Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-07-01 / nr. 2862

* 1970 4 pagini 30 bani Anul XXVi nr. 2862 miercuri 1 iulie IN CURÂND, ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR VOR LUA IN DEZBATERE SARCINILE PRODUCȚIEI VIITOARE SPRE COTELE UNUI NOU CINCINAL Cîțiva dintre parametrii viitorului cincinal industrial : • In 1975 valoarea producției globale industriale a județului se va dubla față de 1970 • Numărul salariaților în creștere cu 70 la sută • Temelia cincinalului viitor „se toarnă“ acum ; e nevoie deci de o contribuție activă a fiecărui muncitor, inginer, funcționar Sarcinile complexe și de o im­portanță cu totul deosebită ca­re stau, în aceste zile și în pe­rioada imediat următoare, în fa­ța întreprinderilor industriale au dat un puternic impuls activității creatoare a tuturor colectivelor de muncă. Peste tot, ritmul de muncă s-a intensificat pentru ca semestrul I să se încheie cu re­zultate cît mai rodnice și a spori contribuția județului în marea bătălie pentru refacerea econo­miei în urma catastrofalelor inun­dații care s-au abătut asupra țării. In curind, in consiliile de ad­ministrație ale celor două com­binate, in comitetele de direc­ție, secții, ateliere și apoi in a­­dunările generale ale salariaților se vor dezbate — pentru o mai temeinică fundamentare și îm­bunătățire — prevederile planul IOAN HALUNGA, șeful sectorului de coordonare­­sinteză a comisiei economice de la Comitetul județean de partid Botoșani (Continuare în pagina a lll-a) IN JUDEȚUL BOTOȘANI Sărbătorirea Zilei învățătorului Ieri, în întregul județ s-a sărbătorit Ziua învățătorului. Cu acest prilej, în 13 centre școlare s-au organizat adunări festive la care au luat parte membri ai biroului Comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean , Gheorghe Ghinea, prim secretar al Comitetului județean de partid — la Dorohoi , Ioan Papară, Bratu Păun, Dumitru Breaban, loan Coman, secretari ai Comitetului județean de par­tid — la Darabani, Trușești, Bucecea, Nicolae Bălcescu , Con­stantin Iurea, prim secretar al Comitetului municipal de partid — la Botoșani. La adunarea festivă din municipiul Botoșani a vorbit to­varășul Mihai Dumitriu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, care, trecind în revistă succesele anului școlar ce a trecut, indicînd eforturile pentru viitorul an, a felicitat căl­duros slujitorii școlii din județul nostru pentru rezultatele obți­nute. In cadrul adunării au adus salutul lor reprezentanți ai Co­mitetului municipal U.T.C. și ai Consiliului municipal al organi­zației pionierilor. Participanții la festivitate au vizionat apoi spectacolul cu piesa „D-ale carnavalului“, prezentat de un colectiv al Teatru­lui „Mim­i Eminescu" și au vizitat o expoziție cu lucrări execu­tate de cadre didactice, deschisă la Liceul „A. T. Laurian” și una organizată la Școala populară de artă în foaierul teatru­lui. REPORTAJ VACANȚA ÎN SALOPETĂ — Spre deosebire de a­­nii trecuți — ne spunea to­varășul IOAN DRAGOMIR, prim secretar al comitetu­lui județean U.T.C. — tineretul școlar a fost organizat în brigăzi de muncă patriotică încă din timpul anului. Practic, nu există localitate în care să nu fi fost înființate o astfel de brigadă ca­­re-și va desfășura activitatea timp de două săptămîni, lată-ne pe teren... La Păltiniș, brigada tinerilor, formată din 23 de elevi de la diferite școli și-a început activi­tatea la cîmp, pe 20 iunie, cînd numai într-o singură zi a prășit 4 ha de porumb. „Sîntem mul­țumiți că ni s-a acordat o tarla pe care s-o lucrăm numai noi elevii“ — ne declara șeful bri­găzii, Dănilă Constantin, elev al Liceului din Darabani. In ziua cînd i-am vizitat, tinerii din Păltiniș munceau pentru a ter­mina de prășit porțiunea ce le-a fost rezervată, urmînd ca a doua zi să înceapă lucrul pe un alt teren. Intre acești tineri — brigadierul de cîmp Nicolae Caia­­ — Trebuie să remarc felul în care acești băieți noastre își desfășoară ai comunei munca. In fiecare zi, cu pasiunea unor adevărați cooperatori, ei sînt prezenți pe cîmp încă dis-de-di­­mineața. La început credeam că vor trebui supravegheați, mai ales asupra calității prășitului, acum însă ne-am convins că nu-i necesar. Ei lucrează sin­guri și încă foarte bine. Aceeași animație, aceeași muncă entuziastă am intilu­it-o și pe tarlalele fermei nr. 4 din Da­rabani, a Stațiunii experimenta­le agrozootehnice Popăuți. Din 17 iunie, în fiecare dimineață, mijloacele de transport ale fer­mei aduc aici pe cei 150 de e­­levi, toți ai Liceului din Dara­bani, ce locuiesc în oraș sau în comunele învecinate Hudești și Concești. „Observ la acești elevi o mare pasiune pentru lucrările agricole, care mi se pare a fi un ferment al viitoarei profesii de inginer agronom sau de medic veterinar“ — ne spunea șeful fer­mei, inginerul Alexandru Artin. Zilnic sunt întrebat despre pro­cedeele și metodele agrotehni­ce, despre măsurile ce trebu­iesc luate în vederea combaterii dăunătorilor etc”. — Cum reușiți să le organi­zați munca ? — Un ajutor în această privin­ță ni-l acordă însuși modul lor de organizare pe brigăzi, fieca­re grupă avînd un responsabil, apoi și faptul că zilnic ne bucu­răm de prezența unor cadre di­dactice profesorii ale liceului, cum ar fi Nicolae Huțanu, Cor­­neliu Mi­­cescu, Constantin Bu­ruiană și i­ții, care participă e­­fectiv la muncă alături de elevi. Aspectul muncii lor depinde de urgența lucrărilor noastre. Cîte­­va brigăzi porumbului lucrează la proșitul și leguminoaselor pentru boabe, mai multe fete privesc cînepa iar pe unii băieți îi folosim la încărcatul lucernei. A. SILVIU (Continuare în pagina a lll-a) B­I­B­­L­I­U I­I, C­A CENTRALĂ UNIVERSITARĂ­­ ___­M. EMINESCU* IAȘI t Mecanizatorul Gh. Arotărițev (I.M.A. Coțușca) pe tarlalele C.A.P. Crasnaleuca Fotografia : I. NEGREA A PROLETARI DIN TOATE IARILE, UNITI - VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Modernizări la fabrica „Granitul" Pentru 1 000 teracote produse de Fabrica „Granitul" din Mihăileni se cheltuiesc în prezent, în medie, cîte 3 722 lei. O analiză atentă a elementelor de cheltuieli scoate în evidență faptul că o bună parte a aces­tora se datoresc consumului mare de lemn folosit, drept combustibil, la ardere în cup­toare. Pe baza unui studiu efectuat de că­tre un grup de specialiști de la I.I.L. Doro­hoi s-au început în aceste zile lucrările de modernizare a liniei tehnologice de pro­ducere a teracotei vizînd în primul rînd în­locuirea lemnului cu combustibil lichid. Lu­crările se execută cu ajutorul creditelor pentru mică mecanizare acordate de ban­că — 445.200 lei — și urmează a se ter­mina pînâ la sfîrșitul acestui an. E vorba de construirea a două cuptoare moderne și a unei camere de glazurare care vor per­mite, o dată cu îmbunătățirea calității pro­duselor, și creșterea producției anuale de teracotă la 360 mii cable față de 300 mii cit se produce în prezent. Calculele de eficiență economică arată posibilitatea reducerii cheltuielilor de pro­ducție cu 602 lei/min bucăți de teracotă și rambursarea creditelor de mică mecanizare, numai din sporul din beneficii, doar în 3 ani. Redacția si administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor jef - 11328 Redactor jef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economica si culturală - 12487 Secțiile viață de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații si scrisori - 11217 Administrația ” 12372 IERI, ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVIARYA MEHR, ÎMPREUNĂ CU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranu­lui și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Arya­­mehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vice­președintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile ro­mâne atașate pe lângă șeful sta­tului Iranian, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pa­vel Silard, ambasadorul Româ­niei la Teheran, general - loco­tenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Ma­jor, precum și Ardeshiz Za­­hedi, ministrul afacerilor ex­terne al Iranului, Soltan Sanan­­daji, ambasadorul Iranului București și alte persoane i­a­la­niene care-l însoțesc pe Șahin­­șah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la or­dinea zilei al volubililor craio­­veni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semni­ficației întîlnirii dintre șeful sta­tului român și șeful statului ira­nian, asupra bunelor relații sta­tornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante pro­bleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și inde­pendenței, respectul reciproc, co­laborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața inter­națională, România și Iranul ac­ționează pentru cooperarea prietenia între popoarele lumii și șî oferă, prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de a­devărata prietenia și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni l-au în­­tîmpinat în vizita lor pe suvera­nul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Bubălău, președin­tele Consiliului popular al ju­dețului Dolj, primarul municipiu­lui Craiova, Ion Zavâleanu, pre­cum și alte notabilități locale Primul punct al itinerarului este Uzina „Electroputere". Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, com­plexul de fabrici­rea în Craiova se de­ja intra­înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale pa­triei, pe arterele feroviare ale altor țări, cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrica „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror auto­ritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Con­siliului de Stat urări de bun ve­nit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestă­ții Sale, Șahinșahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. In uralele și aplauzele craiove­­nilor veniți ia întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se în­dreaptă spre oraș. uzinei „Electroputere" este, de asemenea, însemnul distinctiv al numeroase tipuri de motoare e­­lectrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice rec­liza­­te aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statu­lui nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pah­lavi. Din discuțiile pe care le-am surprins in momentele ce au premers sosirea la uzină, in (Continuare in pagina a IV-a) „Electro­putere t” își relevă virtuțile Bucecea e un fel de de onoare pentru județul poartă nos­tru. Comuna are multe detalii de urbanism și ■— de ce să n-o spunem ? — ne place să o pre­zentăm oaspeților. Insă o atare calitate obligă la multe. Cine a căutat să pătrundă cuvintele to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU rostite recent în fața cooperato­rilor din Bucecea a înțeles acest lucru. Iată ce spunea secretarul ge­neral, cu acest prilej: „Am vizi­­tat ferma zootehnică a coopera­tivei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezul­tatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper­ă de altfel și președintele coopera­tivei și șeful fermei au spus a­­cest lucru — că producțiile vi­itoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ prevedeți, e bine ; dar trei mii e și mai bine. Cind veți obține atit, vor crește și mai mult veniturile dumnea­voastră". Simțindu-se mîndri cu ce au obținut pînă acum — și fără în­doială că ceea ce au făcut e meritul lor — nu se prea uită prin jur să vadă că sînt și al­ții care procedează chiar mai bine decit ei. Am fost contra- Ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) nu numai identitate de nume ci și de rezultate „DOUĂ MII LITRI DE LAPTE E BINE; DAR TREI MII E ȘI MAI BINE ȘÍ TELEGRAMA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU La chemarea țărănimii cooperatiste din județul Teleorman, toți mem­brii cooperativelor agricole de producție din această parte a țării, mobili­zați de organizațiile de partid, sunt hotărîți să-și sporească contribuția la formarea fondului central de produse agricole, care să ducă la diminuarea pierderilor provocate economiei naționale de inundații și să asigure înfăp­tuirea planului de stat pe acest an. Analizînd posibilitățile de care dispune fiecare unitate, țăranii coope­ratori din județul Botoșani se angajează să livreze în acest an, peste plan : 1.800 tone grîu, 3 600 tone porumb, 1.700 tone legume, 2.800 tone cartofi, 50 tone mac, 200 tone carne, 8.000 hectolitri lapte de vacă și 2.000 hecto­litri lapte de oaie. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, membrii coope­ratori, cadrele tehnice și de conducere din agricultură, vor depune eforturi susținute și de acum înainte pentru o mai bună organizare a muncii, întă­rirea disciplinei și ordinei în toate sectoarele de activitate, folosind la ma­ximum timpul de lucru, forța oamenilor și mijloacele mecanice ce le stau la dispoziție, pentru a obține sporuri cît mai însemnate de producții vege­tale și animaliere. Vă încredințăm iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizațiile noastre de partid, toți oamenii muncii de pe aceste meleaguri vor desfășura o muncă susținută pentru înscrierea județului Botoșani cu realizări din ce în ce mai importante în efortul întregului nostru popor, de a face țara mai înfloritoare, de a îndeplini și depăși sarcinile trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist ROMân. _____________________________________________AL P. C. R. COMITETUL JUDEȚEAN BOTOȘANI BOTOȘANI. Ritmuri noi in vechea piață a Raoulua Fotografia : I. NEGREA t k

Next