Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-08-02 / nr. 2890

Anul XXVI nr. 2890 duminic­ă 2 august 1970 4 pagini 30 bani BOTOȘANI. Se construiește noul liceu in parcul „M. Eminescu“ Fotografiat I. NEGREA Urgențe In actuala campanie agricolă ZILE DE MAXIM EFORT PE OGOARE • TREIERIȘUL NU ESTE IN ACELAȘI RITM CU RECOLTATUL • LA BAZELE DE RECEPȚIE S-AU TRANSPORTAT CANTITĂȚI MICI DE GRIU • AȚI REPARAT COMBINELE APROAPE 6 LUNI, AU FOST RECEPȚIONATE ȘI SUPRARECEPȚIONATE, S-AU ADUS ȘI LAUDE PENTRU CALITATE. DAR CIND AU INTRAT IN LAN, S-AU DEFEC­TAT. DE CE ? Pînâ sîmbătă dimineața, în ju­dețul nostru, griul a fost recoltat de pe 72 la sută, iar cooperati­vele agricole din Hlipiceni, Dur­­nești și Stăuceni, au terminat re­coltatul acestei culturi. E greu, dacă nu imposibil, să redăm entuziasmul cu care se lu­crează în unele cooperative agri­cole la strînsul recoltei. Zi-lumi­­nă, aceasta este durata de lu­cru la seceriș și la treieriș. La Santa Mare, toată lumea se afla pe cîmp. Inginerul agronom Gheorghe Ferdoschi, care se în­torcea de pe tarlale, ne-a pre­zentat o situație bună. — Sîmbătă seara încheiem re­coltatul. Meritul este în primul rînd al celor 6 mecanizatori. Nici unul n-a recoltat zilnic mai puțin de 10 — 12 tone. Petru Gîscă și Petru Crețu, au recoltat fiecare, zilnic, mai mult de un vagon și jumătate grîu. Datorită acestui fapt, griul de pe 236 ha este de­ja în magazii. La noi se lucrea­ză în flux continuu. Toate paiele de pe suprafața recoltată cu combinele au fost balotate. Trac­toriștii Constantin Ancuța, Mihai Pintilie și Mihai Bostan, realizea­ză zilnic cîte 17 — 18 tone paie îmbalotate. In unele cooperative agricole însă am constatat că treburile din actuala campanie sînt lăsate să se desfășoare la întîmplare, factorii răspunzători de organiza­rea muncii n-au ajuns încă la concluzia că trebuie să facă mai mult. Lipsurile pornesc chiar de la unii secretari de comitete co­munale de partid, care se mulțu­mesc doar cu situațiile ce le pri­mesc de la cooperativele agrico­le, în loc să mobilizeze și să di­namizeze toate forțele la recol­tat și treieriș. Un exemplu con­cludent l-am întîlnit la Călărași. Secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Orășanu, cu toate eforturile depuse — n-a reușit să ne prezinte o situație clară a lucrărilor agricole din ac­tuala campanie. Și nu se stă de loc bine la cooperativa agricolă din Călărași. Pe mai mult de 200 ha, griul a ajuns de mult în sta­diul de coacere deplină, a înce­put să se scuture o parte din boabele spicelor, dar aceasta nu dă prea mare bătaie de cap pre­ședintelui Gheorghe Tucaliuc și ing. Lazaros Vrajotis. Dovadă , se muncește la întîmplare, nu sunt dirijate forțele mecanice și manuale acolo unde e absolut necesar. In timp ce pe tarlaua „Bulhac" I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) r AȘI LUCRĂRI ANTIERO­ZIONALE Anul trecut s-au execu­tat in județul nostru lu­crări antierozionale pe te­renurile arabile in supra­față de 10.900 ha. Pentru anul 1970, sarcina asuma­tă de unitățile agricole este să execute astfel de lucrări pe 11.500 ha. Su­prafețele respective au fost identificate și s-a sta­bilit ca operațiunile pro­priu - zise să se execute, cum e și normal, cu prile­jul arăturilor de vară și de toamnă. Se prevede ca în acest sens să se facă lu­crări urmărind realizarea de agroterase pe mai mult de 5.000 ha, iar pe alte peste 6.000 să se execute culturi în fîșii și cu benzi inierbate. Intrucît cu prile­jul recoltării cerealelor pă­­ioase au fost eliberate o serie de terenuri, zilele a­­cestea specialiștii Oficiu­lui pentru cadastru, pro­iectare și gospodărire a a­­pelor (O.C.P.G.A.) din Bo­toșani vor trece prin uni­tățile agricole pentru am­plasarea la teren a lucră­rilor respective. Este de așteptat ca in­ginerii șefi și președinții cooperativelor agricole să le acorde tot sprijinul. ț— ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR Folosirea celor 480 minute - obiectivul central al analizei La F.C. Dorohoi In mod constant — trimestru de trimestru, an de an — co­lectivul de muncă de la Fabrica de confecții Dorohoi a obținut rezultate bune în îndeplinirea in­dicatorilor de plan și, în urma analizelor efectuate, nu s-a pus niciodată problema nerealizării sarcinilor intensificării planificate ci doar a eforturilor pentru ca activitatea de aici să urce noi trepte calitative. Bilanțul primului semestru din acest an, prezentat adunării ge­nerale a salariaților de Gh. Bur­­lacu, președintele comitetului de direcție, consemnează de­pășirea producției marfă cu 1236 mii lei (103,1 la sută), spor ce s-a obținut, în totalitate, pe seama creșterii productivității muncii — un plus de 2414 mii lei la producția marfă vindută și încasată și un beneficiu supli­mentar de 700 mii lei. Deosebit de aceste succese, adunarea generală a salariați­lor a fost informată și de nea­junsurile și lipsurile ce s-au manifestat­­ în ultima și pentru care se fac perioadă vinovați membrii comitetului de direcție cît și alți salariați din diferite locuri de muncă. In mod sinte­tic, acestea au fost determinate de acte de indisciplină și de gradul scăzut de calificare al u­­nor salariați. In cursul semes­trului I, pe lîngă un număr mare de concedii medicale, s-au înre­gistrat 440 om-dre absențe ne­motivate, și 1184 om-ore învoiri și concedii fără plată, timp care se putea realiza o produc­­n­ție în valoare de aproape 100.000 lei. In legătură cu con­cediile medicale au fost criticate o serie de salariate, ca de e­­xemplu Strau­ca Șerban, Florica Hîj care în timpul „incapacită­ții“ de muncă au fost văzute prin magazine sau restaurante Florica Murărașu care se folo­si­sea frecvent de certificat medi­cal și-și anunța cu anticipație data cînd urma să nu mai vină la lucru. Desigur, nu la nivel de unitate s-au luat măsurile im­puse, respectiv anularea certi­ficatelor medicale, dar conside­răm că și consiliul sindical oră­șenesc, poate chiar și cel jude­țean ar fi bine dacă împreună cu Direcția județeană sanitară ,­or găsi mijloacele care să ducă la creșterea răspunderii in eli­­­­berarea certificatelor medicale.­­ Nivelul redus de calificare dus la nenumărate întreruperi in a­­ producție din cauza întrețineri­lor și reparațiilor necorespun­zătoare efectuate la mașinile speciale de butoniere, de cusut nasturi și tripleturi și la nereali­­zarea normelor de producție de către 113 muncitori. Dacă toți lucrătorii și-ar fi îndeplinit nor­mele stabilite se putea obține, suplimentar, peste un milion lei. In legătură cu normele de pro­ducție a reieșit cu prisosință că acestea nu au o fundamentare științifică, că nu mai corespund condițiilor organizatorice și ex- D. STINCEANU (Continuare în pagina a lll-a) In secția strungărie a I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani Fotografia : I. NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIH­WA I AL LUMI­ITULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. țl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN _________________________ _____­_____________________I Redacția ți administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor jef - 11328 Redactor țef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică­­­ culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11108 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația ~ 12372 \ loan Gheorghe, prima­­r­rul comunei Albești . La­­ 1­9 aprilie a.c. in ziarul 1 * „Clopotul“ a apărut la a­­­ \ ceasta rubrică o notă in ț i care imi manifestam ne­ t ' mulțumirea pentru faptul {­­ că nu suntem­ ajutați de ?­­ organele județene să ia­ 1 a­cordam, la rețeaua elec- s­­­trica, căminele culturale ?­­ din Buimăceni și Coștiu- J t­geni și grădinița de co­­­­­­pii din Buimăceni. De a­­­­­­semenea, am solicitat in­­t­e­spectoratului școlar jude­­ț­i­țean să ne repartizeze ț / fonduri pentru electrifica­­­­­­rea școlilor nr. 1 și 2 din­­­­ Jijia. Am citit răspunsuri­­­­­­le date de cei in drept,­­­­ s-a deplasat la Albești i­n inginerul șef Petru Ce­­­­­­guș de la I.G.C.L., ne-a­m­i mustrat pentru că ne-am­­­i adresat redacției, a pro­­s­­­i­mis că „se va rezolva" și ț­­ - a plecat. Nici astăzi nu­­ s-a făcut nimic. Cu­ timp t­e va mai trece pînă vom re­­­­­­zolva problema electrifi­­­­­­cârii acestor edificii cul­­t ^­turale ? ^ ^ Emil Pricop, directorul­­­ ­ I.G.C.L. Botoșani : N-am r i cunoscut situația de la J 1 Albești. E o lucrare de a­­­­­­nul trecut. Totuși, voi tri­­­­i­mite un delegat la fața­­­­ locului să constate situa­­ț­­­ția, să mă informeze pen­­­­­­tru a lua măsuri urgente l­a de terminarea acestor lu­­­­­­cruri.­­ Fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea. Consultație teh­nică TOT LA... DISTANȚĂ Cititorii noștri își mai amintesc probabil, în esență, chestiunile ce le-am ridicat acum două luni într-un articol pe marginea dis­cuțiilor la „masa rotundă“, orga­nizate de redacție între șefii ce­lor două ferme de taurine de la Havîrna (una de stat și alta co­operatistă). Cum au evoluat lu­crurile de atunci, ce s-a rezolvat, ce a mai rămas de făcut pentru ca distanța ce desparte ferma nu însă înainte de a prezenta situația din unitățile respective, cooperativei agricole de cea . Dacă discutăm despre ritmul statului să fie redusă cît mai în care a crescut producția mai­mult ? Cu aceste probleme ne­tă în ultimele două luni la ca­vom ocupa în articolul de față, operativa agricolă atunci datele DUPĂ DOUĂ LUNI, DIN NOU LA HAVIANA sunt net în favoarea ei. In timp ce în 5 luni s-au realizat 215 I, în două luni — 252 I, adică un spor de peste sută la sută. Mă rog, nimeni nu neagă efortul de­pus de colectivul acestei ferme ; avem de-a face cu un progres față de perioada anterioară. Cît a contribuit la aceasta dialogul organizat între șefii de ferme rămîne de văzut. Nimeni nu poa­te însă să treacă cu vederea că producția realizată este mult prea mică la cooperativa agrico­lă, inferioară chiar posibilităților ei limitate de furajare . Remus Motocea (noul șef de fermă de la C.A.P.) se pare că știe ce vrea și știe cum se poate realiza producție bună, însă nu e spri­­­jinit îndeajuns, cu toate că a­­supra acestei laturi am mai a­­tras atenția și rîndul trecut con­ducerii cooperativei, organizați­ei de partid. De data aceasta a participat la discuție și tovarășul Vasile Bosînceanu, secretarul co­mitetului comunal de partid care a asigurat pe lucrătorii fermei cooperatiste de tot sprijinul său. Și evident că de acest sprijin are nevoie tînărul șef de fermă,­­ ferma în ansamblul ei, pentru­­ că asupra buneii desfășurări a muncii continuă să greveze o seamă de neajunsuri de ordin­­ organizatoric. Să le prezentăm ș­i pe scurt : a) disciplina, ordinea nu prea f­­ace „casă bună” cu unii coope­­r­atori ce lucrează în fermă, dis­­­ pozițiile de respectare a tehno­logiei de exploatare a vacilor de lapte fiind privite ca ceva facultativ ; unii chiar caută, peste capul șefului de fermă, să obțină contramandarea lor (ca­zurile cu Constantin Gh. Chiri­­bău, care face „marș“ cu vaci­le între pășune și tabără ; cu Constantin Barnea, care „botea­ză" laptele de-l aduce la 1,5 la sută grăsime ; Zgîmbău și altele); cu Constantin Organizația de partid, consiliul de condu­cere să sprijine, în continuare, conducerea fermei în eliminarea acestor neajunsuri. Aceasta să se extindă însă asupra întregu­lui personal din zootehnie. Lipsa de exigență față de respectarea dispozițiilor date de consiliul de conducere se traduce și în alte nereguli în dauna fermei. De pildă, cu toate că pășunea este satisfăcătoare și ar oferi posi­bilități pentru obținerea unei producții mai bune de la vaci, a­­cest lucru nu se realizează din pricina unor cooperatori de la ferma mixtă, care crește și ovi­­­ne (șef de fermă Stelu Saviuc). Deși s-a făcut repartizarea pă­șunii pe specii, iar cei de la tau­rine au urmărit, în general, rea­lizarea pășunatului rațional, turmele de oi, cu știrea și fără știrea conducerii, au fost lăsate pe pășunile va­cilor. Drept urmare, la oi se depășește planul la lapte, iar la vaci nici nu se realizează, pen­tru că vacile, în urma oilor nu pasc. In privința aceasta credem că daunele aduse fermei de tau­rine — la întreaga lor valoare — trebuie suportate de păstorii indisciplinați de la oi, sau de șefii lor. De asemenea, ferma trebuie sprijinită cu un supliment de masă verde — vegetație e­­xistă pe toate văile — pentru a forța și stimula fiziologia pro­ducției de lapte. Există astfel de posibilități : trebuie identificate porțiunile respective de finețe, pășuni etc. și puse la dispoziția fermei de vaci. b) executarea corectă și com­pletă a mulsului ar fi o altă latură importantă ce necesită rezolvarea operativă. In momen­tul de față vacile sunt mulse fără să fie legate. Trece una,­­ în­ I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Specificare Fermele de taurine ale I.A.S. C.A.P. la 25 mai a.c. — producția marfă medie pe vacă furajată (litri) 1019 la 28 iulie a.c. — producția marfă medie pe vacă furajată (litri) 1730 467 A gH La 15 martie, la Osaka, pe co­linele Senri, s-a apăsat pe buto­nul unui ordinator. Poate în a­­nul... 6970, oamenii vor apăsa tot pe un buton pentru a scoate din pămînt capsula cu mesajul civi­lizației noastre. Sau, cine știe, poate doar un simplu gînd va despica la sfîrșitul pămîntul în locul unde, Expoziției Mondiale de la Osaka, a fost îngropată „capsula timpului”, o sferă din oțel cuprinzînd simbolurile civili­zației la care a ajuns omenirea în 1970. „Progresul și armonia umani­tății“ — tema prezentei expoziții — sunt evocate la fiecare pas pe cele 330 ha afectate lui „Expo­ 70“. Civilizația tradițională alter­nează cu cea a viitorului, împle­tite în cele mai stranii și miracu­loase realizări ale gîndirii uma­ne. întreaga expoziție este, s-ar putea spune, o modernă stilizare a tradiționalului, ca omniprezen­tul însemn heraldic al medieva­lilor samurai, sakura — floarea de cireș — blazonul expoziției, reprezentată în multiple și ciu­date forme. Japonia, exclamă un panou, „nu este numai muntele Fiji, ci­reșii înfloriți și gheișele". Japo­nia înseamnă aici primul video­telefon în culori, primul foto-jur­­nal cu transmitere la domiciliu, „astrorama“ — ultima invenție a industriei cinematografice — ordinatoare și petrolierul auto­matizat de 500 000 de tone. Chiar de la intrare, vizitatorul este înconjurat de simbolurile e­­voluției umanității . Soarele, ma­ternitatea și tinerețea. In turnul înalt ce poartă la exterior o mas­că aurită simbolizînd astrul zi­lei este înfățișată întreaga evo­luție a vieții de la amoebă la di­­nosauri, de la omul preistoric la cel contemporan și, mai departe, în vîrful spiralei, o îndrăzneață previziune a viitorului. Deplasa­rea se poate face de la un pavi­lion la altul cu monoraiul, gon­dola aeriană sau trotuarul ru­lant, care prefigurează și ele transportul în comun al viitorului. Pavilionul țării gazdă — 5 struc­turi cilindrice în formă de sakura — introduce vizitatorul în minu­nile electronicii japoneze, în u­­niversul sofisticat al tranzistorilor miniaturali. In forme tradiționale sau moderne, pavilioanele ma­rilor firme japoneze Mitsubishi, Matsushita sau Mitsuri, sunt în expoziție o prezență de o masi­vitate impresionantă. Trustul Hi­tachi face pentru prima oară de­monstrația unui spectacol de te­leviziune cromatică pe un ecran gigant, în care scop sunt folosite trei fascicule laser în culori. La pavilionul de comunicații, un or­dinator cu numele lui Bach im­provizează, la o simplă sugestie verbală, o întreagă partitură mu­zicală. Viitorul este transfigurat în for­me atît de îndrăznețe, încît în incinta expoziției vizitatorul pier­de sensul real al lucrurilor. Clă­dirile nu au fațade, întregul edi­ficiu este un obiect — o sferă, un vas, un glob de cristal — toate canoanele arhitecturale au fost sfărîmate. Păduri de roboți în formă de copaci și păsări e­­lectronice oferă la dorința vizi­tatorului orice anotimp. Dispuse pe pantele înclinate parcă ale unui crater de vulcan, pavilioanele celor peste 70 de state participante sunt concepute și ele ca o linie ascendentă a omenirii spre progres. In pavilio­nul U.R.S.S., cel mai vast și mai înalt, simbolizînd un drapel des­fășurat, un număr de sateliți ai­ FLORICA VRINCEANU (Continuare in pagina a lll-a) Prognoza In zilele de 3, 4 și 5 august vremea va fi frumoasă și căldu­roasă în prima parte a interva­lului, apoi va deveni ușor insta­bilă iar temperatura va scădea. Cerul va fi schimbător. Vor că­dea averse locale de ploaie în­soțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit, la înce­put din sectorul sudic și apoi di­, nord-vest. ' k

Next