Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-07-01 / nr. 2862

î I CLOPOTUL I PAGINA 2 Așezarea pe baze științifi­ce a conducerii întregii so­cietăți, deci inclusiv a mun­cii de partid, preocupă, în momentul de față, categorii din ce în ce mai largi de activiști, specialiști, organe, instituții de partid și de stat. Așa cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în Raportul prezentat la Con­gresul al X-lea al P.C.R., introducerea unui stil de muncă științifică în toate compartimentele vieții so­ciale și economice impune îmbunătățirea continuă activității partidului, perfec­­­ționarea modului prin care el iși exercită rolul de con­ducător in societate, a me­todelor de îndrumare conducere a întregii activi­și­tăți de construire a socialis­mului în România“. In con­dițiile actuale, diferitele as­pecte legate de dirijarea vieții sociale, a muncii de partid, nu pot fi rezolvate în mod empiric, doar în virtu­tea unei experiențe obținu­te , ele cer cu acuitate in­vestigarea științifică multi­laterală, care să conducă la cunoașterea profundă a vie­ții și, pe această bază, la fundamentarea deciziilor, a hotărîrilor pe care le adop­tăm. Pornind de la asemenea înalte imperative, Comitetul municipal de partid Boto­șani a inițiat, în ultimul timp, o serie întreagă de studii, sondaje și cercetări menite să scoată in eviden­ță unele fenomene ale acti­vității de partid — neobser­vabile la prima vedere — dar de o importanță covîr­­șitoare prin consecințele lor ulterioare asupra muncii or­ganelor și organizațiilor de partid. Vom aminti, printre altele, sesiunea de comuni­cări științifice „Botoșani 1969 — coordonate contempo­rane“, colocviul — pe teme ale vieții interne de partid organizat cu activiștii comi­tetului municipal etc. Aceste acțiuni — precum și sondajul pe care vom în­cerca să-l prezentăm în pa­gina de față — fac parte in­tegrantă dintr-un complex de studii, cercetări, consfă­tuiri și mese rotunde iniția­te și organizate, cu perseve­rență, de către biroul comi­tetului județean de partid, pe întreg cuprinsul județu­lui. Timp de cîteva luni de zile — cu sprijinul unui grup de oameni , activiști de partid, economiști, profesori de ști­ințe sociale — am inițiat și efectuat, în organizațiile de bază ale municipiului — un larg sondaj în scopul cu­noașterii opiniilor membri­lor de partid in legătură cu pregătirea, desfășurarea și eficiența adunărilor genera­le. Din multitudinea de probleme ce preocupă or­ganizațiile de partid în mo­mentul de față, am ales pentru studiu adunarea ge­nerală, tocmai datorită lo­cului pe care-l ocupă aceas­tă instituție în dinamica vie­ții de partid și a implicați­ilor pe care le are în întrea­ga desfășurare a vieții eco­nomice și social - cultura­le. Lotul de subiecți asupra căruia s-a efectuat inves­tigația a întrunit un număr de 1­000 persoane — 15 la sută din efectivul organi­zației municipale — eșan­tion destul de reprezentativ (din aproape toate catego­riile de organizații de par­tid din întreprinderi, institu­ții — municipale și județene —, șantiere, din oraș și din satele aparținătoare lui) și care ne-a întărit convinge­rea că datele concluzive pentru culese sunt întreaga organizație municipală de partid. In investigația noas­tră — efectuată pe bază de chestionare — am recoltat, în principal, date despre pregătirea adunărilor de partid (dacă ordinea de zi este cunoscută, dacă tema­tica satisface), conținutul lor (ponderea problemelor de a­­naliză, participarea sau ne­­participarea la adunări și apoi la dezbaterea temelor înscrise pe ordinea de zi) și, in sfîrșit, modul cum se transpun în viață hotărîrile adunărilor de partid (in ce măsură fiecare comunist par­ticipă la aplicarea lor în viață). Aici, vom însera doar o parte din multitudinea de date culese, urmind ca atît cele de față cit și altele, ce ne stau la îndemîna să constituie subiecte ale unor largi dezbateri pe care le vom organiza cu activul de partid din municipiul Boto­șani, toate. De aici concluzia că nu sunt consultați în alegerea temei sau ,daca ea este sta­bilită de birou, nu este a­­dusă la cunoștința tuturor în prima adunare. In rezumat , cunoașterea de către fiecare comunist a preocupărilor organizației de bază intr-un moment sau Cifrele din tabel sunt re­levante. Reținem — înainte de toate — preocuparea stăruitoare a organizațiilor de partid pentru a înscrie pe ordinea de zi și a dez­bate în adunări probleme e­­conomice, aspecte ale mun­cii de partid desfășurată în altul, atragerea tuturor la viața de organizație, la în­făptuirea hotărîrilor sînt im­perative de cea mai mare actualitate pentru organiza­ția municipală în ansamblul ei, domenii în care investiga­ția științifică va trebui să pătrundă mai des și cu o eficiență sporită, pecte ale muncii educati­ve). Explicația acestui fapt rezidă în : 1) o anumită i­­nserție în abordarea și re­zolvarea problemelor, a te­maticii justificată propuse ; 2) o ne­timiditate în în­scrierea pe ordinea de zi a unor probleme mai puțin Dar 2/3 din probleme nu acoperă viața­ fesionale_______________________________________________ 649 213 9 21 108 tul altceva, subiectele for­male ocolind dintr-o notă timiditate — sau era­în mod deliberat ? — tocmai viața concretă, manifestări­le ei esențiale. Ce probleme se dezbat, cu prioritate, în adunările de partid? economice viața internă probleme de activitatea n-au și pro- de partid educație obștească răspuns Universul adunării, problematic - infinit, investigat­­ judicios Căutînd să testăm care sînt deficiențele de ordin organizatoric ce determină o prezență necorespunzătoa­re a comuniștilor la a­­dunări, 7 la sută dintre su­biecți au arătat că, în une­le ședințe de partid, se dis­cută­ probleme ce nu inte­resează pe toți (Uzina de reparații, comuniștii schim­bul B de la Fabrica de con­fecții Botoșani), iar 32 la sută au invocat drept cau­ză neconvocarea lor la timp. Din examinarea datelor re­iese că, în special la uzinele textile și fabrica de confec­ții, convocarea membrilor de partid la adunări se la­tid nu trebuie să aibă loc dimineața, cu membrii de partid care lucrează în schimbul de noapte, proce­deu des uzitat — la ora ac­tuală — la I.G.C.L. Boto­șani și uzinele textile. O parte dintre subiecți înscriu în chestionare obiceiul u­­nor conduceri tehnico - ad­ministrative (Sucursala Băn­cii Naționale, Stația de uti­la­j-transport, întreprinderea de construcții - montaj) de a lipsi tocmai de la adună­rile de partid în care se a­­nalizează propria lor acti­vitate sau laturi ale activi­tății proprii. Bineînțeles, datele recol­ Drumul spre finalizare­­ prin cunoaștere și inițiativă Astăzi, tind în­ganizațiilor de partid fața­or­se ri­dică sarcini de o deosebită însemnătate, este de necon­ceput să le poți rezolva fără o contribuție de masă, fără o angajare totală, responsa­bilă a fiecărui comunist. In ce măsură membrii de par­tid cunosc activitatea orga­nizației din care fac parte și participă la viața ei inter­nă ? Pentru a elucida răs­punsurile la această între­bare, vom grupa subiecții chestionați în cinci catego­rii : Potrivit procentelor din tabel, putem aprecia ca po­zitivă cunoașterea de către marea majoritate a comu­niștilor a problemelor care stau în centrul muncii de partid, la un moment și pe care organizațiile date de partid se înscriu pe ordinea de zi. Din păcate însă, se constată că — mai ales în organizațiile de partid din întreprinderile productive , uzinele textile, fabrica de confecții, I.I.L. „Flamura roșie", pe toate șantierele municipiului, la cooperati­va agricolă de producție Stăuceni, unde și membrilor de partid numărul este mai mare în comparație cu cel din instituții sociale, administrative și școli — participarea acestora în masă, la îndeplinirea hotă­rîrilor adoptate este defici­tară. Procentele înscrise în dreptul coloanei C ne în­dreptățesc presupunerea că sunt organizații de bază în care activitatea unui mare număr de comuniști se rezu­mă doar la simpla partici­pare la adunări, fără ca, în­tre două adunări, să se evi­dențieze, într-un fel, apor­tul concret al fiecăruia la îndeplinirea celor hotărîte în comun. La aceasta se a­­daugă și conținutul admi­nistrativ al unor hotăriri ca­re nu mobilizează și, pe deasupra, se limitează la un număr restrins de comu­niști, sau, in unele cazuri, a căror îndeplinire se tără­gănează, hotărîrile devenind de­­ „permanență“ care se uită prin însăși ineficiența lor! Pe de altă parte, din cifrele prezentate, tragem concluzia că, alteori, birou­l = Comuniști care cu­nosc problemele discutate la ultima adunare de partid. B = Nu cunosc proble­mele discutate la ultima a­­dunare de partid. C = Au participat, în cu­noștință de cauză, la înde­plinirea hotărîrilor adoptate de ultima adunare de par­tid. D = Cunosc și tema ur­mătoarei adunări. B = Nu cunosc nici tema adunării care urmează. Iată cum se prezintă situa­ția din acest punct de ve­dere (în procente):­rile organizațiilor de bază rezolvă problemele ce le au cu un număr mic de co­muniști sau le rezolvă sin­gure, menținînd și încura­­jînd, în același timp, men­talitatea unora de a se sus­trage sistematic de la înde­plinirea obligațiilor pe care le incumbă calitatea de co­munist. Mergînd mai în pro­funzime cu analiza, putem a­­firma — fără să greșim cu nimic — că unele adunări de partid se termină fără a adopta măsuri concrete, din care fiecare comunist, să-și extragă din proprie iniția­tivă și prin responsabilitatea precis fixată de adunare sarcinile ce-l privesc pînă la următoarea adunare. Aceas­ta nu înseamnă că toți co­muniștii acționează auto­mat, la semnalul scriptic, declanșat de adunare, dar numărul foarte mic de răs­punsuri pozitive primite con­duc la ideea că metodolo­gia atribuirii sarcinilor are o tentă uniformizatoare, în­chistată în veșnicele grafi­ce și tabele în care iniția­tiva proprie cu greu își face loc. In care adunare gene­rală au fost întrebați co­muniștii — neconsiderați^ „o­­ficial" însărcinați, bunăoa­ră — in ce fel au înțeles să-și canalizeze eforturile spre îndeplinirea hotărîrilor luate in adunarea anterioa­ră ? Subiecții ne-au dat răs­punsuri prea vagi, din pă­cate, și tot din acest punct de vedere, criticabil mi se pare și faptul că 48 la sută dintre membrii de partid din întreprinderi, unități comer­ciale și de pe șantiere nu cunosc problemele ce se vor dezbate în adunarea urmă­ Un interesant sondaj întreprins de Co­­mitetul municipal de partid Botoșani In rîndul a 1000 de comuniști ADUNAREA COMUNIȘTILOR IN DINAMICA VIEȚII DE PARTID sprijinul producției. Avînd însă în vedere faptul că 2/3 dintre subiecții anche­tați afirmă că asemenea teme sunt discutate și în a­­dunările salariaților, în ce­le ale organizațiilor sindica­le și U.T.C., ni se pare e­­xagerată disproporția între ponderea acordată proble­melor economice și proble­melor vieții interne de par­tid, dar mai cu seamă, ab­sența îndelungată de pe or­dinea de zi a adunărilor, a unor probleme de educație (numai în 11 din cele 32 de organizații de partid cu­prinse în studiu se dezbat — din cînd în cînd — as­bătătorite, tocmai acestea prezentînd un grad sporit de dificultate ; 3) o cunoaștere și o apropiere insuficientă a acestor aspecte ; 4) o manieră oarecum tehnicis­tă de a rezolva toate pro­blemele dar mai cu seamă pe cele economice și pro­fesionale. Tocmai acolo unde viața generează, zi de zi, o lar­gă gamă de „probleme cazuri“ — ca în organizați­­i­ile de partid de la T.A.P.L., întreprinderea de construc­ții - montaj, I.G.C.L., coope­rativa agricolă Stăuceni și satul Victoria — comuniștii nu intervin și în adunările generale, se discută cu la­CONSTANTIN IUREA prim secretar al Comitetului municipal Botoșani al P.C.R. Comuniștii să acționeze prin organizația de partid. Organizația prin membrii săi ■ O contribuție de masă la îndeplinirea hotărîrilor de partid ■ Prioritate proble­melor economice Bi Cifre despre opera­tivitate ■ O idee comună tuturor: per­fecționarea ce uneori ad-hoc, neres­­pectîndu-se prevederea sta­tutară corespunzătoare. A­­cest ultim procent se alătu­ră altora, oferite de sonda­jul nostru și care oglindesc, mai ales, o necorespunză­toare stare de lucruri exis­tentă în întreprinderi : se convoacă adunări la date și ore nepotrivite pentru ma­joritatea participanților. Con­siderăm că birourile uizațiilor de partid — orga­în urma unei largi consul­tări — trebuie să stabi­lească ora de desfășurare a unei adunări fie in peri­oada dintre schimburi, fie in zilele libere. In nici un caz însă, adunările de par­tate evidențiază o sumede­nie de factori care impie­tează asupra desfășurării adunărilor de partid, în condiții optime. Se țin ședințe prea des (4%) ; șe­dințele sunt prea lungi (5%) ; multe dintre ele se­ami­nă nejustificat (6%) , în timp ce altele se desfășoa­ră cu prezența a 2/3 din numărul membrilor de par­tid aflați în evidență. Paralel am urmărit și răspunsul la întrebarea : „De ce unele adunări de partid nu se desfășoară o­­perativ ?" Din totalul su­biecților intervievați, decla­ră că unele adunări de par­tid se desfășoară anemic. Nr. Specificație crt. 1. In întreprinderi și șantiere 2. In instituții și școli 3. La sate 83% 17% 35% 52 %­ 48% 79% 21% 72»/­ 69% 31% 82% 18% 330/% 58 % 42% Un comunist destoinic: mecanicul Ioan Apostol, de la F. C. Botoșani O discuție de lucru. Doi dintre membrii biroului organizației de partid de la Uzina de reparații t t t neinteresant pentru că : — sînt slab pre­gătite —■ 24% — sînt slab con­duse­­ — 13% — comuniștii nu cu­nosc dinainte or­dinea de zi — 9% — discuțiile se re­petă, iar unele sînt în afara ordi­nei de zi — 6% — înscrierile la cuvînt se fac greoi — 6% — abundă în proble­me de ordin ad­ministrativ — 38% Aceste procentaje necesi­tă a fi comentate : 1) In unele adunări de Solicitați să-și spună pă­rerea în legătură cu perfec­ționarea în viitor a activi­tății de partid în organiza­țiile din care fac parte, co­muniștii au relevat în răs­punsuri o varietate impre­sionantă de propuneri, su­gestii — dovedind, fiecare în parte, dorința de a îm­bunătăți munca de partid, de a-i imprima un caracter operativ, legat de viață, de preocupările oamenilor. Ast­fel, 13 la sută dintre su­biecți au cerut ca birourile organizațiilor de partid să fie exemplu în fața oame­nilor, să dovedească mai multă maleabilitate, o mai profundă înțelegere a pro­blemelor proprii muncii de partid, un grad mai mare de adaptare la nou și o exi­gență sporită în respecta­rea disciplinei. Alți subiecți — 8 la sută — au opiniat ca fiecare membru de par­tid să aibă de îndeplinit o sarcină concretă, cu un pronunțat caracter politic și nu o obligație administrati­vă, profesională, pentru ca­re în fond sunt retribuiți. Membrii de partid de la I.I.L. „Flamura roșie“ au ară­tat că trebuie rezolvate — cu mai multă responsabili­tate — propunerile pe care le fac în diverse adunări de partid. Unii dintre subiecți — 3 la sută , de la fabrica de confecții, I.G.C.L., brigada C.A.P. din satul Tocileni — recunoscînd valoarea țărilor de partid, au­ adst­pro­pus o mai bună organiza­re a acestora, în gospodăririi timpului direcția afec­tat discuțiilor și, în general, a duratei fiecărei adunări. Asemenea opinii sunt de re­gulă împărtășite de femei, de muncitorii care lucrează în schimburi de noapte sau în schimburi prelungite, de comuniști din mici ale unor organizații de instituții cu caracter județean : Tribu­nal, Direcția muncii, Ban­ca Națională și altele. Iată, în continuare, și al­te propuneri recoltate cu prilejul acestui studiu — și organizațiile de partid ce cuprind comuniști care le-au înscris în chestionar : „A­dunările de partid să aibă loc o dată la 2—3 luni“ (Uzinele textile, Banca Na­țională) ! „Să capete o pondere mai mare, în te­matica adunărilor, proble­mele educative" (fabrica de confecții, schimbul B, bri­gada C.A.P. de la Tocileni, T.A.P.L.) ; „Adunările de partid să se țină după­ ma­­să și la orele fixate“ (co­operativa „înfrățirea“, car­tierul nr. 5). Subiecții investigați și-au manifestat dorința ca la propunerile făcute de mem­brii de partid în adunările generale privind probleme­le muncii administrative, să se dea răspunsuri în adu­narea următoare. Aproape 3 la sută dintre cei chestio­nați apreciază că partici­parea la adunările de par­tid a membrilor biroului și ai comitetului municipal, a altor cadre cu munci de răspundere pe linie de par­tid — ar duce la creșterea eficienței acestora, a auto­rității în rezolvarea proble­melor ce se ridică în dis­cuții. Pentru a spori ope­rativitatea, pentru a elimi­na acei „timpi morți“ în desfășurarea unor adunări, pentru a solicita aportul fiecărui comunist la dezba­terea fiecărei probleme în­scrisă pe ordinea de zi, su­biecții anchetați — în spe­cial cei din organizațiile mici — au­ venit cu propu­nerea ca unele adunări să se desfășoare fără refera­te, pe baza unei tematici, difuzată fiecărui membru de partid, cu cel puțin cinci zile înainte. Caracterul restrîns al re­latării noastre asupra in­vestigației, ca și faptul că o asemenea metodă con­stituie pentru noi un pionie­rat, nu ne permite să tra­gem concluzii prea ample, să dăm răspunsuri definiti­ve la multiplele probleme pe care le ridică bogata ac­tivitate a organizațiilor de partid. Totuși, din studierea partid se pun în discuție și se rezolvă probleme ce cad în competența conducerilor tehnico - administrative . 2) Caracterul formal al unor adunări rezidă din sla­ba lor pregătire (ședința de dragul de a realiza t­umb­­rul de ședințe planificați cu înscrierea pe ordinea de zi a unor teme neinteresante . 3) Frecvența în luările de cuvînt a unora și­^Acelorași oameni (vorbitori „de pro­fesie" — au sau n-au ceva de spus) : 4) Referate 1 lungi, plic­tisitoare, adrictiv­e, fără­­­ a­­naliză „la obiect“ ori stări de fapte concrete, chestionarelor, a răspunsu­rilor date, precum și din sintetizarea unor observații nemijlocite, rezultate din participarea la adunări, din discuțiile directe avute cu membrii de partid din mu­nicipiu, vom încerca for­mularea cîtorva constatări mai mult sau mai puțin cu valabilitate generală dru activitatea noastră pen­tre viitor. 1. Se simte nevoia unui sistem mult perfecționat de alegerea problemelor ce se înscriu pe ordinea de zi a adunărilor de partid. Pon­derea temelor puse în dez­baterea adunărilor genera­le trebuie să fie dictată de realitățile întreprinderii, in­stituției, școlii în care ac­tivează organizația de par­tid. De asemenea, trebuie să existe în fiecare uni­tate — o sincronizare per­fectă a temelor care se pun în dezbaterea diferitelor a­­dunări — de partid, ale co­mitetului de direcție, ale salariaților, organizațiilor de masă — pentru a se evita suprapunerile și paralelis­mul. Sincronizarea însă se cere prefațată de un larg dialog cu oamenii, o consul­tare în profunzime a în­tregului colectiv, mai mult spus — o investigare știin­țifică a ceea ce interesea­ză pe oameni, pe de conducere, într-o factorii peri­oadă dată. Pe această ba­ză, considerăm, poate fi în­tocmită o listă de proble­me mari pe un semestru sau pe un an întreg, că­reia, pe parcurs, să i se fr­­că corectivele de rigoare, impuse de dialectica vieții. 2. Devine imperios nece­sară optimizarea adunării generale de partid, în sen­sul existenței unei relații directe între temele discu­tate în adunări și rezulta­tele dobîndite în domeniul analizat. In primul rînd, vi­zăm ceea ce „ciștigă“ co­muniștii participînd la a­­dunare și, în al doilea rînd, evitarea dezbaterii unora și acelorași teme, în mai mul­te adunări de partid. Pen­tru că adunarea generală ciștigă în valoare dacă dez­baterea din acest for se materializează în cunoaște­rea de către comuniști hotărîrilor de partid, a Sar­a­cinilor întreprinderii sau in­stituției și a locului pe care ei trebuie să-l ocupe în activitatea de viitor. Apoi, trebuie să avem în vedere că gradul de pătrundere în viață, puterea de influența­re a unei organizații de partid sunt direct proporțio­nale cu viziunea și com­petența cadrelor în general, a celor alese în conducere, în special. 3. A elimina descrierea, narațiunea din cadrul rapoarte, referate, dări unor de seamă, cât­m și din discuțiile ce se poartă în adunări — iată o altă constatare pe care trebuie s-o avem ne­contenit în vedere. Anali­za trebuie să scoată în e­­vidență esența evoluției ac­tivității organizației de par­tid, punînd în evidență — într-o pondere mărită previzibilul. Este un lucru cert că a preveni este indis­cutabil mai lesne decit repara. Nu ne adunăm nu­­­mai să constatăm lucruri trecute, care, în general, nu mai pot fi modificate, ci tre­buie să milităm pentru o prospectare continuă a ve­rigilor slabe din activita­tea de partid și economică. 4. Punerea în valoare propunerilor făcute de co­­­muniști trebuie să fie constantă a muncii de par­­­tid, un mijloc de creștere a personalității fiecărui co­munist, un izvor util pentru decizii de ordin practic. ★ Din toate aceste puncte de vedere, investigația efec­tuată nu reprezintă decit o oglindă a disponibilităților multiple ale organizației noastre municipale de par­tid , ei înșiși autori ai idei­lor și faptelor comentate, comuniștii vor ști să preia cu maturitate dezbaterea, finalizînd-o la nivelul tu­turor organizațiilor de ba­ză, ridicîndu-și activitatea pe trepte calitativ superi­oare. Perfecționarea­­ în potențialul de idei și energii al fiecărei organizații t < 4 € * 4

Next