Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-12 / nr. 2924

y r L Anul XXV* nr. 2924 sîmbătă 12 septembrie 1970 4 pagini 30 bani © ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Fotografia : I. NEGREA Instantaneu de muncă la sta­ția de 110 Kw. din Botoșani Ci PROLETARI DIN TOATE IARILE, UNITI-VA I Redactio și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție *• 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Adminîd­ralîa — 12377 O nouă ediție a adunărilor generale ale­ salariaților a început DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PENTRU CINCINALUL URMĂTOR De cîteva zile. in întreprinderile și organizațiile economice din județul nostru, în adunări generale ale salariaților, a început dezbaterea cifrelor de plan pentru perioada 1971 — 1975. Analiza problemelor de bază ale activității intreprinderilor și organizațiilor economice, a sarcinilor ce revin acestora in noul cincinal, în actuala rundă a adunărilor generale la care participă toți acei ce iau parte efectivă la producerea bunurilor materiale dă posibilitatea identificării și punerii in valoare a numeroaselor rezerve materiale și de forță de muncă existente dar care nu au fost inca folosite așa cum se cuvine. Punînd in centrul dez­baterilor programele privind reducerea continuă a consumului de materii prime și materiale, îmbunătățirea calității produselor, creșterea productivității muncii și perfecționarea pregătirii profe­sionale a cadrelor, adunările generale ale salariaților — aceas­tă democratică instituție de conducere economică — sunt che­mate să caute soluții pentru îmbunătățirea cifrelor de plan repartizate, reactualizarea lor la nivelul posibilităților reale existente, al eforturilor făcute pentru înzestrarea tehnică a între­prinderilor noastre. Măsurile stabilite cu prilejul acestor dezba­teri — cu atît mai reale și temeinice cu cit pregătirea adunărilor se face cu mai multă răspundere — vor constitui cadrul de ori­entare economică în viitorul cincinal, de care nu ne mai des­part decit citeva luni de zile. Intîlnirea prietenească dintre delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și delegația de partid și guvernamentală bulgară, condusă de tovarășul Todor Jivkov Vineri dimineața, tovarășu­­l Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, a părăsit Capitala, în frun­tea unei delegații de partid și guvernamentale, î­n­d­re­ptî­n­d­u - s­e spre orașul Ruse din Republica Populară Bulgaria, pentru a se întîlni, potrivit înțelegerii sta­bilite anterior, cu o delegație de partid și guvernamentală țării vecine, condusă de tovară­a­șul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bul­gar, președintele Consiliului de Miniștri. Din delegația de partid și gu­vernamentală română fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent a­l C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Nicolae Blejanu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Sofia. La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii dele­gației au fost salutați de to­varășii Emil Bodnaraș, Ilie Ver­­deț, Constantin Dragon, Emil Drăgămescu, János Fazekas, Ma­nea Mane­scu, Dumitru Popescu, Ștefan Voitec, Iosif Barnic, Miron Constantinescu, Ion Ioniță. In drum spre Giurgiu, prin sa­tele străbătute — Adunații-Copă­­ceni, Călugăreni, Dan­a, de-a lun­gul șoselei, mii și mii de cetățeni au ieșit în întîmpinare, salutînd cu entuziasm pe conducătorii de partid și de stat. Ovațiile și ura­­lele lor exprimă dragostea ne­țărmurită față de secretarul ge­neral al partidului adeziunea deplină la politica internă și externă a partidului și statului nostru, voința neabătută a între­gului popor de a înfăptui hotărî­­rile istoricului congres al X-lea al partidului pentru propășirea continuă a patriei noastre socia­liste. In apropierea orașului Giur­giu, conducătorii de partid și de stat sunt inti­mp­inați de tovarășul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului județean Ilfov al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, de alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat. Au venit aici un mare număr de locuitori ai vechiului port dunărean, care aclamă cu însu­flețire, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă flori. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți con­ducători răspund cu saluturi prie­tenești manifestației entuziaste a mulțimii. După convorbiri, delegația ro­mână, însoțită de conducătorii de partid și de stat bulgari, a vizitat Centrul județean de cal­cul electronic din Ruse, instalat în clădirea sfatului popular. Bo­ris Jecov, directorul centrului, a­­dresează oaspeților un călduros salut, exprimînd bucuria colecti­vului de a avea în mijlocul său pe conducătorul partidului și sta­Coloana mașinilor oficiale In­tră pe monumentala construcție a Podului Prieteniei, care peste apa Dunării unește cele două țări. Pe marile arcade, împodo­bite cu ghirlande, sunt arborate drapelele de stat ale României și Bulgariei. Este ora 9. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Mau­rer și ceilalți membri ai delega­ției de partid și guvernamentale române sosesc pe pămîntul Bul­gariei. în întimpi­narea oaspeților a venit tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidu­lui Comunist Bulgar, președin­­tele Consiliului de Miniștri, și alți conducători de partid și de stat bulgari. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov își string prieteneș­te mîinile, se îmbrățișează. Pe un mare panou, încadrată de portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, de drapelele celor două țări, se afla urarea în limbile română și bul­gară : „Bine ați venit scumpi frați români !". Tinere în cos­tume naționale bulgărești ofe­ră oaspeților flori. O gar­dă de onoare, formată din ostași îmbrăcați în frumoase tunici roșii de paradă, prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste una și Republicii Populare Roma­Bul­garia. Tovarășii Ceaușescu și Jivkov trec în revistă garda de onoare. Apoi sunt prezentați membrii de­legației de partid și guverna­mentale a Republicii Bulgaria : Jivko Jivkov. Populare membru tului român vecin și prieten pe ceilalți membri ai delega­ți­ției române. In fața unor planșe și scheme are loc o expunere a­­supra activității desfășurate la a­­ceastă unitate, unul din primele centre județene de calcul înfiin­țate în 1965. Cei 240 de specia­liști - programatori, matemati­cieni, ingineri, economiști — care lucrează în această instituție, al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Pencio Kubadimski, membru al Biroului Politic al C.C. a­l P.C.B., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitec­turii, ing. Konstantin Popov, mi­nistrul energeticii și al combus­tibilului, Spas Gospodov, ambasa­dorul R.P. Bulgaria la București, și alte persoane oficiale. Tovarășul Nicolae prezintă pe membrii Ceaușescu delegației române. Pe platoul dim vecinătate, mii de cetățenii fac o entuziastă pri­mire solilor poporului român. Deasupra mulțimii se văd por­tretele tovarășilor Ceaușescu și Jivkov. Se scandează cuvinte de bun venit, urări în cinstea prie­teniei dintre cele două popoare vecine, în aclamațiile puternice ale celor prezenți, oaspeții se în­dreaptă spre Ruse, port du­nărean și centru economic și cultural al R. P. Bulgaria. Intr-o mașină deschisă, conducă­torii celor două delegații de partid și guvernamentale răs­pund ovațiilor. De-a lungul drumului împodo­bit cu drapelele celor două țări, cu lozinci în limbile bulgară și română, localnicii salută cu bucurie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. In centrul orașului Ruse o mare mulțime de oameni face o însu­flețită primire oaspeți­lor. Se a­­clamă îndelung pentru prietenia frățească dintre popoarele ce­lor două țări. contribuie la rezolvarea unor probleme majore legate de ac­celerarea progresului tehnic, de introducere a metodelor moderne de conducere, planificare, apro­vizionare tehnico - materială în activitatea industrială, agricolă, comercială și de construcții. Cen­trul de calcul deservește în pre­(Continuare în pagina a IV-a) La centrul de calcul In fiecare dimineață ei, constructorii, își reiau ascensiunea spre alte dimensiuni - tot mai împlinite - ale schelelor. In­stantaneul reprezintă o treaptă a acestei ascensiuni, pe unul dintre șantierele județului Fotografia : IOAN HELICI Hrănirea peștilor la iazul din Hănești Fotografia : N. TRONCIU FLOAREA- SOARELUI Prelungirea vegetației la po­rumb face ca în multe locuri o parte din cultura griului de toamnă să fie amplasată pe floarea - soarelui. Dar du­fără aceste considerente — ca­și­re, în mod firesc, la ora actua­lă cîntăresc greu — suprafața mare ocupată cu floarea - soa­relui — peste 35.000 ha, din ca­re 33.000 la cooperativele agri­cole — necesită un volum im­portant de muncă, un interes deosebit din partea lucrătorilor din agricultură pentru executa­rea operativă a recoltatului. In cîmpul experimental al Centrului de încercarea soiurilor din Albești, recoltatul florii - soa­relui a fost încheiat de cîteva zile. Pentru că mulți specialiști din u­­nitățile de producție întîrzie a­­ceastă operațiune, l-am între­bat pe dr. ing. Viorel Peșteanu, șeful centrului, cum stabilește el epoca recoltatului : „IN MOMENTUL CÎND CAPI­­TULUL SE ÎNGĂLBENEȘTE IAR FLORILE ÎNCEP SĂ SE NECRO­ZEZE — ne-a spus el — TRE­CEM LA RECOLTAT. CHIAR DA­CĂ UNELE PLANTE SUNT CEVA MAI VERZI, MATURAREA SE TERMINĂ PE BRAȚUL DE TUL­PINI". Cum procedează întreprinderi­le agricole de stat, care — deși au floarea -soarelui începînd de la Albești și pînă la Cătămărăști — au recoltat mai bine de ju­mătate din suprafața cultivată ? Ing. Mie Vîntu, tehnologul șef al Inspectoratului județean al I.A.S., remarcă următoarele în legătu­ră cu momentul începerii și pro­cedeele folosite : „PENTRU CĂ FOLOSIM ME­TODA DE RECOLTARE IN DOUA FAZE (CARE SE VA ÎNTREBUIN­ȚA SI PE MAREA MAJORITATE A SUPRAFEȚELOR DIN CO­OPERATIVELE AGRICOLE — N.N.), ÎNCEPEM RECOLTATUL DE ÎNDATĂ CE BOBUL E FOR­MAT SI CIRCULAȚIA SEVEI SPRE BOB ESTE ÎNTRERUPTA . Cum preciza și dr. ing. Peș­teanu, și la I.A.S. se scontează pe terminarea maturării, la sol, pe brațe. Procedînd în felul a­­cesta, fermele de stat cultiva­toare de floarea - soarelui de la I.A.S. Albești, Dîngeni, Cătă­mărăști și Săveni vor încheia zi­lele acestea recoltatul întregii suprafețe. Din urmă, la cîteva zile,după ce boabele se pot des­prinde de pe capital, încep lu­crul combinele. Așadar, există garanția că în cel mai scurt timp întreaga recoltă de floarea - soarelui din întreprinderile agri­cole de stat va ajunge în ba­zele de recepție, va lua drumul fabricilor de ulei, se întimplă în cooperati­vele agricole ? Cu totul spora­dic a început recoltatul și în a­­ceste unități. Acțiunea au căpătat amploarea pe care sta­a­diul de maturație al lanurilor de floarea - soarelui l-a atins. L-am însoțit pe ing. Emanoil Mitosek­i, inspector general în M.A.S., ca­re a controlat cîteva lanuri de floarea - soarelui din unele co­operative agricole. La Sulița, în vecinătatea sectorului zootehnic, o cultură destul de uniformă se afla tocmai în situația de a fi recoltată. Dar pe cîmp, la tăia URGENTE ÎN AGRICULTURA ,opiculele nu era nici un cetă­țean. Ulterior, l-am întîlnit pe ing. șef Ion Tîmpan, care venea la Botoșani, la o consfătuire de lu­cru, și i-am cerut explicații asu­pra situației : „e verde încă“, ne-a răspuns el, apoi a adăugat ceva în legătură cu faptul că ar intenționa să recolteze cu com­bina „Gloria“. Nu știm dacă a­­ceasta este și hotărîrea definiti­vă. In orice caz, probabil, CU O COMBINA NU SE VA FACE FATA LA ÎNTREAGA SU­PRAFAȚĂ.­ IAR DIN LANURILE AFLATE IN PREAJMA SATELOR, UNDE STOLURILE DE GRAURI, VRĂBII SI ALTE PĂSĂRI DIJMU­­IESC SERIOS RECOLTA, SUNT MOTIVE CA STRÎNGEREA PRO­DUCȚIEI SĂ ÎNCEAPĂ SI SA SE DESFĂȘOARE CIT MAI­ OPERA­TIV. Intr-un stadiu și mai avansat de coacere se află floarea - soa­relui la cooperativele agricole din Lunca, Todireni, Hlipiceni etc. E drept că în aceste unități s-a început lucrul, dar nu par­ticipă încă toți cei care au parcele repartizate din această cultură. După unele calcule fă­cute cu cîțiva specialiști din co­operativele agricole, PENTRU A ELIBERA SUPRA­FEȚELE OCUPATE ACUM CU FLOAREA - SOARELUI, AJUN­SA LA MATURITATEA ECONO­MICA, MAI SINT NECESARE CEL PUTIN 10 ZILE. DACA AVEM IN VEDERE CA SOLELE RESPECTI­VE MAI TREBUIE DISCUITE, A­­RATE ȘI APOI IAR DISCUITE CA ULTERIOR SA FIE SEMĂNATE REZULTĂ CA DATA SEMĂNA­TULUI ESTE ÎMPINSĂ LA LIMITA TERMENULUI OPTIM. Așa stînd lucrurile e de înțe­les cam ce se poate întîmpla da­că începerea recoltatului se mai amină. Incît urgentarea lucrării se impune de la sine și trebuie să fie organizată în mod exem­plar în toate unitățile cultivatoa­re. Concomitent cu recoltatul, e necesar să se verifice și să se aducă în stare de funcțiune toa­te combinele care vor fi folosite la treieratul recoltei. După cum ne-a informat tehnicianul dis­pecer Mihai Agafiței, de la sec­ I. MAXIMIUC 1> (Continuare in pagina a lll-a) IN PREAJMA NOULUI AN ȘCOLAR Consfătuirile cadrelor didactice 11 Au început ieri, în întreg ju­­­­dețul, consfătuirile cadrelor­­ didactice Pe anul 1970. In­­ municipiul Botoșani,­­ în ora­­­șele Dorohoi și Săveni consfă­­­tuirile se desfășoară pe par­­­cursul a două zile (11 și 12­­ septembrie) iar în celelalte 6­­ centre — într-o singură zi (11­­ septembrie). La consfătuiri iau parte membri ai biroului comitetu­lui județean de partid: Nicolae Iliuță — Săveni, Gheorghe Za­la — Vorona, Ștefan Constan­­tinescu — Ștefănești, Nicolae Cintec — Sulița, precum și tovarășul Mihai Burlacu, șeful secției de propagandă a Comi­tetului județean de partid, re­prezentanți ai consiliului popu­lar județean, ai inspectoratului școlar județean fiului județean al și ai consi­Organiza­ției pionierilor, ai organizați­ilor de masă și obștești. t­ Participanții dezbat, cu înal­tăspundere, multitudinea problemelor ce preocupă cor­pul didactic, acum, in preajma deschiderii noului an școlar. Delegați ai inspectoratului școlar județean referate pe temele : au susținut „Invâțâ­­mîntul de cultură generală și pregătirea tineretului pentru viață", „Orientarea școlară și profesională“. Discuțiile pe marginea acestor referate au avut loc pe comisii : învă­țători, profesori de limba ro­mână, limbi moderne și istorie, profesori de ma­tematică, fizică și chi­mie, profesori de biologie, a­gricultură și geografie și pro­fesori de educație fizică, mu­zică, desen. In cadrul consfătuirilor s-au realizat o amplă informare și un valoros schimb de experi­ență privind sarcinile educati­ve de prim ordin, integrarea tineretului in contextul so­cietății in plină mișcare și transformare, tehnologia cu­noașterii și orientării elevilor, instrumentele acțiunii de ori­entare școlară și profesiona­lă. Comisiile au mai dezbătut tematica cercurilor pedago­gice pentru noul an școlar, au purtat discuții referitoare la programele și manualele șco­lare, la planificarea calenda­ristică etc. începerea convorbirilor oficiale româno - bulgare La 11 septembrie au început la Ruse convorbirile între delega­ția de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Bulgaria. Din partea Republicii Socia­liste România la convorbiri iau parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, Le­onte Răutu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte­ al Consiliului de Miniștri, președintele părții româ­ne în Comisia mixtă guvernamen­tală româno - bulgară de cola­borare economică și tehnico-ști­­ințifică, Octavian Groza, minis­trul energiei electrice, Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia. Din partea Republicii Popu­lare Bulgaria participă tovară­șii Jivko Jivkov, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.B., prim - vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Pencio Kubacinski, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.B., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcții­lor și arhitecturii, președintele părții bulgare în Comisia mixtă guvernamentală bulgaro - româ­nă de colaborare economică și tehnico - științifică, Konstantin Popov, ministrul energeticii și al combustibilului, Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucu­rești. Au participat, de asemenea, consilieri și experți. In cadrul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, cordială au fost abordate probleme privind con­struirea în colaborare a comple­xului hidroenergetic de pe Du­năre Islaz - Somovit și s-a făcut un schimb de păreri privind re­lațiile bilaterale.

Next