Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-08-07 / nr. 2894

Anul XXVI nr. 2894 vineri 7 august 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Din cartea realizărilor socialiste La ora cinci dimineața, sau înainte de cinci, cînd mă uit a­­fară, în curte, cineva de dincolo aprinde lumina în casă și-i văd umbra : omul se pregătește să plece la serviciu, și umbra lui îmi parvine de la înălțimea eta­jului trei sau patru, modificată de perspectiva cartierului cu ca­re m-am obișnuit. Deseori, am vrut să-l întreb : Cine ești dum­neata ? și cum, miercuri, 5 au­gust 1970, cînd vorbesc la locul de muncă cu maistrul Constan­tin I. Strahinițchi, mi se pare că a fost chiar el. Dar a fost alt­cineva.­­Și fără să elucidez în­trebarea, asist, dimineață de di­mineață, la neobișnuitul concert al luminilor : dacă s-ar găsi un compozitor care să transpună pe note cadența aprinderii trelor de dincolo, în curte, feres­în cartierul nostru sau oricare al­tul, negreșit din cadența aceas­ta ar ieși acordurile unei muzici solemne...). Cine a construit ora­șul ? întreb. Și cum ? Și cu ce dotări tehnice, mai ales ? Oa­menii ridică din­" umeri și se "în­treabă din ochi : Dumneata ești mai vechi ? La întreprinderea de construc­ții - montaj a județului, am că­utat îndelung un om vechi, des­­coperindu-l după denumirea în­­cîlcită a unor și mai vechi și chiar uitate întreprinderi boto­­șănene. Rememorînd începuturile construcției de locuințe în aceas­tă parte a țării, inginerul Co­­pel Brandes, șeful serviciului producție, nu și-a putut ascunde un zîmbet nostalgic și plin de umor. Era prin anul 1955 cînd întreprinderea contractase o co­mandă neobișnuită : construcția unui bloc de apartamente în Bo­toșani. Inginerul șef de atunci al întreprinderii (numele i se află undeva în arhive, dar am re­nunțat să investighez arhivele), întrebase mirat : — Instalații sanitare ? Ce-a­­vem noi comun cu instalațiile sanitare și cine ar putea să le facă, aici ? Și-ntr-adevăr , întreprinderea dispunea, la acea dată de 1 ia­nuarie 1955, de 200 metri liniari de țeava neagră de doi țoli. Și totuși prima baie s-a executat, cu materialul puțin și multe arti­ficii de calcul (ciubucul plătin­­du-se legal pe stat de plată pentru a acoperi ciubucul plătit, la rîndul său, de instalatorul ca­re a cumpărat cine știe de unde un robinet !), în primul bloc de locuințe amplasat pe strada Karl Marx , blocul însuma... 4 (patru) apartamente... Erau, rememorează constructo­rii, cîteva mașini vechi cu care se putea ajunge la Dorohoi în 24 de ore. Din punct de vedere al utilajelor, ceea ce aveau ei echivalează cu entități de ordi­nul neglijabilelor, poate unu la sută. Montarea unui grup sani­tar pricinuia greutăți de neînchi­puit. Și astăzi ? am întrebat. — Astăzi asamblăm circa 1 000 de asemenea grupuri, anu­al, iar instalațiile reprezintă cam 30 la sută din valoarea in­vestițiilor. Pe șantierul numărul 2 din Bo­toșani, bătrînul maistru Con­stantin I. Strahinițchi are în su­bordine șase puncte de lucru. La 57 de ani, maistrul este pensio­nar de boală, iar medicii i-au recomandat, ca reconfortare, să mai muncească un an. „Aș vrea să vă spun, zice, că nu sunt sin­gurul vechi : aici mai lucrează în­că șeful echipei de zidari Gheor­­ghe Gîngă, ca și Artur Heineric, sau dulgherul Eugen Kraft, cei de demult, care și ei se mirau cînd începeau temelia unui bloc de zece apartamente. Cu timpul, cînd volumul lucrărilor s-a în­ghesuit, oamenii și-au cam dat în petic cu calitatea lucrărilor zidului și­ a tencuielii, dar au trebuit să se obișnuiască, obli­gatoriu, cu ritmul și amploarea tot mai mare a investițiilor. Toți ne obișnuim. Fiul meu spre masa alăturată, unde (gest lu­crează un tînăr), Constantin C. Strahmnițchi, a fost la-nceput maistru „provizoriu”. Eu eram în pensie, dar veneam pe șantier să-l ajut, ca un chibuț oarecare, și un timp băiatul mi-a fost un fel de șef. Dar asta vreau să spun : pe cine puteam noi să contăm în anii aceia ? De unde cadre ? De unde specialiști ? Ne-am calificat unii pe alții, pe șantiere, încît și ucenicii școla­rizați de stat, astăzi, se-ntreabă de unde cunoaștem atîtea ?". Ce a urmat apoi ? La între­prinderea de construcții , montaj nu se tine nici o evidență sen­timentală a dezvoltării cetății. Se știe totuși că au fost : un bloc de locuințe „mai mare”, acope­rit cu țiglă și avînd sobe, tot pe strada Karl Marx, prin 1957— 58, și la scurt timp i-a urmat al­tul, la fel ; apoi primul „cartier", adică ansamblul de locuințe Marchian ; mai aproape în timp, în parcul Mihai Eminescu a în­ceput să prindă contur orașul cel nou ; după locuințele din Parcul tineretului, urmează cartierul (sau întregirea cartierului) Mihai Eminescu II ; în sfîrșit, s-au turnat fundațiile pentru an­samblul Octav Băncilă. Luminile orașului cresc în trep­te de alb, și ritmul în care se nasc aceste lumini este ritmul unei muzici solemne : 26 de trepte, începînd cu prima, a E­­liberării, dispuse pe portativul istoriei moderne. Cuvintele nu sînt mari, dar încărcătura so­lemnă o au gîndurile constructo­rului contemporan. Fiindcă as­tăzi se leagă de ieri, iar trecu­tul angajează răspunderea viito­rului într-un dialog în care ex­periențele depășite (lăudabile sau criticabile prin prisma tim­pului) constituie un punct de plecare pentru generațiile urmă­toare. Cei ce s-au îngrijit cu ani în urmă de construcția de lo­cuințe au fost, se pare, oameni prea grăbiți în competiția cu prezentul imediat. Ideea o sub­liniază tovarășul inginer Octa­­vian Cratchi, prim vicepreședinte al comitetului executiv al consi­liului popular al județului i — Un oraș, un teritoriu con­­struibil s-ar putea asemui cu un nesfîrșit mulaj, în care degetele constructorului modelează neîn­cetat noi și noi forme ale viito­rului palpabil. Nu este o muncă statică. Gîndiți-vă la plantații , sădind un copac, edilul trebuie să aibă capacitatea vizionarului, să vadă acest copac, înalt, ră­muros și viguros, în peisajul a­­leii întregi, căreia îi sînt necesa­re decenii să crească nestînje­­nit, dar mai ales fără să stînje­­nească alți arbori, sădiți mai tîr­­ziu în preajmă... Intr-adevăr, cum au fost să­diți pînă acum copacii aceștia în tradiționalul nostru oraș al grădinilor ? Traducînd metafo­ra interlocutorului se poate spu­ne că, în multe cazuri, gospo­darii și ctitorii cetății, asemeni biologilor cărora natura le joacă neașteptate teste, au obținut în trecut interesante celule ale u­­nui întreg, dar fără să întrevadă înfățișarea finală a acestuia. Hibridul realizat este încă în multe privințe perfectibil și dis­cutabil... ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a lll-a) TREPTELE ORAȘULUI Beneficiar­­ șantierele de construcții ale județului Din planul de investiții al acestui an în valoare de 6 mi­lioane lei pentru procurarea de utilaje și instalații, întreprinderea județeană de construcții montaj a achiziționat pînă acum utilaje în valoare de 4,1 milioane lei care vor îmbunătăți simțitor gradul de mecanizare a lucrărilor îndeosebi în transporturi, excavări de pămînt, lucrări de ridicat. Printre utilajele și mașinile procurate și puse în funcțiune se numără două excavatoare de 0,4 și 0,6 m.c. pe cupă, un echi­pament cu sistem de acționare hidraulică pentru un buldozer S 1300, 3 macarale „Pionier”, un autocran de 5 tone forță, un autoatelier mobil dotat cu întreg echipamentul necesar, 8 bas­culante, 6 tractoare, 3 remorci etc. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I Redactie și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat -­ 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR ORDINE, DISCIPLINA, RĂSPUNDERE LA FABRICA DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII DIN BOTOȘANI DEFICIENȚELE DIN MUNCA DE CONDUCERE ȘI CONTROL AU GENERAT GREUTĂȚI IN REALIZAREA PLANULUI Dacă ținem seama că pe pri­mul semestru al anului 1970, Fa­brica de industrializare a cărnii din Botoșani și-a îndeplinit pla­nul la producția de carne doar în proporție de 98 la sută, așa după cum a reieșit din darea de seamă a comitetului de direcție, rezultă limpede că acest colec­tiv nu a depus toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor la toți indicatorii. Dezbaterile din adunarea generală, intervențiile multor participanți au dovedit că în întreprindere au existat su­ficiente lipsuri, destulă indiscipli­nă în muncă, ceea ce a grevat în asamblu asupra rezultatelor ce trebuiau obținute. Vorbind obiectiv, atmosfera în care s-au desfășurat dezbaterile, a suferit de o anumită moleșea­­lă, monotonie, (aceasta nu nu­mai din cauza căldurii !), mulți dintre vorbitori mulțumindu-se să facă niște banale informări, să prezinte scuze nefundamen­tate care să pareze eventualele critici, să se „acopere“ pentru eventualele nerealizări : „Mă angajez în fața adunării gene­rale să realizeze planul la tine­ret bovin și la adulte, dar la oi și porci nu” — susținea Vasile Grăjdan, șeful bazei Trușești ; cam același lucru l-au susținut și tovarășii Dumitru Molocea, în­drumător la baza Darabani și Vasile Adăscăliței, șeful bazei Ungureni, care s-au angajat să realizeze planul numai „per to­tal“. Unii aruncă vina pe porum­bul deficitar la ora actuală și solicitat de producători ; alții, din contra, pretind dezbaterilor un cadru sărbătoresc și atacă „sărăcia“ în discuții a celorlalți, supraestimîndu-și propria situa­ție. Șeful îngrășătoriei de la Bucecea, Eugen Costescu, pretin­de chiar în final (aviz pentru ce­lelalte subunități !) „că planul e depășit pe întreaga unitate,“ tocmai datorită activității bune a îngrășătoriei în care lucrează. Și n-ar fi rău dacă acest lucru ar fi adevărat. El uită însă să arate că livrează animalele la randament scăzut — „aproape de necrezut cum se exprima un vorbitor — de numai 40 la sută“. Discuțiile s-au purtat în acest gen, uneori ocolindu-se adevă­ratele cauze care au generat nerealizarea planului : încheie­rea de contracte fictive (la baza Ungureni), lipsa de operativita­te în predarea și expedierea a­­nimalelor, neajunsurile din acti­vitatea aparatului administrativ, care nu s-a preocupat îndea­proape, n-a controlat munca de achiziționare etc. Pe bună dreptate, a interve­nit tovarășul Dumitru Georgescu, director economic la Combina­tul alimentar, relevînd adevăra­tele cauze ale situației în care se află unitatea : realitatea — spunea el — că ne-am cam e jucat de-a contractul. Totuși, fa­brica are posibilități să-și îm­bunătățească mult activitatea. In acest sens, întregul colectiv în frunte cu organele de condu­cere va trebui să pună accent pe creșterea greutății pe cap de animal, (atît la preluarea de la unitățile contractante, cît și de la îngrășătoriile proprii). Fără îndoială, în adunare au fost for­mulate și o serie de propuneri juste : necesitatea unei corelări mai strînse a planului de prelu­are, îndeosebi la specia porcine și ovine, cu efectivul real din județ — o lacună mare a apara­tului de conducere — evidenția­tă de Eugenia Balan de la baza Dorohoi și Ionel Dumitru de la baza Botoșani ; vehicula­rea animalelor cu vagoane C.F.R. pentru reducerea timpului de staționare în bază ; îmbunătăți­rea deservirii prin C.E.C. (pe li­nia operațiunilor de mandat) privind efectuarea plăților către populație pentru animalele livra­te etc. Tovarășul Ion Halunga, șeful sectorului de coordonare și sin­teză a comisiei economice a Comitetului județean de partid, a arătat că salariații acestei în­treprinderi mai au încă multe de făcut pentru optimizarea activi­tății lor economice. Adunarea VIOREL BENCHEA (Continuare in pagina a ill-a) 81 Hi UD B B B LA COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ Noi utilaje în dotare Valoarea totală a utilajelor achiziționate în aceste 7 luni din fondurile de investiții ale cooperativelor meșteșugărești din județul nostru se ridică la 677.000 lei. Secția de timplărie a cooperativei „Progresul", recent construită a fost dotată in în­tregime cu utilaj nou printre care mașini de rindeluit la gro­sime, de cojit nuiele, de numerotat. Cooperativele meșteșugă­rești „Sporul" din Dorohoi, „înfrățirea“ și „Prestarea" din Boto­șani au achiziționat, montat și pus în funcțiune, fierăstraie pan­glică, mașini de frezat, de rindeluit la grosime, precum și un număr mare de mijloace auto de transport (furgonete, autodu­be, autocamionete). In lunile următoare se vor mai primi încă trei mașini de turnat lac pe­ntru mobilă cu care se vor dota cele trei unități noi ale cooperativelor „Sporul“, „ Progresul“ și „înfrățirea“ ma­șini de șlefuit, strunguri pentru lemn, mașini de frezat ș.a. ceea ce va permite diversificarea gamei de produse și servicii oferite populației de către cooperația meșteșugărească. SULIȚA. Sîntem infor­mați că la secția piscico­lă Dracșani - Sulița au fost populate cu crap chi­nezesc, trei bazine. Cele două specii de crap chi­nezesc au fost aduse de la stațiunea de cercetări piscicole Nucet (Tîrgoviș­­te). Condițiile existente vor da posbilitatea ca a­­ceste specii să se dezvol­te bine în iazurile respec­tive. IBĂNEȘTI. In ultimul timp, cetățenii comunei Ibănești au trecut în a­­genda realizărilor 3 o­­biective de mare utilita­te : 2 km de drum pie­truit (valoare 108 000 lei), 6 podețe din tuburi de beton, un pod mare de lemn, în valoare de peste 15.000 lei. De notat că la toate trei obiective, s-a prestat un volum însem­nat de muncă patriotică. BOTOȘANI. De la în­treprinderea de plante medicinale aflăm că a în­ceput recoltatul muștaru­­lui la cooperativele agri­cole de producție Ștefă­­nești, Românești, Bălușeni etc. Doar cîteva zile mai sunt pînă cînd va începe și campania de recoltare a macului, plantă medici­nală cu cea mai mare pondere în județul nostru. ÎN AGRICULTURA Indicatorii zootehnici în creștere Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cooperati­vele agricole din județ dețin în prezent mai mult cu 4.500 bovine, 8­ 400 porci, 30.000 oi și 32.000 păsări. Mai bune sunt și rezultate­le obținute în reproducția animalelor față de anul precedent ob­­ținîndu-se mai mult cu 3000 viței, 10.000 purcei, 6.000 miei etc. Producția animalieră este de asemenea, în sensibilă creș­tere ; la lapte de vacă s-au obținut cu peste 20.000 hl mai mult; pe primul semestru al anului planul de livrare din cooperative­le agricole a fost depășit la carne de porc cu 73 tone, iar la lapte de oaie cu 2.700 hl. Cele mai bune realizări s-au obținut în luna iulie, cînd planul de livrare a fost realizat și depășit la carne de vită și de porc (depășirea totală e de 85 de tone) și la laptele de oaie. Nereguli grave în gospodărirea producției actuale de cereale MÎNĂ SPARTĂ­­ LA UNII, MÎNA LUNGĂ-LA ALȚII Fără îndoială că desfășurarea campaniei de vară a impus și impune operativitate ; aceasta e chiar dominanta principală sezonului și trebuie să fie pen­­­tru ca recolta să ajungă cît mai repede în magazii. Nicidecum însă nu trebuie să admitem ca sub acest paravan să se petrea­că nereguli, care, într-un fel sau altul, pot prejudicia avuția ob­ștească, și în cele din urmă, e­­conomia națională. Avutul este al nostru, al tuturor, și este de neconceput ca de el să profite cîțiva care-și petrec timpul pe la umbră. Recent, la indicația organelor județene de partid, lu­crători de la Inspectoratul de miliție și sucursala Botoșani a Băncii agricole au întreprins un raid - anchetă cu care prilej au constatat grave nereguli într-un număr însemnat de cooperative agricole. Un aspect mai general întîl­­nit este acela că producția, la expedierea de pe lan sau de pe arie, nu este cîntârită, actele se întocmesc „din ochi“, din care cauză intre scriptic și fapte apar diferențe impresionante. Un son­daj făcut la un transport expe­diat de la C. A. P. Miorcani, a scos la iveală că la 3700 kg. grîu, înscris în documentele de transport, se aflau în realitate în plus 580 kg . la C.A.P. Bobu­­lești, plusul la 3119 kg. ovăz era de 760 kg, iar la 4120 kg. grîu — de 130 kg. Diferențe în plus s-au constatat și la transportu­rile făcute de la C.A.P. Ungureni (320 kg.), Unțeni (240 kg), Cor­lăteni (530 kg), Liveni (190 kg.), Vlădeni (1260 kg.) Incorectitudinea e la fel de gravă dacă diferența între cînta­­re e în plus sau în minus. Justi­ficarea nu există nici într-un caz, nici în altul, pentru că, înainte de folosire, toate cîntarele au fost verificate și se aflau în bu­nă stare. Problema e dacă sunt sau nu exploatate cum trebuie iar pentru aceasta nu trebuie cine știe ce pricepere. Dar, cînd și aceasta lipsește începi să te gîndești, ce i-a determinat pe a­­cești oameni să greșească ? Au un interes anumit? Și atunci ca­re este acela ? De la cooperati­vele agricole Aurel Vlaicu, La­­doveni, Manoleasa, Avrameni, s-au expediat încărcături cu lip­să de 80 — 500 kg. Evident, cei puși să constate acest lucru s-au aflat în încurcătură , ori canti­tatea înscrisă în acte a existat în realitate și a fost sustrasă pe drum (deci trebuie readusă unitate), ori cei care au întoc­în­­it actele sunt iresponsabili atunci pentru că n-au făcut cum­și secade o muncă, nu trebuie plă­tiți. Mai grav ni se pare faptul că din unele unități producția se expediază fără să fie cîntârită. De pildă, de la ferma Avram Iancu a I.A.S. Săveni (director N. Puiu) a fost expediată cantitatea de 45 tone grîu de sămînță fără să fie cîntârită. Verificîndu-se un transport făcut de șoferul C. Borboroș, care nu era însoțit de delegat cel puțin, s-a constatat că îi lipsește un sac de grîu ! Ce fel de pregătiri pentru cam­panie a făcut conducerea I.A.S. Săveni ? A avut în vedere oa­re ca să nu ajungă în magazii toată producția ? Sancțiunile cuvenite pentru o asemenea situație nu trebuie să-l ocoleas­că nici pe tovarășul director, care n-a pretins ceea ce tre­buia să pretindă lucrătorilor în subordine. Un rol deosebit în asigurarea recepționării produselor cu im­parțialitate îl are prezența la baze a delegaților din coopera­tivele agricole, special instruiți în acest scop, care trebuie să însoțească vehiculele cu produse, să asiste la analize și la pre­darea producției. Acest lucru este neglijat de multe unități, ceea ce naște posibilitatea mul­tor nereguli. Sunt cazuri cînd situația ține de lipsa spiritului de responsabilitate a celor în­vestiți cu astfel de munci, pildă, delegatul C. Muraru, De de la C.A.P. Corni, a abandonat­­ Continuare în pagina a III al • INTRE ACTE ȘI INDICATORUL­ BALANȚEI, DIFERENȚE... ASTRONOMICE ! • DELEGATUL LA BAZA DE RECEPȚIE, UN OM CA SA FIE ? • ȘEFII CONTABILI NU POT RAMINE IN AFARA SARCINILOR DE CAMPANIE Prognoza In zilele de 8, 9 și 10 august vremea va fi călduroasă, cu ce­rul variabil. Vor cădea averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între 13 și 17 grade, iar maximele în­tre 24 și 28 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5,09 și va apune la ora 19,33.

Next