Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-18 / nr. 2955
Anul XXVI nr. 2955 duminică 18 octombrie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN FIECARE TÎNAR — UN MILITANT CONȘTIENT PENTRU CAUZA PARTIDULUI Procesul de formare a tineretului în țara noastră beneficiază de ambianța structural nouă a realităților economice și social - politice proprii orînduirii socialiste. Dar problema de mare complexitate a formării conștiinței socialiste a tinerei generații nu poate fi rezolvată numai prin înrîurirea pe care o exercită acest climat. Este adevărat, în tot ce s-a înfăptuit în patria noastră în anii puterii populare este încorporată și munca plină de abnegație a tineretului, mobilizat și condus de partid. Trebuie însă să spunem că pe lângă atitudinea dominantă, de respectare conștientă, liber consimțită a normelor socialiste de muncă și conviețuire socială, proprie majorității tinerilor din țara noastră, constatăm și unele fenomene negative, torate fie unor reminiscențe dași mentalități vechi, fie unor influențe străine. Se fac încă resimțite unele fenomene de individualism, tendință de a trăi o viață ușoară, de a obține avantaje fără munca, de a cere totul de la societate, fără a-i da acesteia nimic în schimb. Alteori, dar mai rar, bineînțeles, se ajunge până la acte de delincvență —furturi, vagabondaj, huliganism. Existența unor asemenea fenomene reflectă neajunsurile, lipsurile din activitatea educativă desfășurată de școală, familie, organizațiile de tineret, insuficiența NICOLAE ILIUȚA, șeful secției organizatorice a Comitetului județean Botoșani al P.C.R. îndrumare din partea organizațiilor de partid. Nu vom insista asupra faptulului că în majoritatea domeniilor de activitate economică și socială, a județului nostru am obținut rezultate bune, că s-au îndeplinit sarcinile actualului plan cincinal la care și tineretul și-a adus un aport substanțial. Avem suficiente motive însă să afirmăm că în activitatea cu tineretul există încă suficiente neajunsuri . Dintre ele, ne vom referi doar la cîteva. Școlile, de toate gradele, pregătesc tineretul — cel puțin în acest moment — pentru muncă și viață doar în linii generale, cu prioritate—teoretic. Integrarea sa profesională și socială se sâvîrșește însă în practica muncii la școala vieții cotidiene. Dar această însușire nu se realizează de la sine, spontan, ci este rezultatul unei temeinice activități educative duse de organizațiile de partid și de masă, de colectivitatea în care s-au încadrat diferite categorii de tineri : fabrică, C.A.P., școală, laborator, instituție culturală sau administrativă etc. Rezultatele obținute pe această linie, remarcabile, sînt binecunoscute : ele au fost evidențiate și într-o analiză muncii educative în rîndurile tineretului făcută nu de mult în plenara Comitetului județean de partid. Acum însă, în timp ce se desfășoară adunările generale de dări de seamă și alegeri în organizațiile U.T.C. un număr de probleme va trebui să rețină atenția tineretului nostru, căci atîta timp cu neajunsurile nu sînt privite cu toată responsabilitatea, cu dorința fermă de a găsi remediile necesare, prestigiul organizației U.T.C., nu va putea crește proporțional cu locul și sarcinile ce revin organizației revoluționare a tineretului. Un studiu efectuat recent de secția organizatorică a Comitetului județean de partid a reliefat că în întreprinderile industriale din județ, tinerii dețin recordul în producerea rebuturilor, în nerealizarea normelor de producție, în abaterile disciplinare. La Fabrica de confecții Botoșani, de exemplu, s-au înregistrat, în decurs de 6 luni, 264 ore/om absențe nemotivate, din care 128 aparțin tinerilor. (Deși din 1336 salariați, sunt doar 360 tineri, adică 37 la sută, totuși 48 la suta din absențe revin tinerilor !). Tot aici, lunar, 97 de tineri nu-și realizează normele de producție. Din 147 salariați sancționați (în timp, de 6 luni) pentru abateri disciplinare, 53 sunt tineri. Situații asemănătoare se înregistrează și la Uzinele textile „Moldova", la Uzina de reparații etc. Pentru a avea o situație de ansamblu, mai dăm încă un amănunt : în anii 1969 și 1970, deci în aproape doi ani de zile, cîteva sute de tineri uteciști au primit, pentru felurite acte de indisciplină, mai ales indisciplină de producție, diverse sancțiuni administrative. Dintre ei, doar un infim număr au fost sancționați și pe linie de organizație, ceea ce dovedește că nivelul exigenței, a combativității unor organizații U.T.C. este mult prea coborât, de natură să solicite o urgentă intervenție din partea Comitetului județean U.T.C. Se mai întîlnesc tineri, din orașe ori sate, care săvîrșesc acte contravenționale, au comportare precară în colectivitate, în viața personală. Sînt încă tineri care nu se încadrează într-o muncă productivă, utilă societății, trăiesc o viață parazitară, pe spinarea părinților și, în unele cazuri, se dedau chiar (Continuare în pagina a lll-a) La Baza de recepție a cerealelor de la Drngeni Fotografia : I. NOUR In sectorul zootehnic Fotografia : I. HELICI Prognoza In zilele de 19, 20 și 21 octombrie a.c., vreme rece la început, apoi in încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe. Vint slab. Temperatura aerului în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 și plus 2 grade, iar cele maxime între 6 și 11 grade. - o după-amiază calmă, de toamnă. De aici, de pe colina Petrin, Praga se vede ca-n palmă. Turlele vechi ale Aradului poartă sclipiri argintii. La picioarele noastre e Mala Strana, unul dintre cele mai pitorești cartiere ale orașului. Ulicioarele strîmbe și întortocheate, palatele baroce, despre al căror număr se spune că atinge cifre de ordinul sutelor, micile părculețe tainice pentru serile îndrăgostiților, casele masive acoperite cu țiglă de un roșu putred configurează o adevărată insulă de liniște și uitare. La stingă, complexul de stadioane „Spartak“ — rămas cu tribunele goale în așteptarea spectatorilor. Departe — zgomotele și agitația diurnă. Pentru că Petrinul nu este numai un loc de agrement ci și un tărâm al reculegerii, al pașilor tăcuți, de visare, frecventat în orele libere de numeroși tineri, îndeosebi. Natura a fost darnică pe aceste locuri; relieful praghez — dacă se poate vorbi de un asemenea relief — trebuie să fi înaintat dintotdeauna pe cei ce și-au stabilit „hotarele" aici. Și omul a știut să-i pună in valoare formele sale complexe. Vestiți arhitecți și constructori, meșteri italieni sau cehi. Utilizînd cu ingeniozitate originalitatea reliefului au făcut din Praga un oraș al grădinilor și florilor. Fără oazele de verdeață, cu aerul acela curat, amintind mireasma pădurilor, Praga ar fi rămas poate o așezare sumbră, alcătuită din ziduri și piatră. Și Vltava vine să-i întregească frumusețea, să-i adauge noi dimensiuni estetice. Prinsă între maluri înalte, hava străbate centrul Capitalei, făcînd un dulce unghi mai sus de podul Manestir. (Cite orașe europene oare, există fără nelipsitele cheiuri, străjuind curgerea domoală a unei ape ?...). Vltava trece prin Praga în unduire calmă, pentru a întîlni undeva, mai departe, stăvilarele barajelor. Acolo, ea capătă definirea muncii, acolo tăria ii este decantată in energie, în lumină. Dar aici, Vltava își descoperă veleitățile mondene, lăsîndu-se admirată, cîntată de visători. Albia sa largă e punctată în cîteva locuri de insule pitorești. Una dintre acestea — insula Kampa — a fost transformată într-o minunată grădină, praghezilor plăcîndu-le s-o numească ,,Veneția Pragăi“. După o dimineață agitată, risipită pe bulevardele aglomerate, în fața vitrinelor ori prin sălile muzeelor — cînd ți-ar trebui mii de ochi să vezi și să reții totul —, o plimbare pe malurile Vltavei liniștește, reconfortează. Intunecarea soarelui spre amurg, podurile de pe Vltava par niște coroane grele. ION BELDEANU Continuare în pagina a lll-a) NOTE DE DRUM Podurile de pe Vltava (IV) SITUAȚIA PRINCIPALELOR LUCRĂRI C.A.P. PINĂ AGRICOLE II LA 17 OCTOMBRIE A.C., PE BAZA ÎNTREPRINDERILOR DE MECANIZARE Albești 96 79 Botoșani 76 69 Bucecea 83 73 Coțușca 72 62 Darabani 79 67 Dingeni 97 84 Dorohoi 85 70 S.M.A. Arat Semănat ______________ __ Frumușica 78 72 Săveni 85 69 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA I Redacția și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația ” 12372 Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno : Hubier Byrd, prim - vicepreședinte al FMC, Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film, cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Până nu de mult, această zona era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno, in întîmpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale, in semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. ia Oaspeții sunt invitați apoi să joc în automobile, care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine, aici, prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe râul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit : debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha., eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate, în încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întâmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation". James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor, in cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere în con(Continuare în pagina a IV-a) CUMPĂRĂM SCUMP CA SĂ VINDEM IEFTIN! Inventivitatea, spiritul gospodăresc n-au înregistrat progresul așteptat la consiliile de conducere din unele cooperative agricole. Parte dintre ele își asigură efectivele de vaci prin cumpărări, neglijind prăsila proprie. Ba mai mult decit atît, o bună parte din vacile cumpărate, datorită unei furajări și îngrijiri necorespunzătoare, în 2 - 3 ani ajung tarate, neproductive, trec la lotul de îngroșare și se vînd pentru carne cu o treime din valoarea de cumpărare. Creșterea numerică a efectivelor de vaci în ultimii 6 ani a fost în atenția majorității unităților. Nu se poate trece cu vederea preocuparea deosebită în această direcție din partea C.A.P. Vatra - Hudești, Havîrna, Dimăcheni, Darabani, Săveni, Botoșani, unde numărul de vaci în lactație este în prezent cu 75 — 100 la sută mai mare față de 1965, fizic reprezentînd creșteri cu 100 — 250 capete. Dar, în timp ce majorarea efectivelor este generală, sursa de asigurare a acestor efective diferă de la o unitate la alta. La C.A.P. Hudești, Vlăsinești, Săveni, Sîrbi etc., în 6 ani s-au cumpărat numai 2 — 10 vaci pentru că consiliile de conducere din aceste unități, acordînd o grijă deosebită prășilei proprii, nu au avut nevoie să cumpere. La multe unitâți însă și în special la Dimacheni, Broscăuți, Leorda, Mileanca, s-au cumpărat în această perioadă 100 — 245 vaci, reprezentînd 50 — 100 la sută din creșteri și 40 — 75 la sută din efectivul actual. Unde este prăsila proprie? E o întrebare legitimă ce se pune consiliilor de conducere din aceste unități. Fâcînd o incursiune pe urmele prăsilei, constatăm că din vițelele rezultate în această perioadă, nu au intrat în turma de bază C.A.P. Dorohoi, 38 exemplare la 153 la C.A.P. Leorda etc., ca urmare a mortalitâților sau trecerii în lotul de îngrășare, datorită producției de sub un litru lapte pe zi. Staționarea efectivelor sau creșterile neînsemnate sunt determinate de faptul că la multe unități ieșirile de animale sînt egale sau mai mari decît intrările, în primul rînd din cauza furajării necorespunzătoare. Astfel, la C.A.P. Mlenăuți, în 1969, au intrat 60 vaci și au ieșit 61 ; la C.A.P. Darabani în 1967 au intrat 84 și au ieșit 155, iar la C.A.P. Alba - Hudești, în același an, au intrat 34 și au ieșit 136. Situații similare cu privire la raportul dintre intrări și ieșiri, s-au constatat și la C.A.P. Vorniceni, Știubieni, Corni, Dumeni, Leorda, Mileanca, Cordăreni, fapt ce justifică cu prisosință necesitatea completării efectivelor prin cumpărări. Fără a ne declara net împotriva cumpărărilor, sîntem de părere că acestea au fost și sînt necesare numai in limita completării prăsilei proprii și nu în detrimentul acesteia. Superioritatea asigurării efectivelor prin prăsilă proprie a fost dovedită cu prisosință de C.A.P. Sîrbi, Săveni, Vlăsinești, Ripiceni etc., care au realizat, în primul rînd, importante economii la cheltuielile de constituire a turmei de bază. In timp ce costul unei vaci din prăsilă proprie nu depășește 3 000 lei, prețul mediu de cumpărare este de 4 500 lei. Dacă C.A.P. Dorohoi asigura din prăsila proprie cele 245 vaci cumpărate, ar fi realizat o economie de cca. 370 mii lei, evitînd în același timp și unele pierderi de producție caracteristice perioadei de adaptare la noile condiții. Mai mult decît atît, o bună parte din animalele cumpărate, în special din zona de munte, nu se pot acomoda condițiilor modeste sau chiar necorespunzâtoare de cazare și furajare, se tarează, devin neproductive și astfel în scurt timp sunt scoase din turma de bază și predate la I.I.C. cu 4,60 lei/kg. Deci, cumpărăm un animal de rasă cu 5 000 lei, ca să-l vindem peste cîteva luni cu 1600 lei. Această pierdere se amplifică în cazul cînd animalele se mențin în turma de bază cu o producție de sub un litru lapte pe zi sau sterpe, adică în situația în care se cheltuiește cu furajarea și îngrijirea cel puțin 3000 lei pe an. Ing. LĂBUȘCĂ SAVEL inspector tehnic principal la Banca agricolă Botoșani .Continuare în pagina a lll-a) 0 TEZĂ DE LARGA CIRCULAȚIE IN UNELE COOPERATIVE AGRICOLE .omfeiSb:. • In laboratorul central al Fabricii de zahar din Bucecea fotografia : I. NEGREA