Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-18 / nr. 2955

Anul XXVI nr. 2955 duminică 18 octombrie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN FIECARE TÎNAR — UN MILITANT CONȘTIENT PENTRU CAUZA PARTIDULUI Procesul de formare a tinere­tului în țara noastră beneficiază de ambianța structural nouă a realităților economice și social - politice proprii orînduirii socia­liste. Dar problema de mare complexitate a formării conști­inței socialiste a tinerei genera­ții nu poate fi rezolvată numai prin înrîurirea pe care o exerci­tă acest climat. Este adevărat, în tot ce s-a înfăptuit în patria noastră în anii puterii popu­lare este încorporată și munca plină de abnegație a tineretului, mobilizat și condus de partid. Trebuie însă să spunem că pe lângă atitudinea dominantă, de respectare conștientă, liber con­simțită a normelor socialiste de muncă și conviețuire socială, proprie majorității tinerilor din țara noastră, constatăm și u­­nele fenomene negative, torate fie unor reminiscențe da­și mentalități vechi, fie unor in­fluențe străine. Se fac încă re­simțite unele fenomene de indivi­dualism, tendință de a trăi o via­ță ușoară, de a obține avantaje fără munca, de a cere totul de la societate, fără a-i da acesteia nimic în schimb. Alteori, dar mai rar, bineînțeles, se ajunge până la acte de delincvență —furturi, vagabondaj, huliganism. Exis­tența unor asemenea fenomene reflectă neajunsurile, lipsurile din activitatea educativă desfă­șurată de școală, familie, orga­nizațiile de tineret, insuficiența NICOLAE ILIUȚA, șeful secției organizatorice a Comitetului județean Botoșani al P.C.R. îndrumare din partea organizați­ilor de partid. Nu vom insista asupra faptu­­lului că în majoritatea domeni­ilor de activitate economică și socială, a județului nostru am obținut rezultate bune, că s-au îndeplinit sarcinile actualului plan cincinal la care și tineretul și-a adus un aport substanțial. Avem suficiente motive însă să afirmăm că în activitatea cu tineretul există încă suficiente neajunsuri . Dintre ele, ne vom referi doar la cîteva. Școlile, de toate gradele, pre­gătesc tineretul — cel puțin în acest moment — pentru muncă și viață doar în linii generale, cu prioritate—teoretic. Integrarea sa profesională și socială se sâ­­vîrșește însă în practica mun­cii la școala vieții cotidiene. Dar această însușire nu se realizea­ză de la sine, spontan, ci este rezultatul unei temeinice activi­tăți educative duse de organi­zațiile de partid și de masă, de colectivitatea în care s-au înca­drat diferite categorii de tineri : fabrică, C.A.P., școală, laborator, instituție culturală sau adminis­trativă etc. Rezultatele obținute pe această linie, remarcabile, sînt binecunoscute : ele au fost evidențiate și într-o analiză muncii educative în rîndurile ti­­­neretului făcută nu de mult în plenara Comitetului județean de partid. Acum însă, în timp ce se des­fășoară adunările generale de dări de seamă și alegeri în or­ganizațiile U.T.C. un număr de probleme va trebui să rețină a­­tenția tineretului nostru, căci a­­tîta timp cu­ neajunsurile nu sînt privite cu toată responsabilita­tea, cu dorința fermă de a găsi remediile necesare, prestigiul organizației U.T.C., nu va putea crește proporțional cu locul și sarcinile ce revin organizației revoluționare a tineretului. Un studiu efectuat recent de secția organizatorică a Comite­tului județean de partid a relie­fat că în întreprinderile indus­triale din județ, tinerii dețin re­cordul în producerea rebuturi­lor, în nerealizarea normelor de producție, în abaterile discipli­nare. La Fabrica de confecții Botoșani, de exemplu, s-au în­registrat, în decurs de 6 luni, 264 ore/om absențe nemotivate, din care 128 aparțin tinerilor. (Deși din 1336 salariați, sunt doar 360 tineri, adică 37 la sută, totuși 48 la suta din ab­sențe revin tinerilor !). Tot aici, lunar, 97 de tineri nu-și realizează normele de produc­ție. Din 147 salariați sancționați (în timp, de 6 luni) pentru aba­teri disciplinare, 53 sunt tineri. Situații asemănătoare se înregis­trează și la Uzinele textile „Moldova", la Uzina de repa­rații etc. Pentru a avea o situa­ție de ansamblu, mai dăm încă un amănunt : în anii 1969 și 1970, deci în aproape doi ani de zile, cîteva sute de tineri u­­teciști au primit, pentru felurite acte de indisciplină, mai ales indisciplină de producție, di­verse sancțiuni administrative. Dintre ei, doar un infim număr au fost sancționați și pe linie de organizație, ceea ce dovedește că nivelul exigenței, a combati­vității unor organizații U.T.C. este mult prea coborât, de na­tură să solicite o urgentă inter­venție din partea Comitetului județean U.T.C. Se mai întîlnesc tineri, din o­­rașe ori sate, care săvîrșesc acte contravenționale, au comporta­re precară în colectivitate, în viața personală. Sînt încă ti­neri care nu se încadrează în­tr-o muncă productivă, utilă societății, trăiesc o viață parazi­tară, pe spinarea părinților și, în unele cazuri, se dedau chiar (Continuare în pagina a lll-a) La Baza de recepție a cerealelor de la Drngeni Fotografia : I. NOUR In sectorul zootehnic Fotografia : I. HELICI Prognoza In zilele de 19, 20 și 21 octombrie a.c., vreme rece la început, apoi in încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor că­dea ploi slabe. Vint slab. Temperatura aerului în creștere ușoară. Minime­le vor fi cuprinse între mi­nus 2 și plus 2 grade, iar cele maxime între 6 și 11 grade. - o după-amiază calmă, de toamnă. De aici, de pe colina Petrin, Praga se vede ca-n palmă. Turlele vechi ale Aradului poartă sclipiri argintii. La picioarele noastre e Mala Strana, unul dintre cele mai pitorești car­tiere ale orașului. Ulicioare­le strîmbe și întortocheate, palatele baroce, despre al căror număr se spune că a­­tinge cifre de ordinul sute­lor, micile părculețe tainice pentru serile îndrăgostiților, casele masive acoperite cu țiglă de un roșu putred con­figurează o adevărată insulă de liniște și uitare. La stingă, complexul de stadioane „Spartak“ — ră­mas cu tribunele goale în aș­teptarea spectatorilor. Depar­te — zgomotele și agitația diurnă. Pentru că Petrinul nu este numai un loc de agre­ment ci și un tărâm al recu­legerii, al pașilor tăcuți, de visare, frecventat în orele li­bere de numeroși tineri, în­deosebi. Natura a fost darnică pe aceste locuri; relieful pra­­ghez — dacă se poate vorbi de un asemenea relief — tre­buie să fi înaintat dintotdea­una pe cei ce și-au stabilit „hotarele" aici. Și omul a știut să-i pună in valoare formele sale complexe. Ves­tiți arhitecți și constructori, meșteri italieni sau cehi. Uti­­lizînd cu ingeniozitate origi­nalitatea reliefului au făcut din Praga un oraș al grădi­nilor și florilor. Fără oazele de verdeață, cu aerul acela curat, amin­tind mireasma pădurilor, Pra­ga ar fi rămas poate o așe­zare sumbră, alcătuită din zi­duri și piatră. Și Vltava vine să-i întregească frumusețea, să-i adauge noi dimensiuni estetice. Prinsă între maluri înalte,­­ hava străbate centrul Ca­pitalei, făcînd un dulce unghi mai sus de podul Manestir. (Cite orașe europene oare, e­­xistă fără nelipsitele cheiuri, străjuind curgerea domoală a unei ape ?...). Vltava tre­­­­ce prin Praga în unduire cal­­mă, pentru a întîlni undeva, mai departe, stăvilarele ba­rajelor. Acolo, ea capătă de­finirea muncii, acolo tăria ii este decantată in energie, în lumină. Dar aici, Vltava își desco­peră veleitățile mondene, lă­­sîndu-se admirată, cîntată de visători. Albia sa largă e punctată în cîteva locuri de insule pitorești. Una dintre acestea — insula Kampa — a fost transformată într-o mi­nunată grădină, praghezilor plăcîndu-le s-o numească ,,Veneția Pragăi“. După o dimineață agitată, risipită pe bulevardele aglo­merate, în fața vitrinelor ori prin sălile muzeelor — cînd ți-ar trebui mii de ochi să vezi și să reții totul —, o plimbare pe malurile Vltavei liniștește, reconfortează. In­tunecarea soarelui spre amurg, podurile de pe Vlta­va par niște coroane grele. ION BELDEANU Continuare în pagina a lll-a) NOTE DE DRUM Podurile de pe Vltava (IV) SITUAȚIA PRINCIPALELOR LUCRĂRI C.A.P. PINĂ AGRICOLE II LA 17 OC­TOMBRIE A.C., PE BAZA ÎNTREPRINDERILOR DE MECANIZARE Albești 96 79 Botoșani 76 69 Bucecea 83 73 Coțușca 72 62 Darabani 79 67 Dingeni 97 84 Dorohoi 85 70 S.M.A. Arat Semănat ______________ __ Frumușica 78 72 Săveni 85 69 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA I Redacția și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația ” 12372 Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficia­le pe care o întreprinde pe coas­ta de vest a Statelor Unite, pre­ședintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fres­no din California. Distinșii oas­peți români sunt însoțiți de re­prezentanți ai întreprinderii pen­tru echipament destinat­ indus­triei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în loca­litatea Fresno : Hubier Byrd, prim - vicepreședinte al FMC, Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplini­te de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului în­conjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fos­tă actriță de film, cunoscută și în România. Avionul special pus la dispo­ziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra u­­nei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Până nu de mult, a­­ceastă zona era în general ari­dă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există a­cum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fruc­tiferi, lanuri de cereale. Președin­tele Nicolae Ceaușescu se inte­resează îndeaproape de carac­teristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al siste­mului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizea­ză pe aeroportul din Fresno, in întîmpinarea președintelui Ceau­șescu au venit primarul ad-inte­­rim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autori­tăților locale, in semn de oma­giu, primarul înmînea­ză șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetă­țean de onoare al orașului Fres­no, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează a­­ceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. ia Oaspeții sunt invitați apoi să joc în automobile, care se îndreaptă spre plantațiile de por­tocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine, aici, prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, în­cheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe râul San Joa­quin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndea­proape de unele aspecte con­crete ale sistemului de irigație folosit : debitul de apă distri­buită anual pentru fiecare ha., eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii pre­zenți dau răspunsurile solicitate, în încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie­ de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în lo­calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întâmpinare au venit primarul o­­rașului, James Ron, și președin­tele întreprinderilor „Food Ma­chinery Corporation". James Hall, îndată după sosire, este pre­zentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor, in cadrul discuțiilor avute cu a­­cest prilej au fost evocate po­sibilitățile de extindere în con­(Continuare în pagina a IV-a) CUMPĂRĂM SCUMP CA SĂ VINDEM IEFTIN! Inventivitatea, spiritul gospo­dăresc n-au înregistrat progresul așteptat la consiliile de conduce­­re din unele cooperative agrico­le. Parte dintre ele își asigură efectivele de vaci prin cumpă­rări, neglijind prăsila proprie. Ba mai mult decit atît, o bună par­te din vacile cumpărate, datori­tă unei furajări și îngrijiri neco­­respunzătoare, în 2 - 3 ani ajung tarate, neproductive, trec la lotul de îngroșare și se vînd pentru carne cu o treime din valoarea de cumpărare. Creșterea numerică a efective­lor de vaci în ultimii 6 ani a fost în atenția majorității unităților. Nu se poate trece cu vederea preocuparea deosebită în aceas­tă direcție din partea C.A.P. Va­tra - Hudești, Havîrna, Dimă­­cheni, Darabani, Săveni, Boto­șani, unde numărul de vaci în lactație este în prezent cu 75 — 100 la sută mai mare față de 1965, fizic reprezentînd creșteri cu 100 — 250 capete. Dar, în timp ce majorarea efectivelor es­te generală, sursa de asigurare a acestor efective diferă de la o unitate la alta. La C.A.P. Hu­dești, Vlăsinești, Săveni, Sîrbi etc., în 6 ani s-au cumpărat nu­mai 2 — 10 vaci pentru că con­siliile de conducere din aceste unități, acordînd o grijă deose­bită prășilei proprii, nu au avut nevoie să cumpere. La multe u­­nitâți însă și în special la Dima­­cheni, Broscăuți, Leorda, Milean­­ca, s-au cumpărat în această perioadă 100 — 245 vaci, repre­zentînd 50 — 100 la sută din creșteri și 40 — 75 la sută din efectivul actual. Unde este prăsila proprie? E o întrebare legitimă ce se pune consiliilor de conducere din a­­ceste unități. Fâcînd o incursiune pe urmele prăsilei, constatăm că din vițelele rezultate în aceas­tă perioadă, nu au intrat în tur­ma de bază C.A.P. Dorohoi, 38 exemplare la 153 la C.A.P. Leorda etc., ca urmare a mor­talitâților sau trecerii în lotul de îngrășare, datorită producției de sub un litru lapte pe zi. Staționarea efectivelor sau creșterile neînsemnate sunt deter­minate de faptul că la multe unități ieșirile de animale sînt egale sau mai mari decît intră­rile, în primul rînd din cauza fu­rajării necorespunzătoare. Astfel, la C.A.P. Mlenăuți, în 1969, au intrat 60 vaci și au ieșit 61 ; la C.A.P. Darabani în 1967 au intrat 84 și au ieșit 155, iar la C.A.P. Alba - Hudești, în același an, au intrat 34 și au ieșit 136. Situații similare cu privire la raportul dintre intrări și ieșiri, s-au con­statat și la C.A.P. Vorniceni, Știu­­bieni, Corni, Dumeni, Leorda, Mi­­leanca, Cordăreni, fapt ce justi­fică cu prisosință necesitatea completării efectivelor prin cum­părări. Fără a ne declara net împo­triva cumpărărilor, sîntem de părere că acestea au fost și sînt necesare numai in limita com­pletării prăsilei proprii și nu în detrimentul acesteia. Superiori­tatea asigurării efectivelor prin prăsilă proprie a fost dovedită cu prisosință de C.A.P. Sîrbi, Să­veni, Vlăsinești, Ripiceni etc., care au realizat, în primul rînd, importante economii la cheltuie­lile de constituire a turmei de bază. In timp ce costul unei vaci din prăsilă proprie nu depășește 3 000 lei, prețul mediu de cum­părare este de 4 500 lei. Dacă C.A.P. Dorohoi asigura din pră­sila proprie cele 245 vaci cum­părate, ar fi realizat o economie de cca. 370 mii lei, evitînd în același timp și unele pierderi de producție caracteristice perioa­dei de adaptare la noile condi­­ții. Mai mult decît atît, o bună parte din animalele cumpărate, în special din zona de munte, nu se pot acomoda condițiilor modeste sau chiar necorespun­­zâtoare de cazare și furajare, se tarează, devin neproductive și astfel în scurt timp sunt scoase din turma de bază și predate la I.I.C. cu 4,60 lei/kg. Deci, cum­părăm un animal de rasă cu 5 000 lei, ca să-l vindem peste cîteva luni cu 1­600 lei. Această pierdere se amplifică în cazul cînd animalele se mențin în tur­ma de bază cu o producție de sub un litru lapte pe zi sau ster­pe, adică în situația în care se cheltuiește cu furajarea și îngri­jirea cel puțin 3000 lei pe an. Ing. LĂBUȘCĂ SAVEL inspector tehnic principal la Banca agricolă Botoșani .Continuare în pagina a lll-a) 0 TEZĂ DE LARGA CIRCULAȚIE IN UNELE COOPERATIVE AGRICOLE .omfeiSb:­.­ • In laboratorul central al Fabricii de zahar din Bucecea fotografia : I. NEGREA

Next