Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-06-03 / nr. 2838
H A Anul XXVI nr. 2838 miercuri 3 iunie 1970 4 pagini 30 bani BOTOȘANI. Din păienjenișul schela'or rr'ndé contur-noul p:: lat adm'nistrativ Fotografia : IOAN NEGREA k ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN COMUNIȘTII în fruntea bătăliei pentru recoltă Ca și în ceilalți ani, dar, oarecum, în alte condiții miezul acestei veri reprezintă perioada în care eforturile celor ce lucrează în agricultură ating cota maximă, perioada în care organizațiile de partid, toți comuniștii — responsabili in gradul cel mai înalt pentru soarta recoltei — mobilizează activizează mai mult energiile în vederea obținerii unor rezultate cit mai satisfăcătoare. „Acest efort colectiv, ne-a spus tovarășul Nicolae Iliuță, șeful secției organizatorice a Comitetului județean de partid Botoșani, are, în acest an, o semnificație deosebită : există peste tot o emulație nemaicunoscută pînă acum, toți comuniștii organizației de partid județene, covîrșitoarea masă a țăranilor cooperatori, consideră efortul lor o obligație patriotică, hotârirea lor de a smulge pamintului tot ce poate da fiind de ei înșiși apreciată drept DATORIE, o obligație ce și-o achită față de ei, față de țară“. Intr-adevăr, atît la Hudești, cît și la Românești și Rădăuți - Prut, locuri mai mult afectate de calamități — ca, de altfel, în toate comunele județului — se scriu cotidian fapte de eroism în muncă, iar rememorările — succinte, formulate modest — nu fac decit să-i mobilizeze, să-i îmbărbăteze. „La Românești — ne-a spus Nicolae Bichel, secretarul consiliului popular comunal — comuniștii au fost în primele rînduri în lupta contra furiei apelor. Cînd tabăra de vară sectorului zootehnic din coopearativa noastră era în pericol, inginera Viorica Dăneț, șefa fermei, a condus personal operațiunile de salvare a celor peste 400 taurine, în condițiile în care pericolul era mai mult decit iminent, cînd orice accident era cu totul posibil“. Discutînd, în același sens, cu Gheorghe Dupac, secretarul comitetului comunal de partid Rădăuți-Prut, cele aflate vor putea rămîne oricînd în hronicul comunei : „In după - amiaza zilei de 14 mai Prutul începea să iasă din matcă, să-și facă loc în culturile cooperativei. Dar oamenii, avînd în frunte pe comuniști, au salvat cele 35 hectare cu lucernă . Adam Lungeanu și Gheorghe Băican, împreună cu alți 30 de oameni, au pus mîna pe coase. Pînă în seară, au cărat totul la sediu, iar noaptea, cînd A MAREA CHEMARE A CEASULUI DE FATA pele murdare ale rîului au pus stăpînire pe miriștea proaspătă, oamenii au putut respira ușurați , au salvat averea colectivului, vor avea hrană din belșug pentru vite". Din mărturiile oamenilor, o idee își face singură loc : în lupta cu apele, dar, mai ales, în efortul de normalizare, de diminuare a pagubelor, de compensare a lor organizațiile de partid, întreaga masă de comuniști și-au strîns mai mult rindurile, s-au dovedit autentici conducători ai efortului general, axul director al tuturor energiilor, pilda lor, exemplu de dăruire, de abnegație, fiind îndemn pentru toți. Desigur, munca se desfășoară în condiții vitrege, pe mari suprafețe de teren culturile sunt încă acoperite de apă , la Românești, din cele peste 600 hectare afectate de inundații, doar TIBERIU BRAESCU (Continuare în pagina a lll-a) MMM Se pregătește un nou transport de produse. (Instantaneu Ic Fabrica de cașcaval din Săveni) Fotografia : I. NOUR MIHAI AGAFIȚEI, primarul comunei ceni : Am repartizat Dopîrcooperativei de consum, la cererea U.J.C.C., o suprafață de 400 mp teren în centrul satului pentru construirea unui microcomplex. Dar nu numai că n-au început construcția. N-au împrejmuit măcar terenul și nici nu-l folosesc în vreun scop ! Fiind așezat în centrul satului, așa plin de bălării cum e, dă o notă negospodărească. Am vrea să știm ce au dor de gînd ? SIMION PURICE, director economic la U. J. C. C. Botoșani. Noi am solicitat teren pentru un magazin în satul Pădureni din această comună și care se va construi în anii următori. Pentru Dobîrceni n-am solicitat terenul respectiv. Scurt și clar ! Așadar, tovarășe primar, plugul în brazdă și pune ară terenul respectiv. Proprietarul pe care-l reclamați dv. își declină prietatea. Prin urmare trebuie aplicată Legea 12/1968. INSTANTANEE BOTOȘANI. Ora 4 dimineață. La autobază a început forfota. Duminica — o zi obișnuită de lucru. Impiegatul a și pregătit foile de parcurs : 90 de autocamioane și 20 de remorci au destinația șantierelor întreprinderii de construcții - montaj (și acolo se lucrează) ; 12 autocamioane în balastiera de la Dolhasca , alte 10 la coloana din Trușești, la dispoziția Direcției de drumuri și poduri. Primele foi de parcurs au fost eliberate șoferilor Nicolae Rautu, Mihai Gagea, Mihai Drețeanu, Gheorghe Andrieș și Mircea Zaboloteanu. Primii oameni care au ieșit pe poarta autobazei după ivirea zorilor. Se lucrează cu Aven legătura telefonică cu șantierele de construcții. — Alo, șantierul.. . — Da. ȘANTIERUL NR. 2 BOTOȘANI. (La capătul firului, inginerul Ștefan Balanovici — n.n.). Azi, în afară de cei 188 de muncitori a lucrat și întreg personalul administrativ. Obiective cu activitate normală : Baza de producție a I.J.C.M., atelierul de confecții metalice „Flamura roșie“, extinderea la complexul de deservire. S-au executat lucrări de betoane, dulgherie ,instalații, terasamente. Valoarea producției realizate — 35 mii lei. OAMENI [fl VOIAM o capacitate de lucru de 650 de tone. S-au transportat 1 600 tone, în cea mai mare parte produse de balastieră atît de necesare pentru construcțiile industriale, blocurile de locuințe, modernizarea drumurilor. A fost, s-ar putea spune — prima zi plină de la înnâmolirea balastierelor de pe Siret, a căror deservire constituie principala activitate de producție a acestei unități de transporturi auto. La principalii indicatori, cu excepția zonelor transportate, planul pe cele 5 luni a fost realizat. Primele zile bune de lucru din luna iunie vor trebui să aducă neapărat recuperarea și a restanței de 9 000 de tone din mai. Colectivul de muncă al autobazei care deține de 2 ani consecutiv steagul de fruntaș pe întreprinderea interjudețeană nu-și dezminte hărnicia nici în momentele de grele încercări. DOROHOI. Cea de-a doua duminică de lucru se încheie cu un bilanț bogat : 111 autocamioane și basculante au transportat 1 656 tone, echivalînd cu 28.760 tone/km. Mina de nisip din Miorcani, Fabrica de cărămizi din Dorohoi, balastierele de agregate (pentru modernizarea drumurilor), atelierul mecanic al autobazei, au cunoscut același ritm de lucru specific unei zile obișnuite. Lista șoferilor care au plecat dis-de-dimineață e lungă. Nu o putem publica în întregime. Marin Ciubotaru, Mircea Ioan, Hie Andrieș, Adam Buzduga, Gh. Aștefănoaie, C. Macovei sînt numai cîțiva dintre aceștia, in afară de șoferi trebuie însă apreciată și activitatea mecanicilor Emil Apostol, Nicolae Hojbotă, Mihai Harabagiu și Iosif Haiurea. Ultimii doi au pregătit cele 12 remorci cu care a fost dotată recent autobaza. Datorită lor, de mîine, autobaza va putea interveni cu o capacitate de lucru de cîteva zeci de tone în plus. SAVENI. Angajamentul inițial al lucrătorilor Autobazei Săveni era de a depăși sarcinile de plan repartizate cu 159 mii de (Continuare în pagina a lll-a) » PROLETARI DINjOATE JARILI, UNITIVA ! SUS, PE SCHELE! — Aici ȘAMlERUL NR. 3 DOROHOI. La telefon contabilul principal Gh. Petrescu. Chiar acum a încetat lucrul (era ora 18 seara — n.n.). 385 de oameni, 2110 ore, valoarea producției 36 mii lei. Echipele de zidari conduse de D. Zgîmbău, C. Zvîncă, I. Roșu, cea de zugravi a lui Gh. Dutcovschi, de încărcători — descărcători condusă de Ștefan Tapalaga au muncit cu cele mai bune rezultate. In adunarea salariaților s-a hotărît ca de mîine să se treacă la ziua de lucru de 12 ore. Asta înseamnă un spor substanțial de producție de care țara are atîta nevoie în aceste momente. — Sîntem STAȚIA DE UTILAJE ȘI TRANSPORTURI a întreprinderii de construcții - montaj. (La telefon șeful contabil Mihai Strugaru — n.n.). Stația noastră deservește cu utilaje și mijloace de transport toate 3 șantiere ale întreprinderii. Au lucrat azi 348 de oameni — 2784 ore — valoarea lucrărilor — aproape 100.000 lei. Majoritatea utilajelor au funcționat din plin. S-au excavat 1000 m.c. pămînt pentru construcția uscătorului artificial de la I.I.L. Dorohoi ; a fost produsă o tonă de tîmplărie metalică pentru atelierul de confecții al I.I.L. Botoșani; mijloacele de transport auto au realizat 24 mii de tone kilometri. Rezultatele acestei duminici în haine de lucru sunt deosebit de bune. Notați cîțiva dintre fruntașii zilei : lăcătușii Gh. Boureanu și E. Andrașcu , șoferii Gh. Rotaru, A. Dănila, A. Gazii (au lucrat în balastiera din Corni) ; excavatoriștii A. Țuculeanu și C. Cîmpean ; buldozeristul Ion Olaru. Și mulți, mulți alții. V. MAFTEI m Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor fef - 11328 Redactor țef adjunct -11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică -1 culturala - 12487 Secțiile viații de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12372 Ecouri ale recentei hotărîri privind îmbunătățirea prețurilor STIMULENT PUTERNIC IN CREȘTEREA ANIMALELOR Zootehnia deține o pondere însemnată în dezvoltarea intensivă și eficientă a agriculturii, precum și în îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației cu produse agroalimentare. Pentru a da o nouă orientare dezvoltării acestei ramuri a economiei naționale, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., Plenara Comitetului Central al P.C.R. din martie a.c., a stabilit un program național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere. Recenta hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei, vine să stabilească noi relații dintre unitățiile crescătoare de animale și întreprinderile contractante. Ce influență vor avea prevederile prezentei hotărîri, în județul nostru, în creșterea animalelor ? N. Matei. Și pînă în prezent, cooperativele agricole și crescătorii de animale s-au bucurat de un sprijin deosebit din partea statului în valorificarea produselor animaliere la prețuri ferme, care au determinat creșterea interesului pentru sporirea efectivelor și a cantităților de produse livrate. Recenta hotărîre prevede avantaje substanțiale pentru unitățile agricole și țăranii cooperatori privind valorificarea produselor animaliere la prețuri ce oglindesc efortul depus, atît pentru creșterea efectivelor cît și pentru sporirea producției de lapte și carne. Efectul este, din capul locului, pozitiv, deoarece se va asigura o structură corespunzătoare a efectivului matcă din fiecare unitate. Măsura stabilită prin hotărîre de a se acor-Convorbire cu ing. N. MATEI, director adjunct al Direcției agricole județene, și C. MUSTAȚA, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție la o primă între 300 — 500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, diferențiat în funcție de calitatea și rasa animalelor, vine în sprijinul acestei afirmații. In acest context, fiecare specialist, fiecare crescător de animale este determinat să aibă o mai mare grijă pentru îmbunătățirea rasei prin selecție, să urmărească introducerea in circuitul producției a unui tineret viguros, cu potențial genetic superior. Sigur, un aport deosebit va trebui să-l aducă Centrul de reproducție și selecție Botoșani prin îmbunătățirea calității materialului biologic, prin extinderea acțiunii de însămînțări în toate unitățile din județ. Pentru a înfăptui măsurile stabilite prin planul național privind dezvoltarea zootehniei în viitorul cincinal și în județul nostru se va acorda o mai mare atenție creșterii animalelor în sistem Industrial, prin profilarea și concentrarea producției în unități de tip industrial, lărgirea I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) DOROHOI La stația de înnobilare a nisipului Recent, prin întreprinderea de comerț exterior Industrialimport a fost perfectat protocolul cu firma VENOT-PIC (Franța) pentru livrarea și montarea liniei tehnologice de înnobilare a nisipuui ce se construiește în Dorohoi, pentru rinna de niisp din Miorcani. Lucrarea de montare este prevăzută a se termina la sfîrșitul trimestrului I 1971, primele utilaje (pompe, aparataj Ph-metric etc.) urmează a sosi pe șantierul din Dorohoi incepînd cu 15 iunie a.c. Valoarea utilajelor ce vor fi montate la acest obiectiv se ridică la 12,5 milioane lei. SALVATOARELE DIGURI La Giurgiu apele Dunării se anunțau în creștere. Duminică, dis-de-dimineață, caravane de automobile părăseau Bucureștii îndreptîndu-se cu iuțeală spre portul danubian. Și poate că nici unul dintre acești turiști REPORTAJ nu-și goneau mașinile din simplă curiozitate sau din dorința contemplării unor imagini spectaculare, ci pătrunși de acel sentiment care în aceste zile s-a cimentat cît se poate de mult și care se numește solidaritate. Căci uneori e suficientă doar prezența pentru a întări moralul unor oameni care în momente grele trăiesc neliniștea singurătății. De aceea cred că numai pătrunși de acest nobil sentiment sau poate de un nedefinit simțămînt și mai uman căruia vocabularul încă nu i-a găsit un echivalent, toți acei turiști au format în duminica trecută impresionantul cortegiu automobilistic ce se îndrepta spre Giurgiu. La Comitetul municipal de partid, deși e zi de muncă intensă, nu am găsit decit cîțiva oameni. „Toți salariații noștri în frunte cu notabilitățile municipiului sunt plecați la diguri" — ne-a informat cineva lapidar. După puțin timp, însoțiți de tovarășul Ștefan Paraschiv de la consiliul sindical municipal, ne număram printre sutele de oameni ce colindau digul. Toți își îndreptau privirile spre apele revărsate. „Pe alocuri lățimea actuală a zonelor inundate se dimensionează cu trei Dunări obișnuite, așezate una lângă alta“ — opinează interlocutorul nostru. De pe dig privim apele tulburi. Hidoasele ape, ce au zdrobit cu zile în urmă sute de case și au acos DE-A LUNGUL RIURILOR. PRIN TARA GREU ÎNCERCATA perit mii de hectare de recoltă, ce au avariat nemilos uzine și fabrici, s-au adunat acum debordînd albia milenarului fluviu și se îndreaptă furioase spre mare. Un ultim atac, o ultimă bătălie în care sîntem angajați. Un ultim și prețios efort de a-i stăvili vijelia, de a salva bunurile pe care locuitorii zonei noastre din sud trebuie să-l susțină, în timp ce în alte locuri febrilitatea refacerii a și început să șteargă din aspectele oribile rămase în Turma apelor. Pentru a opri atacul, pentru a respinge șuvoaiele Giurgiului, dezlănțuite, locuitorii prudenți, au construit diguri. Zi și noapte s-au ridicat pe o lungime de sute de metri salvatoarele diguri. Lucrînd în schimburi, locuitorii orașului, gărzile patriotice ajutați de unități ale forțelor noastre armate, ei au reușit o înălțare a digului construit în 1942 cu încă 140 cm atingînd acum înălțimea de 960 cm. Pămîntul bătătorit și întărit cu lemne, sacii umpluți cu nisip sau ciment au conso- SILVESTRI AILENEI (Continuare in pagina a lll-a)