Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-27 / nr. 2962

í ii 99 LA FABRICA DE ZAHAR BUCECEA CHEIA DE BOLTĂIt A REZULTATELOR-totala angajare in muncă a colectivului ... Fabrica de zahăr Bucecea, unitate »născută“ în urmă cu 11 ani în așezarea cu același nume. Deși tînără sub aspect calendaristic ea a trecut repede de la „copilărie” și „adolescen­ță“ la maturitate, înscriindu-se pe harta județului ca o unitate vor prilejul să ne convingem „pe viu”, aici, fiecare secție, brigadă și echipă, fiecare loc de muncă și chiar fiecare individ în parte constituie o celulă acti­vă a organismului unic prin ale cărui vene pulsează viața între­prinderii. Căci să nu uităm , din­colo de cifre și procente, se află oamenii, care acordîndu-și efor­turile și voința, priceperea și pa­siunea la dimensiunile sarcinilor de mare însemnătate puse în față de planul de stat, au do­bîndit succese cu rezonanță în sînul colectivelor ce-și desfă­șoară activitatea în unități eco­nomice cu profil similar. Evident, noutățile din ținerea pasului cu știința și tehnica țârii noastre și de peste hotare în domeniul fabricației zahăru­lui, s-a impus ca o cerință o­biectivă, dirii unor indispensabilă dori în­­randamente înalte, concomitent cu reducerea chel­tuielilor de producție. Tocmai în acest scop, aici au funcționat cursuri de ridicare a calificării și de specializare și chiar de poli­calificare. Astfel, muncitori ca : Alexandru Constantin Buterchi, Ioan Lupu, Tucă, Mihai Tocilă, Constantin Barbălată, Iulian Zvonaru, Enache Alecu, Cornel Grasu, Constantin Jescu, Dumi­tru Eftimie, Mihai Grigoraș, Du­mitru Perju, Constantin Diaconu și mulți alții, în timpul campa­niei de producție sunt tehnologi pe liniile de fabricație. Iar în perioada de remont, sunt lăcă­tuși, sudori, mecanici, electri­cieni. — In acest mod am reușit — sublinia în convorbirea avută, maistrul principal, Grigore Dia­conu, secretarul comitetului de partid — să efectuăm întreți­neri și reparații de bună calita-POMPILIU IANCULESCU (Continuare in pagina a lll-a) UN COLECTIV DE LA CARE AR PUTEA SI TREBUIE SA ÎNVEȚE TOATE ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE JUDEȚULUI de prestigiu. Fiindcă, așa după cum viața ne-o demonstrează, maturitatea unui colectiv nu ne-o dau numai anii, ci mai a­­les realizările. Or, aici, în anul trecut s-au dobîndit înfăptuiri mari care au situat întreprinde­rea în fruntea întrecerii socialis­te, colectivului decernîndu-i-se diploma și steagul roșu de frun­taș pe ramură. Continuînd și­rul succeselor, oamenii de aici, mobilizați de partid au con­semnat realizări de prestigiu. Bilanțul activității economice pe 9 luni înserează o depășire la producția de zahăr cu 884 tone iar la producția globală și mar­fă de 5 088 000 lei și respectiv de 3 616 000 lei. De reținut că aceste plusuri au fost dobîndite îndeosebi pe seama creșterii productivității muncii care, în perioada la care ne referim, a depășit plafonul planificat cu peste 5 procente. Demarajul viguros luat în noua campanie ne îndreptățeș­te să credem că vom fi martorii unor realizări și mai mari. Așa bunăoară, pentru harnicul colec­tiv de aici, capacitatea proiec­tată a fabricii este o mărime di­namică, care a fost substan­țial depășită Acum, în loc de 2000 tone sfeclă prelucrată în 24 ore, s-au planificat 2600 tone și s-au obținut 2754 tone. Cifre simbol, cu largă sferă de expresivitate și vibrație ome­nească, izvorîte din eforturile conjugate ale muncitorilor, maiș­trilor, inginerilor și economiști­lor, ale tuturor salariaților, indi­ferent de postul pe care îl o­­cupă în schema de funcționare a întreprinderii. „Cheia de boltă" a succeselor dobîndite o constituie — așa după cum a ținut să remarce ing. GHEORGHE STOICA, direc­torul fabricii — racordarea mun­citorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor, întregii mase de salariați la cerințele severe ale planului de producție și conto­pirea tuturor energiilor creatoa­re, ridicarea pasiunii și com­petenței profesionale la cea mai înaltă tensiune — tensiunea energiilor colective. Intr-adevăr, după cum am a­ S­eporterii noștri transmit de pe șantiere 1. CREȘA CU 96 DE LOCURI DIN DOROHOI. Trebuia termi­nată la 30 septembrie 1970. Sta­diul actual­­ din 1.236 mii lei plan s-a realizat 848 mii lei. Pe panoul mare din fața șantierului nr. 3 Dorohoi (șef de șantier Gh. Nineaca) stă scris cu litere de-o șchioapă : „Vom preda cre­­șa cu 20 de zile înainte de ter­men". Scrisul rezistă. In schimb cuvîntul șantierului ... MUNCITORI DE PE ȘANTIERE! % O economie de numai 1 la sută la ciment înseamnă 180 de tone. • Reducerea numărului de cărămizi sparte cu 0,5 la sută echivalează cu 45 000 de cărămizi. • Un consum redus de agregate cu 1 la sută înseam­nă 800 m.c. Luați atitudine fermă față de risipă, de proasta gos­podărire și sustragerea materialelor de construcții de pe șan­tiere ! TIMPUL CHEAMA ȘI RECHEAMĂ! Obiectivul se află în răspun­derea maistrului Petru Ungurea­­nu. 2. CANALIZAREA DE LA I.A.S. LEORDA. Termen de dare în fo­losință : 15 noiembrie 1969. S-a întocmit însă un act adițional care strămută scadența la 30 noiembrie 1970. Dar și această scadență se apropie. Șantierul e complet abandonat. A răspuns de lucrare maistrul Chirilă Achimia. Acum nu mai răspunde , a fost dat afară. Pentru „merite“ deosebite. Cu obiectivul ce facem insă ? 3. TERMINAREA FABRICII DE BRINZETURI DIN DOROHOI. Fi­gurează în planul întreprinderii de construcții-montaj cu 100 mii lei, afectat pentru castelul de apă care încă nu s-a dat în fo­losință prin „grija“ șefului de șantier Gh. Nineaca de la Do­rohoi. 4. STAȚIA DE 20 KW. SĂVENI. Obiectivul trebuia terminat. Din 600 mii lei plan la lucrări de construcții-montaj s-a realizat 335 mii. „Felicitările" i se cu­vin maistrului C. Ștefănescu. Nu-I mai putem însă felicita. A fost și el dat afară. 5. CENTRUL DE VINIFICAȚIE DIN HLIPICENI. Figurează la capitolul „dat în funcțiune". Dar numai acei ce au trecut pe a­­colo știu cam cum vine asta. Mai sunt încă de făcut lucrări care se puteau executa cu 6 luni în urmă. A răspuns de lucrare maistrul Nistor Savin. „A răspuns" e o formulare greșită. A lucrat fără... răspundere, e mai bine­ zis. Se execută verificarea în­trerupătoarelor de 110 Kv la stația de transformare din Botoșani Fotografia : I. NEGREA Prognoza în zilele de 28, 29 și 30 octombrie a.c., vreme în curs de încălzire cu cerul variabil. Se vor semnala ploi slabe mai ales spre sfîrșitul intervalului. Vînt potrivit din sectorul ves­tic. Temperaturile mini­me ale aerului vor fi cu­prinse între minus 2 și plus 3 grade, iar cele maxime între 8 și 13 grade. Ceață locală. Astăzi soarele a răsărit la ora 6,46 și va apune la ora 17,13. „Starea de conservare și e­­voluția calității florii - soarelui preluată este alarmantă, stop. Avem depozitate 9000 tone sub cerul liber. Incepînd cu 22 octombrie plouă continuu — stop. La 7000 tone cuiburile calde depășesc 50 grade Cel­sius, accentuîndu-se procesul de degradare Ritmul de livrare a produsului, stabilit de 400 tone pe zi este mic și C.F.R. nu asigură vagoane. Rugăm asigurați livrarea zilni­că minimum a 1000 tone și vagoanele necesare". Telegrama de mai sus apar­ține I.V.C. Botoșani și a fost ex­pediată, D.G.V.C. la 23 octombrie, către București, din cadrul M.A.I. Situația prezentă din ba­zele de recepție constituie, du­pă cum se vede, un motiv de în­grijorare pentru întreaga rețea ce se ocupă cu preluarea și con­servarea acestui produs. Mii de tone de floarea - soarelui, pen­tru realizarea cărora s-a chel­tuit un volum mare de muncă, sînt în pericol de a se deprecia calitativ, intr-un procent destul de avansat. Cum s-a ajuns la această situație ? Condițiile din vara acestui an au întîrziat vegetația la floarea­­soarelui din care cauză recol­tarea s-a făcut într-o perioadă scurtă. Consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele agricole au mobilizat toate for­țele pentru a strînge la timp a­cest produs și a-l transporta­­ bazele de recepție. In aceast­' situație, bazele de recepție au fost supraaglomerate, cu utila­jele existente nu s-a putut con­diționa și usca întreaga canti­tate de floarea - soarelui pre­luată pentru a fi adusă la stas. Sigur că depozitarea în magazii a produsului cu un procent ridi­cat de corpuri străine și cu o u­miditate mai mare decit­­ cea admisă, a dus la încălzire și în ultima instanță, la creșterea pro­centului de boabe rîncede. Constatările noastre, în urma unei anchete întreprinse recent prin cîteva baze de recepție, scot în evidență că nici perso­nalul acestor unități nu a făcut totul, în funcție de posibilitățile locale, pentru a evita depre­cierea calitativă a unor cantități destul de mari de floarea - soa­relui. BAZA DOROHOI. Plouă con­tinuu. Printre „dunele" de floa­rea - soarelui depozitată între magazii, s-au format mici „la­curi de acumulare“. Se caută o ieșire din acest impas. — Sîntem neputincioși în a­­ceastă situație — ne explică Eu­gen Melinte, laborant șef. Cu un singur uscător, cu care realizăm în 24 de ore 60 — 80 tone, cu un procent de extracție de 10,5 la sută umiditate nu putem să salvăm prea mult. Avem greu­tăți și cu furnizarea energiei e­­lectrice : în septembrie, între­ruperile au totalizat 25 ore, iar de la 1 — 22 octombrie, 59 ore. Utilajele staționează în plus un număr dublu de ore, pînă pot fi repuse în funcțiune. Am aflat că C. F. R. a pus la dispoziția acestei baze DOuĂ vagoane (!) pentru transportul a mii de tone de floarea - soare­lui, dar și acestea staționau de aproape 20 ore în stația Doro­hoi. BAZA VORNICENI. Ne aflăm în fața unei surprize. Două șo­­proane sînt nefolosite iar circa 150 tone de floarea - soarelui „sînt depozitate" sub cerul liber. Petru Cutur, șeful bazei, caută să ne convingă că mai bine se „conservă" produsul afară, de­cit în magazie (?). Vizităm una din magazii în care cîteva sute de tone au fost depozitate fără a fi condiționate. Circa 600 tone de floarea - soarelui, aflate în 10 șoproane, puse la dispoziția unor cooperative agricole, cu umiditate de 10 — 15 la sută și de calitate bună, n-au fost încă recepționate. E limpede , șeful bazei nu vrea să aibă bă­taie de cap (I). Oricum conside­răm că și acest caz va fi în­ a­­tenția conducerii I.V.C. Boto­șani. Merită să fie „apreciat“! BAZA SĂVENI. Cred că e bi­ne să precizăm din capul locu- I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) LA BAZELE DE RECEPȚIE DIN JUDEȚ Mii de tone de floarea-soarelui se degradează à Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deose­bit. Răspunzînd invitației preșe­dintelui Richard Nixon și a so­ției sale, Patricia Nixon, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sînt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., depu­tat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficia­lă, potrivit ceremonialului rezer­vat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, in întreaga zonă ce cu­prinde sediile instituțiilor Admi­nistrației federale erau arbora­te drapele de stat ale României și SUA. Interesul suscitat de so­sirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera so­lemnă, caracteristică marilor e­­venimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremo­nia primirii, dominat de impună­torul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au ve­nit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe româ­nești și americane. Un număr ne­obișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, reprezentînd prin­cipalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale ci­nematografice de actualități cău­tau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de o­­noare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lîngă podium au sosit secreta­rul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Was­hington, primarul orașului, cu soția,­sistent Martin­­ Hillenbrand, a­­­l secretarului de stat pentru problemele eu­ropene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului dis­trictului Columbia, cu soția, am­basadorul Guillermo Sevilla - Sa­­casa, decanul corpului diploma­tic din Washington, cu soția. Erau de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mă­nescu, Maria Groza, vicepreșe­dintă a Marii Adunări Națio­nale, Corneliu Bogdan, amba­sadorul României la Washing­ton, membri ai ambasadei ro­mâne. Ora 10,25. Pe cer apare eli­copterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau o­­norul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din eli­copter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Sta­telor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt ar­borate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcu­lui, flancate de ofițeri ce poar­tă în bandulieră drapelele de stat ale României și SUA și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această cere­monie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nico­lae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi pre­ședinți își string mîn­a cu cordia­litate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea foto­reporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiin­­du-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și stea­gurile celor 50 de state ale SUA, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie in cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului ro­mân, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi pre­ședinți salută în momentul trece­­rii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașa­mentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pan­taloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărrzii ordonă prezentarea arme­lor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușes­cu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președinte­le Richard Nixon rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-aț­ salutat la Bucu­rești ca primul președinte al Sta­telor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut, pe dumneavoastră ca primul pre­ședinte al României care vizitea­ză Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoas­­­­tră în Statele sentimentele de Unite au­ simțit prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deo­sebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm inde­pendența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor con­tribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele Nicolae Ceaușescu . Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor U­­nite din partea poporului român. Imi amintesc cu plăcere de vizi­ta pe care ați făcut-o în Româ­nia, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțu­mesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor U­­nite cu prilejul prezenței la Or­ganizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra u­­nor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora. (Continuare în pagina a IV-a) MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 50 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂȘUL PETRE LUPU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a­­ zi­lei de naștere a tovarășului Pe­tre­ Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., minis­trul muncii. Au­­ luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Sile Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănă­lache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosi­f Banc, Petre Blajovici, Miron Constan­tinescu, Mihai Dalea, Miha Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bod­naraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre în­treaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a so­cialismului in patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, tovărășească. i1

Next