Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-19 / nr. 2930

Anul XXVI nr. 2930 sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI • VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CONDUCEREA ȘANTIERELOR IMPLICA O ÎNALTA RĂSPUNDERE Permanent obiect de critică, întreprinderea de construcții - montaj a județului a devenit, probabil, refractară la sugestiile presei. Perseverenți, venim din nou în întîmpinarea greutăților ei, solicitînd în spiritul ideii din titlu, părerea celor competenți. Ing. E. TIPERCIUC, vicepreșe­dinte cu probleme de construc­ții și investiții al consiliului popu­lar județean : „Infructuoasa ac­tivitate a întreprinderii se re­flectă în principal prin nereali­­zarea valorilor de plan la pro­ducția de construcții - montaj și prin precara situație economico­­financiară. Referindu-mă, în or­dine, la aceste aspecte, voi des­prinde cauzele și faptele care le-au determinat. Prin natura ei, activitatea de construcții - montaj implică pre­zența permanentă a maiștrilor de șantier la punctele de lucru. Aceștia au datoria de a veghea și îndruma procesul de produc­ție și de a organiza în mod ști­ințific locul de muncă. S-a ob­servat însă, că această îndato­rire este lăsată pe plan secun­dar, maiștrii ocupîndu-se de în­tocmirea unor documente care de fapt nu intră în atribuțiile lor, și anume : planuri operative, necesar de materiale, obiecțiuni la calitatea proiectelor, compa­rativul între consumul tehnic și cel contabil la materiale și ma­noperă. Evident, prinși într-o a­­semenea activitate birocratică, nu mai au timpul material nece­sar pentru organizarea producției în vederea realizării sarcinilor de plan. Să studiem mecanismul ca­re a condus la această stare de fapt. Anul acesta s-a procedat la organizarea pe structură de șan­tiere a I.J.C.M. Acestea reproduc pe un plan inferior, organizarea internă a întreprinderii. Scopul urmărit a fost tocmai degreva­rea maiștrilor de șantier de sar­cinile suplimentare de natură bi­rocratică: întocmirea documen­telor menționate, cade acum în sarcina serviciilor create la nivel de șantier. Maistrului îi rămîne de întocmit pontajul, rapoartele de lucru, situația producției și, bineînțeles, supravegherea și or­ganizarea lucrărilor. Dar ce folos că toate acestea au rămas de domeniul teoriei, în fapt situația menținîndu-se aceeași. Serviciile din cadrul șantierelor nu-și fac nici pe departe datoria, pasînd in continuare maiștrilor, atribuți­ile lor. Cele din centrala între­prinderii nu-și exercită nici ele rolul de control, însărcinînd cu a­­cesta corespondentele lor de la nivelul șantierelor. Din indolența factorilor răspunzători, reorgani­zarea nu și-a atins scopul iar planul rămîne în continuare ne­realizat. Situația economico - financia­ră a întreprinderii este într-o sta­re deplorabilă, purtînd și ea am­prenta dezinteresului. O dată cu organizarea la șantiere a servi­ciilor de contabilitate s-a acor­dat numărul de posturi solicitat. S-a urmărit asigurarea unui per­sonal contabil și financiar sufi­cient, pentru a veghea la situa­ția economică a punctelor de lu­cru, a șantierelor, a întreprinde­rii. Dar acești contabili s­au SPECIALIȘTI IN CONSTRUCȚII, BENEFICIARII IȘI SPUN CUVAN­­TUL DESPRE ACTIVITATEA ÎN­TREPRINDERII DE CONSTRUCȚII­­MONTAJ A JUDEȚULUI transformat în oameni de birou, în factori pasivi care doar înre­gistrează o situație economico - financiară, neintervenind cu ni­mic la îmbunătățirea ei (la 6 luni se înregistrase 1.400.000 lei pierderi, iar la 7 luni — 2.400.000 lei). Vina principală o poartă a­­paratul financiar, în frunte cu contabilul șef, I. Deac. Acesta nu trage la răspundere contabi­lii șefi de pe șantiere și își des­fășoară activitatea mai mult in centrala întreprinderii necunos­­cînd în suficientă măsură situația de pe șantiere. Nu se ocupă însă nici de­ îndeplinirea sarcinilor ca­re revin întreprinderii și anume : decontarea producției, lichidarea debitorilor, reducerea dobînzilor penalizatoare. Gestiunile de pe­ șantiere nu sunt verificate, ope­rațiile în fișele de magazie sînt râmase în urmă­, nu se cunosc stocurile de materiale. Se aștep­ta de la tovarășul Deac, ca eco­nomist, să propună soluții de re­zolvare, să vină cu măsuri con­crete. In cursul anului, în cadrul comitetului executiv și al birou­lui său permanent, în urma con­troalelor efectuate pe șantiere s-au depistat și arătat căile de risipă, îmbunătățirea activității I.J.C.M. se poate obține numai prin muncă conștiincioasă și res­pectarea măsurilor recoman­date“. Ing. ȘTEFAN BALANOVICI, șe­ful șantierului nr. 2 : „Principa­lul factor pentru îmbunătățirea situației existente, constă în solu­ționarea acutelor probleme le­gate de activitatea secției noas­tre de utilaj - transport. Actualul grad de uzură a parcului de u­­tilaje și mașini, și neasigurarea acestuia cu provoacă dese piese de schimb și păgubitoare stagnări în producție. Este nece­sară, de asemenea, redistribuirea mai dinamică a utilajelor la obiective, în funcție de urgența și volumul lucrărilor, îmbunătăți­rea activității întreprinderii se mai poate face și prin extinderea sistemului de salarizare în acord global. Există posibilități ca a­­cesta să cuprindă peste 60 la sută din volumul muncii ce se e­­fectuează în acord simplu. Ar trebui ca, la nivelul întreprinde­rii, să ia ființă un serviciu de or­ganizare a producției, care să în­tocmească formele preliminare cerute de noul sistem de lucru. In vederea evitării fluctuației forței de muncă, același serviciu Anchetă realizată de ing. AL. SIMIONOVICI (Continuare în pagina a lll-a) C.A.P. BOTOȘANI. Se însilozeaza masa verde cu borhot Fotografia : 1. HELICI O ECHIPA A JUDEȚU­LUI NOSTRU VA PARTI­­_________CIPA SA „Ocolul țârii în opt luni Redacția emisiunilor pentru tineret a Televiziunii, împreu­nă cu Biroul de turism pen­tru tineret al C.C. al U.T.C.r organizează o nouă emisiune - concurs intitulată : „OCO­LUL ȚÂRII IN OPT LUNI" Inscriindu-se în progra­mele consacrate aniversării semicentenarului creării Par­tidului Comunist Român, emi­siunea va antrena tineri con­­curenți din toate județele țării și din municipiul București în­tr-o dispută pasionantă privind istoria patriei, trecutul de luptă al clasei muncitoare și al gloriosului nostru Partid Comunist, tradițiile revoluțio­nare ale tineretului. „Ocolul țării în opt luni" va prilejui, totodată, cunoașterea frumuseților țării, a realiză­rilor economiei noastre socia­liste, a comorilor culturii și artei naționale. La prima etapă, care va a­­vea loc în 26 septembrie, par­ticipă echipele reprezentative din județele Iași, Neamț, Su­ceava și Botoșani. PROGNOZA Pentru zilele de 20, 21 și 22 septembrie, in general frumoasă, vreme cu cerul schimbător. Vor că­dea averse de ploaie sunt slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 10 — 14 grade iar maximele între 20 — 24 grade. Soarele a răsărit la ora 5,58 si va apune la ora 18,19. La Sulița, un soare matinal, înalt, îmi d­ădea siguranța că toamna este o ființă nevăzută, prietenă cu oamenii. Vara a trecut purtînd amintirea unor încercări grele, istorice, legate de neobișnuita întoarcere a apelor din pâmînturi. Pe aici ritmurile muncii se produceau egal, într-o curgere firească, de parcă cineva urmărea , cu încordare, gata să intervină, un film viu, plin de riscuri și spectaculozitate. Și totuși oa­menii alcătuiau împreună cu patria un front unic, erau de­parte de năvala apelor, dar inima și memoria lor se do­vedeau a fi pregătite pentru orice cotitură imprevizibilă. Mă gîndeam la acele clipe de ne­uitat și vedeam limpede că salvarea sau recuperarea atî­­tor bunuri, agonisite ani de-a rindul, a fost posibilă doar prin muncă. Printr-o muncă împinsă pînă la semnificația sacrificiului. Muncă este un cuvînt simplu, fără nimic stri­dent în el, explicat în dicțio­nare ca oricare altul și folo­sit în limbajul comun cu frec­vența cu care dorim și înfăp­tuim ceva. Despre muncă i-am propus președintelui coopera­tivei de producție din Sulița, Dumitru Șaramet să stăm de vorbă. Este un subiect foarte întins, a zîmbit el. Cred că a vorbi despre muncă înseamnă a povesti despre noi. Noi sun­tem­ legați de pâmînt și de semenii noștri prin această permanentă coordonată, concretizăm puțin. La noi, Să­la Sulița, agricultura, sub multi­plele ei aspecte, a constituit întotdeauna ocupația de că­­pătîi a localnicilor. De-a lun­gul anilor roadele muncii au crescut continuu, ca urmare a racordării noastre la tot ce era avansat in ansamblul me­todelor de lucru. Dar tradiția locului, consacrată istoricește, era creșterea oilor. Ați văzut poate împrejurimile. Sunt șuni întinse, moștenite de pă­la cei dinaintea noastră. Cu toa­te acestea, sectorul nostru zoo­tehnic, din motive pe astăzi le vedem limpede, care nu s-a mîndrit în anii trecuți cu succese strălucite. Anul aces­ta am constituit însă zootehnică. Schimbarea ferma for­mei de organizare a transfor­mat implicit însuși stilul de muncă, procedeele de cointe­resare a oamenilor. S-au gă­sit soluții eficiente pentru ca simțul de răspundere socială să capete un sens controlabil, o existență concretă. Am or­ganizat astfel consfătuiri săp­­tămînale cu îngrijitorii de a­­nimale, dînd acestora posibili­tatea de a cunoaște din timp cifrele de plan pe întreg anul. Faptul i-a ajutat să-și urmă­rească lunar realizările, să compare, să ia măsurile cele mai potrivite. Au fost create condiții de furajare pentru vară și pentru perioada iernii. Pe linia adăposturilor totul es­te pus la punct, spațiile sunt corespunzătoare, igiena este ireproșabilă. Ca urmare, mor­talitatea a scăzut simțitor. Nu intîmplător, cu 4 zile înaintea marii aniversări din August am raportat partidului îndeplini­rea planului pe întreg anul la producția de lapte. Avem toa­te perspectivele ca pînă la sfîrșitul anului, la producția de lapte - marfă, să depășim pla­nul cu cca. 500 hl. Lucrătorii noștri, între care Porușniuc Constantin, Silion Costache, Pușcașu Gh. Victor, Murârașu Ion și alții vor ști să foloseas­că timpul din plin. In viitorii cinci ani ferma se va profila pe creșterea tineretului pen­tru îngrășat și de asemenea a oilor. După tot ce v-am spus consider că vă puteți face o idee despre semnificația pe care noi o acordăm cuvintului muncă. — Văd că aveți ceva de a­­dăugat, m-am adresat lui Pa­vel Lăpușneanu, locțiitor de T. VICTOR (Continuare in pagina a lll-al REPORTAJ PERMANENȚA MUNCII 4 Redacția $1 administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Adam:*""iria - 12372 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bănea­­sa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnar­aș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor mun­cii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închi­puiri, se revărsau sălbatic, dis­­trugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiecti­ve economice. Prezența în mijlo­cul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efec­te tonifiante inestimabile, cuvin­tele de îmbărbătare, îndemnuri­le și indicațiile practice ale to­varășului Nicolae Ceaușescu mo­­bilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunc­tul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de con­ducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se des­prinde un grup de tineri care dăruiesc­­ semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîrnă­veni, inginerul Bujor Roșca, in­formează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost rea­lizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate pro­iectată, iar în unele secții, da­torită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiu­ne a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o pro­ducție mai mare decit înainte de calamități. Aceasta creează po­sibilitatea ca pînă la sfîrșitul a­­nului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid - principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 - noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucție - se face un scurt po­pas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea ur­­mînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devre­me. Noul cuptor va mări pro­ducția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combina­tului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abne­gație de care dă dovadă în re­zolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se an­gajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exem­plar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii parti­dului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimente­le ei. Se aud urări în cinstea Par­tidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. - Ceaușescu, Ceaușescu - P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza mate­rială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau infor­mații detaliate asupra capaci­tății de adăpostire a complexu­lui (8.400 locuri), asupra tehno­logiei care permite ca în cursul unui an de producție să se ob­țină 9.600 viței îngrășați pre­coce de la greutatea de 45 kg. pînă la 350 kg, în timp de ma­ximum 300 zile. Specialiștii com­plexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă do­tarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu aprecia­ză eforturile depuse de specia­liști, eficiența unora dintre solu­țiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la lernut să se aibă în vedere realizarea trep­tată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și finan­ciare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care ju­dețul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, reco­mandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodni­că, să ducă­­ la creșterea pro­ducției animaliere, la satisface­rea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea ță­ranilor cooperatori. De o parte și de alta a șose­lei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Un­­gheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu in­tră în lanurile de porumb, dis­cută cu specialiștii despre per­spectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mu și mii de locuitori - români și maghiari - au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucu­ria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deo­sebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din loca­litate scrisese pe o mare pan­cartă cuvintele „Ceaușescu -­ viitorul". Ele sintetizează minu­nat încrederea poporului, tinere­tului patriei, în cel care, in frun­tea conducerii partidului, mili­tează cu neobosită dăruire pen­tru ca luminosul țel, mărețul pro­gram adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea in oraș, mii de cetățeni fac secretarului ge­neral al partidului o emoționan­tă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim - secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu Mu­reș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere o­­feră buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de Stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pre­gătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușes­cu", „Ceaușescu și poporul“. r. Oaspeții vizitează în continua­întreprinderea „Metalotehni­­ca", unitate profilată pentru construcția de mașini destinate sectoarelor de tricotaje și con­fecții. Pe parcurs oaspeții sunt infor­mați că această unitate a cu­noscut o dezvoltare considerabi­lă în actualul plan cincinal, vo­lumul producției globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confec­ții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții între­prinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor mașini. Este a­­preciată invenția inginerului Fi­­lep Emnod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracte­ristică a oțelurilor folosite în construcția utilajelor pentru in­dustria textilă. Tot aici, oaspeților li se pre­zintă cîteva din utilajele reali­zate de întreprindere și care ur­mează a fi prezentate la apro­piatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse reali­zate de elevi ai școlii profesio­nale care funcționează pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușes­cu recomandă ca în procesul de învățămînt să se pună un mai mare accent pe însușirea mese­riei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modalită­țile de cooperare dintre între­prinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind im­portanța acestor măsuri pentru creșterea productivității muncii, perfecționarea producției și spo­rirea calității produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce pri­vește volumul producției, cit și diversificarea produselor. Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5.800 m.p. care va permite fabricarea unor noi mașini și uti­laje necesare unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al partidu­lui apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, fe­licită călduros pe muncitorii și specialiștii de aici pentru rea­lizările obținute, adresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost complexul de selecție și testare pentru por­cine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gornești. A­­ceastă unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cit și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de pro­ducție, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprindere, in care știința se împletește la modul cel mai strins cu interesele producției, are o capacitate de 26.000 de capete și livrează a­­nual unităților de specialitate din țară 3.600 de vieruși și 7.000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se re­levă, de asemenea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează cî­teva hate ale complexului, pri­­min­d pe parcurs explicații cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetări­lor științifice, precum și la per­spectivele de dezvoltare ale com­plexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral inves­tițiile alocate dezvoltării aces­tui sector atît de important, pen­tru a se generaliza experiența bună existentă în această uni­tate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totoda­tă felicitări specialiștilor comple­xului pentru rezultatele obținute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașinilor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oas­peții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gând­urile și sentimentele lor calde, mulțumirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea plină față de politica internă de­și externă a partidului, respectul și stima față de conducerea sa, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă. N. FOPESCU-BOGDANEȘTI NICOLAE DRAGOS MIRCEA S. IONESCU I

Next