grîu, porumb, soia, cartofi) cu o pa­gubă estimată la peste o jumă­tate de milion lei. Pe circa 2 500 ha lucrările au întîrziat din cau­za excesului de umiditate. Prac­tic am încheiat reînsămînțarea culturilor compromise, rămînîn­­du-ne doar ici și colo parcele mici, cu mare exces de apă, ca­re vor fi semănate cu plante fu­rajere în aceste zile. Convorbire cu ing. NICOLAE GIMIA directorul Inspectoratului județean al I.A.S. In ansamblu vorbind, rezulta­tele pe 4 luni ca și previziunile pînă la încheierea primului se­mestru ne dau temeiuri să afir­măm că angajamentul suplimen­tar este bine fundamentat, că e­­xistă certitudini pentru îndepli­­ n. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IiI-a) In ajutorul întreprinderilor afectate de calamități în urmă cu două zile, la solicitarea comandamen­tului din Ministerul Industriei Ușoare, au plecat spre Mediaș 12 specialiști (electricieni și lăcătuși) de la Combinatul textil din Botoșani pentru a ajuta timp de 15 zile la punerea în funcțiune a întreprinderii textile „Tîrnava“, afectată grav de inundațiile care s-au produs în această zonă a țării. Echipa este condusă de maistrul Alexandru Ilievici. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA1 Ieri dimineață, a plecat, îndreptîndu-se spre jude­țul Mureș, ultimul convoi cu îmbrăcăminte și obiec­te de uz casnic destinate populației din zonele si­nistrate ale acestui județ. Peste 40.000 de artico­le, încărcate în cele 5 autocamioane, au plecat din partea locuitorilor județului nostru să com­penseze o parte din pier­derile suferite de oamenii care au dat piept cu furia Coloana solidarității apelor și au suferit de pe urma dezastrului natural. „Din Botoșani, partea județului pentru județul Mureș“ — pancartele cu această inscripție concen­trează esența gestului plin de omenie pe care îl face populația județului nostru. Ca și în cele două coloa­ne precedente, coloana care a plecat ieri a dus, alături de cantitatea de bunuri materiale, îmbăr­bătare celor care încep o­­pera de reconstrucție, au transmis în acest mod și nobila hotărire de a face zid solidar împotriva greu­tăților pe care le-au su­ferit oamenii din județul Mureș. Scrisoare Am primit la redacție rindurile unor oameni, ca­re, ca atîția alții, au ținut să fie prezenți cu o con­tribuție bănească depusă în contul 2­000 : „Tovarășe redactor. In ziua de 24 mai, în calitate de nuntaș in sa­tul Cheliș, comuna Suli­ța, am asistat la un act de solidaritate cu popu­lația din zonele greu lo­vite de dezastrul inun­dațiilor. După datină, nașul a făcut o donație tinerilor căsătoriți, diind și suma de 100 lei in contul 2­000. Exemplul său a fost ur­mat și de alți nuntași (A­­nica Angheluș, Ioan Mu­rat­așu, C. Maxim), care au contribuit la strînge­­rea unei importante sume destinată fondului sinis­traților. Vă rugăm a popu­lariza această faptă...". împrejurări obișnuite, oameni obișnuiți, senti­mente nobile. CARAVANELE DIN SUD Am călătorit cu aceste trenuri amestecate, nesigure și foarte încete ori foarte rapide, amintin­­du-ne, fără nici o exagerare, al­te trenuri de odinioară, cu a­­celași mers neprevăzut și im­previzibil : pe atunci pe vagoa­ne nu existau nici un fel de tă­blițe lămuritoare, iar pasagerii erau in exclusivitate militari în­­dreptîndu-se cu armele la căpă­tă spre apus ; acum unele gar­nituri purtau tăblițe anapoda, am urcat intr-un tren pe care scria „Cluj“ și am ajuns în di­recția diametral opusă, la Alba lulia, și printre pasageri se a­­flau și de data aceasta militari ai forțelor nostre armate, în­dreptîndu-se spre cumplitul front al apelor — dușman cu o tacti­că nemaiintilnita în istoria vreun REPORTAJ DE-A LUNGUL RIURILOR, PRIN TARA GREU ÎNCERCATA fofoliul. „Spre Ciceu circulă un singur motor“, „De la Deda pu­teți călători cu o garnitură - ca­ravană din Sud“, „Intre Beclean și Mogoșeni podul se va reface în zece ore“ — afirmații preci­se, confirmate de situația abso­lut exactă de la fața locului. Și am urcat in vagonul din urmă al caravanei din Sud, în stația — La inițiativa comitetului nostru județean de partid, ne-am adunat cu toții și am în­trebat : „Cine vrea să meargă ?“ Au vrut să meargă toți, dar din­­trei cei buni ne-am ales unii pe alții în așa fel nicit să nu ne fa­cem de rîs nici priceperea, nici mașinile. Marfarul lasă în urmă trenuri personale și accelerate, prinde viteză, face „cruce“ într-o sta­ție un convoi de cisterne, a­­flăm că cisternele provin dintr-o altă caravană din Sud, care dus la locul dezastrului combus­a­tibil pentru orașele rămase fă­ră lumină și fără căldură. Și în lungul căii ferate se-ntinde mlaș­tina — nesfîrșita mlaștină stră­lucind sub norii plumburii, ca o neverosimilă pîrtie neagră de nni război între oameni. Acce- C.F.R. Deda, zăpadă cleioasă, in care pașii f­ratele aveau regim de perse- 40 de mecanizatori (cei mai primilor țărani cu sapa pe m­­al și viceversa, mersul trenuri buni dintre cei buni, majoritatea măr, porniți să recondiționeze lor, statornicit de ani de zile, comuniști), 40 de utilaje agri­­culturile, niște lanuri legumicole, funcționînd ca un desăvîrșit cea­­cole, o cisternă cu combustibil, au lăsat urme adinei, în zigzag, sornic, se alcătuia de la o șa­ pentru primele hectare de la­ Gheorghe Trîmbe, mecanizator ră la alta , șefii gărilor deveni­ cruri executate în acel județ ne­feră, fiecare în parte, „ministru cunoscut spre care se îndreptau. ALEXEI RUDEANU al căilor ferate“ din perimetrul — Cum v-ați hotărît ? ION MURGEANU său, probitatea profesională și Răspunde Marin Coroban, de________________ prezența de spirit înlocuind por­ la ferma Argeș (județul Ilfov) . (Continuare în pagina a lll-a) Teiuș — podul peste Mureș Redacfia ți administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică ți culturală - 12487 Secțiile viață de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12372 1 IUNIE ZIUA COPILĂRIEI O obișnuită oră 8 dimineața. Inundă străzile pasul copiilor: mărunțel, de bondoc de 3 ani îndreptîndu-se spre grădiniță, sau săltăreț, de sprințar băiat purtindu-și ștrengărește virsta pantalonilor scurți. Și-a fost măcar o singură dimineață cind ne-a părut rău că nu ne mai putem potrivi pasul cu mersul lor săltăreț, și-a fost măcar o singură dimineață cind să ne pară bine că maturitatea nu ne-a răpit toată fantezia, că mai putem din cinc in cinci, să ne gîndim la o frunză ca la o stea, și să ne bucurăm, co­pilărește, de soare, de flori, de frunze... La grădinița de copii nr. 1 prima impresie este că pătrunzi intr-un oraș liliputan. Scăune­le, mesuțe, pantofi și glasuri mărunțele, intr-un „bună ziua" spus de zeci de ori. Și ochi ro­tunzi, sclipind copilărește, cu încredere. Pregătesc programul artistic pentru ziua lor. „Vreți să primiți cadouri „Dana". „Ce anume ?" „Bomboane... o rachetă... un elicopter". Am a­­flat că fiecare din ei au adus pentru copiii pe care i-au vă­zut la televizor, cuprinși de a­­pă, hăinuțe și jucării, iar la gazeta de perete, sunt bărci și elicoptere desenate ca să aibă cu ce să salveze pe copii. Cu grațioase mișcări, fetițele de 4 - 5 ani repetă dansul pă­pușilor și băieții — dansul ce­lor 7 pitici. Al șaptelea pitic, și cel mai nostim, și mai mic, este Mugurel. Radu pregătește o poezie pentru serbare. Se numește „în­demn". Cuvintele, uimitor de soave, se vor bărbătești în gu­ra băiețelului blond ce numă­ră numai 4 ani... „Să fii viteaz, mă-ndeamnă tata, / Să nu te pierzi in ceasul greu, / In cei ce sunt mai slabi ca tine / Să nu lovești, copilul meu". Mi s-a părut și poezia, și de­senele, de o uimitoare semnifi­cație pentru micii cetățeni. — Ce vrei să fii ? — am în­trebat. — Educatoare... aviator... in­giner... eu vreau să fiu mare... •k „Dacă într-o zi ar trebui să nu mai fiu educatoare și să-mi aleg altă meserie cred că n-aș găsi una mai frumoasă. Mi-s dragi copiii pentru că sunt așa de mici și de plăpînzi, atît de naivi și de încrezători și au a­­tîta nevoie de noi, cei mari... Mi-s dragi pentru că alături de ei sînt martora celor mai pure etape ale vieții". RODICA TOPOREANU — educatoare „Pentru tirul de viață din trupușorul ce se zbate, fierbin­te, să trăiască, pentru gropițele curmind încheieturile degetelor moi, pentru zîmbetul înflorit pe obraji de copil, pentru bra­țele deschise suav, Îmbrățișări­lor, noi, pediatrii stăm de ve­ghe ca niște Și dacă uneori, ostași la hotar, momentul e greu, și Încordarea noastră nu mai e omenească și reușim, și ne bucurăm : „victorie­­", noi MARIA DANILA (Continuare in pag. a lll-a) Cronica municipală CINE-I ACOLO ? Ghid vizual, firma precizează domiciliul instituției, între­prinderii sau magazinului, înlesnește necunoscătorului, locuitor sau turist, orientarea în aglomerarea de edificii ale urbei. Că în afara acestei stricte funcționalități despre ce reprezintă fir­mele unui oraș se poate scrie una sau mai multe cărți e altă poveste. Pentru ce vrem să spunem mai departe ajunge primul postulat. E surprinzător că anumite puncte sociale din munici­piu, cu un public de-ajuns de numeros, se ascund cu supără­toare modestie în absența firmei indicatoare. Vom exemplifica incepînd cu întreprinderea județeană de construcții - montaj care, nu știm de ce, refuză să-și anunțe prezența. Intr-o altă clădire, între magazinul A.J.V.P.S. și Asociația sportivă „Voința" e o instituție — bănuim — a cărei vitrină conține doar cîteva cărți. Dar ce-o fi înăuntru — bibliotecă, anticariat (!) — nu se știe. Pe str. Pictor Grigorescu, lîngă magazinul filateliștilor sunt circumscripția a lll-a sanitară și un cabinet dentar. Anonime pentru neavizați. Iar un bufet, in centru, pe Calea Națională (cunoscut sub o hilară denumire ergotică) își anunță domiciliul numai prin strașnicul miros de mititei și prin fluxul de perso­naje caracteristic unui vad bahic. Nici chiar casa de cultură care și așa nu are nici un distinguo nu oferă decit un meschin antet în capul unui program săptăminal de activități. Alteori firma e o capcană și dacă afară de gardul vopsit, înăuntru nu-i nici un leopard. Vizavi de redacție e un ma­gazin mic gros al O.C.L. produse industriale. Numai firmă, pentru că magazinul e desființat. Și așa mai departe. Așadar, cine-i acolo ? RED,

Next