Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-17 / nr. 2928

V Anul XXV* nr_2928 4 pagini joi 17 septembrie 1970 30 bani LA ÎNTREBĂRILE ZIARULUI „CLOPOTUL“ RĂSPUND 5 conducători de întreprinderi Noul an economic bate la ușă. SÎNTEȚI PREGĂTIȚI PENTRU AS RĂSPUNDE: INTRĂ? Doar citeva luni ne despart de intrarea in anul 1971, primul an al viitorului cincinal, ai cărui parametri au fost elaborați și fundamentați științific la cel de al X-lea Congres al partidului nostru. Exigențele noului an e­­conomic — binecunoscute de alt­fel de masa largă de muncitori, ingineri, tehnicieni din unitățile industriale ale județului cu pri­lejul adunărilor generale salariaților care au avut loc ale in iulie a.c. — se anunță mult spo­rite : producția globală indus­Rectăm cîteva din răspunsurile primite : Ing. VASILE FILIPOAîA, direc­tor comercial la Combinatul In­dustriei Alimentare : 1. întreaga producție este no­minalizată. Cunoașterea din timp a cifrelor de plan ne-a dat posibilitatea să acționăm mai din­ vreme pe linia asigurării fabricilor noastre cu materii pri­me agricole. Pînă acum au fost perfectate contractele cu unită­țile agricole de stat (pentru lap­te și carne). Cu cooperativele agricole acțiunea de contracta­re încă nu a început. Cu gospo­dăriile membrilor cooperatori contractările sunt în curs : la ti­neret bovin, din planul de 26.800 capete s-au încheiat contracte pentru 23.900 ; mai rău se stă la porcine (din 42.000 capete — contractat 4082) și la bovine a­­dulte (15 capete din 5400 plani­ficat). Bazele de contractări și preluări Botoșani (îndeosebi sub­­centrul Trușești) și Ungureni pre­zintă mari rămîneri în urmă. 2. La o valoare de producție marfă planificată de 486 milioa­ne lei, am primit comenzi de peste 500 milioane pe care le-am confirmat urmînd a per­fecta contractele. Avem îndeo­sebi cerințe mai mari la brînze­­turi. 3. Producția industrială va crește în 1971 cu 43,9 milioane lei — adică cu 9,7 la sută față de 1970. Aproape 60 la sută din spor se va realiza pe seama creșterii productivității muncii , restul pe seama unor extinderi de capacități de producție rea­lizate prin credite de mică me­canizare, valorificarea superioa­ră a materiilor prime etc. Ing. NICOLAE PASĂRE, direc­torul Fabricii de confecții Boto­șani : 1—2. Producția pentru trimes­trul I 1971 a fost contractată în procent de 60 la sută , față de planul anual al producției mar­fă — 15,2 la sută. Pentru toată producția contractată avem asi­gurate — prin contracte — atît materia primă cît și materialele trială va crește în 1971 cu 12,5 la sută față de anul pe care il încheiem acum ; cheltuelile la 1000 lei producție marfă vor fi diminuate cu 17,5 lei ; benefici­ile vor spori cu aproape 40 de milioane lei; înfăptuirea unor sarcini sporite presupune în primul rând o pregătire minuțioasă, din vre­me,­a producției anului viitor. Pentru a sonda stadiul acestor pregătiri, am adresat unor con­ducători de întreprinderi urmă­toarele 3 întrebări­­ auxiliare necesare. In prezent se desfășoară la Snagov, etapa lI-a a contractărilor, de unde ur­a­mează să ne acoperim integral capacitatea de producție pentru trimestrul I 1971 (piața internă). In noiembrie, se pare, va loc încă o operațiune de avea con­tractări pentru acoperirea nece­sarului din trimestrele II și III 1971. In vederea procurării de comenzi pentru export, secția de creație a întreprinderii noastre a pregătit o colecție de 75 de modele confecții pentru a fi pre­­zentate la diferite tîrguri inter­naționale care au loc în prezent în diferite țări din Europa. Au fost create de asemenea 30 mo­dele specifice țărilor calde, un­de urmează a se deplasa un de­legat al combinatului textil pen­tru ofertare și preluare a comen­zilor. 3. Sporul de producție se va realiza exclusiv pe seama creș­terii productivității muncii, ca urmare a perfecționării tehnolo­giei de fabricație, îmbunătățirii utilizării fondului de timp, a pro­gramării producției. Se fac pre­gătiri de pe acum pentru auto­matizarea unor operațiuni cum ar fi însăilatul buteliei la panta­loni, tighetare automată a bu­zunarelor etc. Sporul de produc­ție se materializează în 74 mii cămăși și 39 mii pantaloni, cu o valoare a producției industria­le de 5,2 milioane lei, Ing. LUDOVIC REGHENSTREIF, directorul Uzinei de reparații Bo­toșani : 1. Integral. In anul viitor tre­cem numai pe fabricație, întru­­cît ni s-a scos complet din plan activitatea de reparații. Vom e­­xecuta 315 sortimente piese de schimb și 24 de utilaje. Am înaintat necesarele de materia­le și în prezent perfectăm con­tractele, in sensul repartizării pe trimestre a acestora în funcție de planul de producție. 2. Pentru întreaga ami primit comenzi din producție partea beneficiarilor, pe baza cărora s-au întocmit contractele. 3. Din sporul de 7 milioane lei producție, 70 la sută se va V. MAFTEI (Continuare în pagina a lli-a) 1. UN CE PROPORȚIE AVEȚI NOMINALIZATĂ PRODUCȚIA ANULUI VIITOR? CARE ESTE STADIUL ÎNCHEIERII CONTRACTE­LOR PENTRU ASIGURAREA MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR DE CARE AVEȚI NEVOIE ? 2. CIT DIN PRODUCȚIA ANULUI VIITOR A ÎNTREPRINDERII ESTE CONTRACTATĂ, DECI ARE, DE PE ACUM, DESFACEREA A­­SIGURATA ? 3. PRIN CE PROCEDEE VEȚI REUȘI SĂ OBȚINEȚI SPORUL DE PRODUCȚIE PREVĂZUT PENTRU NOUL AN ? NOI ÎNTREPRINDERI RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PREVE­DERILOR ACTUALULUI CINCINAL D In urmă cu două zile, industria locală a raportat îndeplinirea integrală a sarcinilor de producție ale actualului cincinal, cele mai bune rezultate localizîndu-se la 1.1.1. Dorohoi și întreprinderea de morărit și panificație. La sfîrșitul anului,industria locală își va încheia bilanțul cu producție suplimentară industrială de 54 de milioane lei (materializată­­ în 23 milioane de cărămizi, mobilă în valoare de 4 milioane lei etc.) iar la livrările pentru fondul pieții un plus de 18 milioane lei. Concomitent cu eforturile pentru a încheia cu rezultate cît mai bune anul 1970, în unitățile industriei locale se depun eforturi intense pentru pregătirea temeinică a producției anului viitor. Problema este privită cu toată răspunderea cu atît mai multă cu cît sarcinile vii­torului cincinal sunt caracterizate de exigențe deosebite : sporul de producție al perioadei viitoare (față de precedenta) prezintă o creștere î— în cifre absolute —­ de 340 milioane lei, cu un ritm mediu anual de 13 la sută. • Peste 110 milioane km convenționali, 160 milioane călători km și aproape 6 milioane călători transportați — sunt cifrele cu care Autobaza de transporturi din Botoșani a încheiat, recent, sarcinile de plan ce i-au revenit pentru actualul cincinal. Dacă la acestea adăugăm economiile suplimentare la prețul de cost de 2,6 milioane lei și be­neficiile de 3 milioane lei peste nivelul planificat perioadei 1966— 1970,avem tabloul unor realizări remarcabile care oglindesc efortu­rile­­ harnicului colectiv al acestei unități care, de cîțiva ani la rînd deține steagul de unitate fruntașă în cadrul întreprinderii interjude­­țen­e de transporturi auto. L PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN C.A.P. Botoșani. Se lu­crează intens la transpor­tul borhotului care va completa rația animalelor în perioada de stabulație Pentru zilele de 18, 19 și 20 septembrie vremea va fi în general frumoasă și călduroasă cu cerul schimbător. Averse locale de ploaie însoțite de des­cărcări electrice, mai frec­vente în nordul regiunii. Minimele vor fi cuprinse între 10 și 15 grade iar maximele între 23 și 28 grade. Astăzi soarele a răsărit la orele 5,56 și va apune la orele 18,23. Prognoza Un nou transport de me­re, recoltate la ferma I. A. S. Șendriceni, ia dru­mul piețelor din județ ÎN PAGINA III a Cincinalul — în dezbaterea salariaților , Botoșanii și sportul de performanță Redacția -1 administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația “ 12372 Int­îlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri după - amiază, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătu­ire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntul superior economic și alți econo­miști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învă­țămîntului. Cu acest prilej au fost ana­lizate­­ în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind prefecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat rea­lizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea economic din țara învățămîntului noastră, în pregătirea cadrelor de specia­liști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economis­tului în actualul stadiu de dez­voltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se mani­festă în desfășurarea învățămân­­tului economic, au făcut propu­neri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat ne­cesitatea ca pregătirea studenți­lor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica con­ducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, a­­naliza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadre­lor didactice care lucrează în în­vățămîntul economic. Luînd lucrărilor cuvîntul la încheierea consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didac­tice în formarea viitorilor econo­miști și a dat indicații și reco­mandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiști­lor din economie. Secretarul ge­neral al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesiona­lă, capabile să dea soluții opti­me problemelor complexe pe care le ridică producția, întrea­ga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în va­loare a tuturor rezervelor, să or­ganizeze în bune condiții activi­tatea întreprinderilor, a unități­lor de producție în care lucrea­ză. Vorbitorul a relevat, de a­­semenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăță­mîntul economic și altor econo­miști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării econo­miei noastre naționale, în pro­movarea continuă a cercetării științifice, economice, în concor­danță cu cerințele mereu cres­­cînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbateri­lor, vor contribui la perfecționa­rea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului e­­conomiștilor în rezolvarea pro­blemelor pe care le ridică con­strucția societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră. A venit, ca și anul tre­cut, ca și în celelalte a­­ntetimpuri inaugurate de luna lui septembrie, dar după ce ne-am luptat e­­roic în primăvară și am biruit vitregia calamită­ților naturale abătute peste mai toată țara, — a sosit darnica și chiar bogata, a venit toamna s­ă întîmpină cu ochi îm­bucurați și cu ghiozda­nele pline de castane culese de pe trotuare, copiii în drum spre gră­dinițe și școală. S-au ie­șit înainte, harnice, co­loanele de tractoare și semănători în drum spre lanuri. Ii­surîd ospita­liere și vesele, piețele orașelor zi de zi tot mai înavuțite de dulcețurile, de fripturile și de buca­tele pămînturilor. Și o vedem­ blîndă și mănoa­să, cu toții, pretutindeni în țară. Lină, cu soare blajin și duios, cu apusuri pline de aur și de purpură, cu susul de vînt răscolind frunzișuri de aramă, cu parcuri calme ce se despletesc de podoabe, cu campestre lanuri coapte de porumb și cu gutui­ arătîndu-și obra­zul bălan în pomături încărcate de daruri, pe plaiurile țării a prins să colinde, toamna cea culegătoare de nădăjdui­te roade. M-am întîlnit cu toam­na în aceste zile încă strălucite și cu cel adine albastru, în codrul de la Gor­ovei și de la Flo­­roi din părțile Dorohoiu­­lui și din cele ale Hu­deștilor și de pe dru­murile de țărină de la Vlăsinești și Sîrbi. Am salutat-o pe imașurile întinse de pe șesurile de la Podriga, în lun­cile Prutului de la Ba­­ranca, pe ogoare din preajma Darabanilor populate cu păduri rugi­nii de porumb, în care a început să se intre cu secera, și pe cîmpiile îne­cate în lumină și cea­ță de pe valea Jijiei și cea a Bașeului, în care rîdeau otăvuri de verde clișcă și de mătase. Pe miriști, priveghea­te de stolurile cenușii ale ciocîrlanilor cu moț, au început celor să caligrafieze, în urma tractoarelor, sămănători sprintene, iar pe la To­­direni și pe la Havîrna, pe costișe jirăvite de pîcla dimineții, cîntau fluiere și sunau din clo­pote oile ieșite de la strungă și de la tid­e. Pe podișca de nuiele a co­marnicelor de la Lișna și Vîrfu Cîmpului, se zvmntau, abia ridicați cu strecurătoarea de la hîr­­zoabe, ca și grei ca plum­bul și untoși, galbeni cum e conopida. Am poposit, de asemeni, la moară la Hănești, și-am pipăit între degete șu­voiul alb ca laptele al făinii de mina întîia, pl­­ilă, care curge imacu­lat, izvorînd de sub voi­turile rotitoare, pe uluc, cu La Cîndești am zăbovit, tractoriștii dintr-o brigadă, lingă un mușu­­noi de mămăligă nouă și am întins, cu ei in­­deolaltă, la prînz, în­­tr-un castron plin ochi cu brînză cu smîntînă. Intr-o seară albastră, am găzduit la un foc aprins ce pu­pîie roșu, nu de­parte de Nicșeni, și-am întemeiat sfat de trebu­ință cu câțiva țărani co­operatori despre strădu­ințele pe care, încă de pe acum, le depun cu toată hărnicia și price­perea pentru recoltele (Continuare în pag. III) Toamnă moldavă de Ion ISTRATI 0 experiență ce se impune a fi generalizată imediat în toate unitățile agricole ÎNSILOZAREA FURAJELOR LA SUPRAFAȚA SOLULUI Fermele Cătămărăști și Zăi­­cești ale întreprinderii noastre a­­gricole de stat au însilozat în a­­nul precedent 7 000 tone nutre­țuri în silozuri de suprafață, cu rezultate excelente. Metoda pre­zintă avantaje economice incom­parabile față de procedeele fo­losite anterior, de însilozare în gropi sau t­enșee. Această nouă soluție se încadrează în efortu­rile consecvente ce se fac în ultimii ani pentru realizarea o­­biectivelor stabilite de conduce­rea partidului privind mărirea e­fectivelor ducției lor­ de animale și a pro­în acest context atenție deosebită trebuie acorda­­­tă în primul rînd hrănirii rațio­nale a animalelor cu furaje ief­tine și de calitate superioară. Noile tehnologii de preparare a furajelor caută să răspundă unor astfel de cerințe. Pe aceas­tă linie sunt binecunoscute so­luțiile adoptate privind prepara­rea fînurilor vitaminoase cu a­­jutorul ventilatoarelor, tocarea și înnobilarea paielor, coceni­lor și vrejilor etc. La ordinea zilei fiind prepara­rea nutrețurilor suculente vom discuta în articolul de față des­pre însilozarea porumbului de siloz după ultima metodă fo­losită în practica înaintată. Pî­nă în ultimii ani însilozarea po­rumbului nu era o problemă căreia i se acorda importanță și nici nu se urmărea obținerea u­­nui siloz ieftin. Instalațiile, con­strucțiile, gropile betonate cos­tau sume mari de bani, care ri­dicau prețul de cost al silozu­lui. Pe parcurs, specialiștii au experimentat diferite metode și în prezent au ajuns la concluzia însilozării porumbului în silozuri de suprafață, fără nici un fel de material ajutător. Cum tre­buie procedat ? Pentru realizarea silozurilor la suprafață se alege un teren con­venabil în apropierea grajduri­lor, unde se face depozitarea si­lozului în formă dreptunghiula­ră. Masa verde tocată se aduce din cîmp, se basculează din remorcă și se așează într-o for­mă regulată, clădindu-se pere­ții laterali. Lățimea silozului tre­buie să fie de cel puțin 8 m, iar lungimea — după cantitatea Ing. DUMITRU IFRIM tehnolog șef la I.A.S. Cătămărăști (Continuare in pagina a lll-a) M.I La volan, Ioan Pop, unul dintre conducătorii auto fruntași care deservește fabrica de cărămizi din Dorohoi \ %

Next