Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-08-02 / nr. 2890
Anul XXVI nr. 2890 duminică 2 august 1970 4 pagini 30 bani BOTOȘANI. Se construiește noul liceu in parcul „M. Eminescu“ Fotografiat I. NEGREA Urgențe In actuala campanie agricolă ZILE DE MAXIM EFORT PE OGOARE • TREIERIȘUL NU ESTE IN ACELAȘI RITM CU RECOLTATUL • LA BAZELE DE RECEPȚIE S-AU TRANSPORTAT CANTITĂȚI MICI DE GRIU • AȚI REPARAT COMBINELE APROAPE 6 LUNI, AU FOST RECEPȚIONATE ȘI SUPRARECEPȚIONATE, S-AU ADUS ȘI LAUDE PENTRU CALITATE. DAR CIND AU INTRAT IN LAN, S-AU DEFECTAT. DE CE ? Pînâ sîmbătă dimineața, în județul nostru, griul a fost recoltat de pe 72 la sută, iar cooperativele agricole din Hlipiceni, Durnești și Stăuceni, au terminat recoltatul acestei culturi. E greu, dacă nu imposibil, să redăm entuziasmul cu care se lucrează în unele cooperative agricole la strînsul recoltei. Zi-lumină, aceasta este durata de lucru la seceriș și la treieriș. La Santa Mare, toată lumea se afla pe cîmp. Inginerul agronom Gheorghe Ferdoschi, care se întorcea de pe tarlale, ne-a prezentat o situație bună. — Sîmbătă seara încheiem recoltatul. Meritul este în primul rînd al celor 6 mecanizatori. Nici unul n-a recoltat zilnic mai puțin de 10 — 12 tone. Petru Gîscă și Petru Crețu, au recoltat fiecare, zilnic, mai mult de un vagon și jumătate grîu. Datorită acestui fapt, griul de pe 236 ha este deja în magazii. La noi se lucrează în flux continuu. Toate paiele de pe suprafața recoltată cu combinele au fost balotate. Tractoriștii Constantin Ancuța, Mihai Pintilie și Mihai Bostan, realizează zilnic cîte 17 — 18 tone paie îmbalotate. In unele cooperative agricole însă am constatat că treburile din actuala campanie sînt lăsate să se desfășoare la întîmplare, factorii răspunzători de organizarea muncii n-au ajuns încă la concluzia că trebuie să facă mai mult. Lipsurile pornesc chiar de la unii secretari de comitete comunale de partid, care se mulțumesc doar cu situațiile ce le primesc de la cooperativele agricole, în loc să mobilizeze și să dinamizeze toate forțele la recoltat și treieriș. Un exemplu concludent l-am întîlnit la Călărași. Secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Orășanu, cu toate eforturile depuse — n-a reușit să ne prezinte o situație clară a lucrărilor agricole din actuala campanie. Și nu se stă de loc bine la cooperativa agricolă din Călărași. Pe mai mult de 200 ha, griul a ajuns de mult în stadiul de coacere deplină, a început să se scuture o parte din boabele spicelor, dar aceasta nu dă prea mare bătaie de cap președintelui Gheorghe Tucaliuc și ing. Lazaros Vrajotis. Dovadă , se muncește la întîmplare, nu sunt dirijate forțele mecanice și manuale acolo unde e absolut necesar. In timp ce pe tarlaua „Bulhac" I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) r AȘI LUCRĂRI ANTIEROZIONALE Anul trecut s-au executat in județul nostru lucrări antierozionale pe terenurile arabile in suprafață de 10.900 ha. Pentru anul 1970, sarcina asumată de unitățile agricole este să execute astfel de lucrări pe 11.500 ha. Suprafețele respective au fost identificate și s-a stabilit ca operațiunile propriu - zise să se execute, cum e și normal, cu prilejul arăturilor de vară și de toamnă. Se prevede ca în acest sens să se facă lucrări urmărind realizarea de agroterase pe mai mult de 5.000 ha, iar pe alte peste 6.000 să se execute culturi în fîșii și cu benzi inierbate. Intrucît cu prilejul recoltării cerealelor păioase au fost eliberate o serie de terenuri, zilele acestea specialiștii Oficiului pentru cadastru, proiectare și gospodărire a apelor (O.C.P.G.A.) din Botoșani vor trece prin unitățile agricole pentru amplasarea la teren a lucrărilor respective. Este de așteptat ca inginerii șefi și președinții cooperativelor agricole să le acorde tot sprijinul. ț— ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR Folosirea celor 480 minute - obiectivul central al analizei La F.C. Dorohoi In mod constant — trimestru de trimestru, an de an — colectivul de muncă de la Fabrica de confecții Dorohoi a obținut rezultate bune în îndeplinirea indicatorilor de plan și, în urma analizelor efectuate, nu s-a pus niciodată problema nerealizării sarcinilor intensificării planificate ci doar a eforturilor pentru ca activitatea de aici să urce noi trepte calitative. Bilanțul primului semestru din acest an, prezentat adunării generale a salariaților de Gh. Burlacu, președintele comitetului de direcție, consemnează depășirea producției marfă cu 1236 mii lei (103,1 la sută), spor ce s-a obținut, în totalitate, pe seama creșterii productivității muncii — un plus de 2414 mii lei la producția marfă vindută și încasată și un beneficiu suplimentar de 700 mii lei. Deosebit de aceste succese, adunarea generală a salariaților a fost informată și de neajunsurile și lipsurile ce s-au manifestat în ultima și pentru care se fac perioadă vinovați membrii comitetului de direcție cît și alți salariați din diferite locuri de muncă. In mod sintetic, acestea au fost determinate de acte de indisciplină și de gradul scăzut de calificare al unor salariați. In cursul semestrului I, pe lîngă un număr mare de concedii medicale, s-au înregistrat 440 om-dre absențe nemotivate, și 1184 om-ore învoiri și concedii fără plată, timp care se putea realiza o producnție în valoare de aproape 100.000 lei. In legătură cu concediile medicale au fost criticate o serie de salariate, ca de exemplu Strauca Șerban, Florica Hîj care în timpul „incapacității“ de muncă au fost văzute prin magazine sau restaurante Florica Murărașu care se folosisea frecvent de certificat medical și-și anunța cu anticipație data cînd urma să nu mai vină la lucru. Desigur, nu la nivel de unitate s-au luat măsurile impuse, respectiv anularea certificatelor medicale, dar considerăm că și consiliul sindical orășenesc, poate chiar și cel județean ar fi bine dacă împreună cu Direcția județeană sanitară ,or găsi mijloacele care să ducă la creșterea răspunderii in eliberarea certificatelor medicale. Nivelul redus de calificare dus la nenumărate întreruperi in a producție din cauza întreținerilor și reparațiilor necorespunzătoare efectuate la mașinile speciale de butoniere, de cusut nasturi și tripleturi și la nerealizarea normelor de producție de către 113 muncitori. Dacă toți lucrătorii și-ar fi îndeplinit normele stabilite se putea obține, suplimentar, peste un milion lei. In legătură cu normele de producție a reieșit cu prisosință că acestea nu au o fundamentare științifică, că nu mai corespund condițiilor organizatorice și ex- D. STINCEANU (Continuare în pagina a lll-a) In secția strungărie a I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani Fotografia : I. NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIHWA I AL LUMIITULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. țl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN _________________________ __________________________I Redacția ți administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor jef - 11328 Redactor țef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11108 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația ~ 12372 \ loan Gheorghe, primarrul comunei Albești . La 19 aprilie a.c. in ziarul 1 * „Clopotul“ a apărut la a \ ceasta rubrică o notă in ț i care imi manifestam ne t ' mulțumirea pentru faptul { că nu suntem ajutați de ? organele județene să ia 1 acordam, la rețeaua elec- strica, căminele culturale ? din Buimăceni și Coștiu- J tgeni și grădinița de copii din Buimăceni. De asemenea, am solicitat intespectoratului școlar județițean să ne repartizeze ț / fonduri pentru electrificarea școlilor nr. 1 și 2 din Jijia. Am citit răspunsurile date de cei in drept, s-a deplasat la Albești in inginerul șef Petru Ceguș de la I.G.C.L., ne-ami mustrat pentru că ne-ami adresat redacției, a prosimis că „se va rezolva" și ț - a plecat. Nici astăzi nu s-a făcut nimic. Cu timp te va mai trece pînă vom rezolva problema electrificârii acestor edificii cult ^turale ? ^ ^ Emil Pricop, directorul I.G.C.L. Botoșani : N-am r i cunoscut situația de la J 1 Albești. E o lucrare de anul trecut. Totuși, voi triimite un delegat la fața locului să constate situațția, să mă informeze pentru a lua măsuri urgente la de terminarea acestor lucruri. Fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea. Consultație tehnică TOT LA... DISTANȚĂ Cititorii noștri își mai amintesc probabil, în esență, chestiunile ce le-am ridicat acum două luni într-un articol pe marginea discuțiilor la „masa rotundă“, organizate de redacție între șefii celor două ferme de taurine de la Havîrna (una de stat și alta cooperatistă). Cum au evoluat lucrurile de atunci, ce s-a rezolvat, ce a mai rămas de făcut pentru ca distanța ce desparte ferma nu însă înainte de a prezenta situația din unitățile respective, cooperativei agricole de cea . Dacă discutăm despre ritmul statului să fie redusă cît mai în care a crescut producția maimult ? Cu aceste probleme netă în ultimele două luni la cavom ocupa în articolul de față, operativa agricolă atunci datele DUPĂ DOUĂ LUNI, DIN NOU LA HAVIANA sunt net în favoarea ei. In timp ce în 5 luni s-au realizat 215 I, în două luni — 252 I, adică un spor de peste sută la sută. Mă rog, nimeni nu neagă efortul depus de colectivul acestei ferme ; avem de-a face cu un progres față de perioada anterioară. Cît a contribuit la aceasta dialogul organizat între șefii de ferme rămîne de văzut. Nimeni nu poate însă să treacă cu vederea că producția realizată este mult prea mică la cooperativa agricolă, inferioară chiar posibilităților ei limitate de furajare . Remus Motocea (noul șef de fermă de la C.A.P.) se pare că știe ce vrea și știe cum se poate realiza producție bună, însă nu e sprijinit îndeajuns, cu toate că asupra acestei laturi am mai atras atenția și rîndul trecut conducerii cooperativei, organizației de partid. De data aceasta a participat la discuție și tovarășul Vasile Bosînceanu, secretarul comitetului comunal de partid care a asigurat pe lucrătorii fermei cooperatiste de tot sprijinul său. Și evident că de acest sprijin are nevoie tînărul șef de fermă, ferma în ansamblul ei, pentru că asupra buneii desfășurări a muncii continuă să greveze o seamă de neajunsuri de ordin organizatoric. Să le prezentăm și pe scurt : a) disciplina, ordinea nu prea face „casă bună” cu unii cooperatori ce lucrează în fermă, dis pozițiile de respectare a tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte fiind privite ca ceva facultativ ; unii chiar caută, peste capul șefului de fermă, să obțină contramandarea lor (cazurile cu Constantin Gh. Chiribău, care face „marș“ cu vacile între pășune și tabără ; cu Constantin Barnea, care „botează" laptele de-l aduce la 1,5 la sută grăsime ; Zgîmbău și altele); cu Constantin Organizația de partid, consiliul de conducere să sprijine, în continuare, conducerea fermei în eliminarea acestor neajunsuri. Aceasta să se extindă însă asupra întregului personal din zootehnie. Lipsa de exigență față de respectarea dispozițiilor date de consiliul de conducere se traduce și în alte nereguli în dauna fermei. De pildă, cu toate că pășunea este satisfăcătoare și ar oferi posibilități pentru obținerea unei producții mai bune de la vaci, acest lucru nu se realizează din pricina unor cooperatori de la ferma mixtă, care crește și ovine (șef de fermă Stelu Saviuc). Deși s-a făcut repartizarea pășunii pe specii, iar cei de la taurine au urmărit, în general, realizarea pășunatului rațional, turmele de oi, cu știrea și fără știrea conducerii, au fost lăsate pe pășunile vacilor. Drept urmare, la oi se depășește planul la lapte, iar la vaci nici nu se realizează, pentru că vacile, în urma oilor nu pasc. In privința aceasta credem că daunele aduse fermei de taurine — la întreaga lor valoare — trebuie suportate de păstorii indisciplinați de la oi, sau de șefii lor. De asemenea, ferma trebuie sprijinită cu un supliment de masă verde — vegetație există pe toate văile — pentru a forța și stimula fiziologia producției de lapte. Există astfel de posibilități : trebuie identificate porțiunile respective de finețe, pășuni etc. și puse la dispoziția fermei de vaci. b) executarea corectă și completă a mulsului ar fi o altă latură importantă ce necesită rezolvarea operativă. In momentul de față vacile sunt mulse fără să fie legate. Trece una, în I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Specificare Fermele de taurine ale I.A.S. C.A.P. la 25 mai a.c. — producția marfă medie pe vacă furajată (litri) 1019 la 28 iulie a.c. — producția marfă medie pe vacă furajată (litri) 1730 467 A gH La 15 martie, la Osaka, pe colinele Senri, s-a apăsat pe butonul unui ordinator. Poate în anul... 6970, oamenii vor apăsa tot pe un buton pentru a scoate din pămînt capsula cu mesajul civilizației noastre. Sau, cine știe, poate doar un simplu gînd va despica la sfîrșitul pămîntul în locul unde, Expoziției Mondiale de la Osaka, a fost îngropată „capsula timpului”, o sferă din oțel cuprinzînd simbolurile civilizației la care a ajuns omenirea în 1970. „Progresul și armonia umanității“ — tema prezentei expoziții — sunt evocate la fiecare pas pe cele 330 ha afectate lui „Expo 70“. Civilizația tradițională alternează cu cea a viitorului, împletite în cele mai stranii și miraculoase realizări ale gîndirii umane. întreaga expoziție este, s-ar putea spune, o modernă stilizare a tradiționalului, ca omniprezentul însemn heraldic al medievalilor samurai, sakura — floarea de cireș — blazonul expoziției, reprezentată în multiple și ciudate forme. Japonia, exclamă un panou, „nu este numai muntele Fiji, cireșii înfloriți și gheișele". Japonia înseamnă aici primul videotelefon în culori, primul foto-jurnal cu transmitere la domiciliu, „astrorama“ — ultima invenție a industriei cinematografice — ordinatoare și petrolierul automatizat de 500 000 de tone. Chiar de la intrare, vizitatorul este înconjurat de simbolurile evoluției umanității . Soarele, maternitatea și tinerețea. In turnul înalt ce poartă la exterior o mască aurită simbolizînd astrul zilei este înfățișată întreaga evoluție a vieții de la amoebă la dinosauri, de la omul preistoric la cel contemporan și, mai departe, în vîrful spiralei, o îndrăzneață previziune a viitorului. Deplasarea se poate face de la un pavilion la altul cu monoraiul, gondola aeriană sau trotuarul rulant, care prefigurează și ele transportul în comun al viitorului. Pavilionul țării gazdă — 5 structuri cilindrice în formă de sakura — introduce vizitatorul în minunile electronicii japoneze, în universul sofisticat al tranzistorilor miniaturali. In forme tradiționale sau moderne, pavilioanele marilor firme japoneze Mitsubishi, Matsushita sau Mitsuri, sunt în expoziție o prezență de o masivitate impresionantă. Trustul Hitachi face pentru prima oară demonstrația unui spectacol de televiziune cromatică pe un ecran gigant, în care scop sunt folosite trei fascicule laser în culori. La pavilionul de comunicații, un ordinator cu numele lui Bach improvizează, la o simplă sugestie verbală, o întreagă partitură muzicală. Viitorul este transfigurat în forme atît de îndrăznețe, încît în incinta expoziției vizitatorul pierde sensul real al lucrurilor. Clădirile nu au fațade, întregul edificiu este un obiect — o sferă, un vas, un glob de cristal — toate canoanele arhitecturale au fost sfărîmate. Păduri de roboți în formă de copaci și păsări electronice oferă la dorința vizitatorului orice anotimp. Dispuse pe pantele înclinate parcă ale unui crater de vulcan, pavilioanele celor peste 70 de state participante sunt concepute și ele ca o linie ascendentă a omenirii spre progres. In pavilionul U.R.S.S., cel mai vast și mai înalt, simbolizînd un drapel desfășurat, un număr de sateliți ai FLORICA VRINCEANU (Continuare in pagina a lll-a) Prognoza In zilele de 3, 4 și 5 august vremea va fi frumoasă și călduroasă în prima parte a intervalului, apoi va deveni ușor instabilă iar temperatura va scădea. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit, la început din sectorul sudic și apoi di, nord-vest. ' k