Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-14 / nr. 3028
> Anul XXVII nr 3028 joi 14 ianuarie “1971 4 pagini 30 bani Noi mașini și utilaje pentru agricultură Continuă dotarea stațiunilor de mecanizare a agriculturii cu tractoare și alte utilaje. In ultima decadă a lunei decembrie — 1970 și prima decadă a lunei ianuarie — 1971, aceste unități au primit 46 tractoare pe șenile 445 S.M., pentru executarea lucrărilor agricole pe tarlalele situate în pante, în pomicultură și legumicultură, 15 grape reglabile, 4 cultivatoare, 2 nivelatoare de teren, 23 cultivatoare C.P.T. 4, pentru lucrările din legumicultura etc. In sectorul țesătorie al uzinelor textile „Moldova” Fotografia: I. VALENTIN NOI DIMENSIUNI ALE PRODUCȚIEI AGRICOLE IN I.A.S. Preocuparea constantă pentru sporirea producției agricole a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat se materializează în rezutatele tot mai bune pe care le-au înregistrat an de an. In condițiile climatice mai puțin favorabile din anul trecut, datorită efortului depus de muncitorii și specialiștii din ferme, întreprinderile agricole de stat au obținut, în medie la hectar, 2762 kg grîu, 3600 kg. porumb boabe ,1780 kg. soia și 19.090 kg. cartofi. Avînd în vedere ponderea ce" o deține zootehnia în activitatea de producție (în producția globală și marfă), remarcăm că și în acest sector majoritatea indicatorilor au fost realizați și depășiți. Unitățile din raza noastră de activitate au depășit efectivele de animale planificate cu 600 taurine, peste 3500 ovine, 5 300 porcine etc. Producția marfă de lapte de vacă a fost depășită cu 220 hl, de lapte de oaie cu 900 hl, iar cea de lînă de oaie — 4 tone. Pentru rezultatele obținute în sectorul porcin se evidențiază în mod deosebit colectivul de muncă de la I.A.S. Leorda. Prin aplicarea unor tehnologii moderne în creșterea și exploatarea acestei specii, sporul mediu zilnic de creștere în greutate a fost depășit, obținîndu-se indici superiori de natalitate și reducînd la minimum pierderile de animale prin mortalități. Datorită acestui fapt întreprinderea a livrat în anul trecut 460 tone carne porc peste plan. Rezultatele de producție au corespondent similar și în cele financiare. Fermele și sectoarele întreprinderilor agricole de stat din cadrul județului nostru au încheiat anul de producție și economic - financiar cu 20 milioane lei venituri totale peste plan și 12 milioane lei beneficii peste plan. Toate acestea reprezintă materializări ale muncii politice și organizatorice desfășurată de către organizațiile de partid, sunt rezultatul efortului depus de muncitorii, inginerii și tehnicienii de la majoritatea întreprinderilor pentru obținerea unor rezultate bune. In special se evidențiează colectivele de muncă de la I.A.S. Albești și I.A.S. Leorda care, pe lingă faptul că realizează însemnate venituri peste plan, depășesc beneficiile planificatele cu 3,5 și respectiv cu 4,5 milioane lei. Sîntem însă conștienți de faptul că nu am făcut totul și că mai avem numeroase resurse interne nevalorificate în vederea ridicării muncii noastre pe o treaptă calitativ superioară. Deși activitatea noastră din anul zultate trecut se încheie cu remeritorii, mai avem unele ferme nerentabile (e drept puține la număr) pentru a căror redresare economică vor trebui solicitate eforturi sporite din partea noastră, a tuturor, și în primul rînd din partea celor ce lucrează în aceste ferme. Munca lor va trebui să aibă un caracter tot mai concret, operativ, competent și eficient. Am intrat într-un nou an de producție, primul an al cincinalului următor. Avînd în vedere baza tehnico - materială existentă în sectorul de stat al agriculturii noastre socialiste , cît și îndelungata experiență cîștigată, considerăm în fața că sarcinile care stau întreprinderilor agricole de stat, de a realiza produse agro-alimentare cît mai multe, de calitate și cît mai ieftine, sînt pe deplin realizabile. In acest scop, este necesar ca munca noastră să fie mereu îmbunătățită, să îmbrace în permanență un ca Ing. NICOLAE GIMIA directorul Inspectoratului I.A.S. Botoșani (Continuare in pagina a lll-a) Anul 1971 - treaptă calitativ superioară , în întreaga activitate economică £ VIOARA A DOUA Vara trecută, într-o întreprindere agricolă din județ, cunoscusem un tînăr inginer agronom. — M-am săturat — îmi spunea tinărul inginer cu îndîrjire. M-am săturat să fiu vioara a doua. Cred că la anul voi lua și eu în primire o fermă, s-o conduc eu ... Șeful întreprinderii, un bătrîn lup de cîmpie, cunoscător fin al oamenilor și al complicatelor rosturi agricole .zîmbea cu înțelepciune, ca și cum ar fi voit să-i spună : Du-te ! Izbește-te cu fruntea de pragul de jos și de cel de sus și fu vioara întîi... Nici un moment nu m-am gîndit că tinărul inginer e un carierist grăbit. Nu ! După cîțiva ani de ucenicie utilă, dorea să-și verifice capacitatea de a conduce el însuși o unitate agricolă. Ori de conducători buni avem o nesecată nevoie. Pretutindeni. Și de aceea îmi place această grabă îndîrjită a unor tineri de a-și asuma responsabilități sociale tot mai mari, de a se manifesta plenar în procesul producerii bunurilor materiale. Și nu-mi plac cei care, la adăpostul unor șefi energici și harnici, lîncezesc steril. Eu nu cunosc, eu nu dau dispoziții — îți spun ei evaziv — eu sunt vioara a doua... DORIN BACIU 1 .1 Prognoza In următoarele trei zile vremea continuă să fie umedă, relativ caldă la începutul intervalului, înregistrindu-se apoi o scădere a temperaturii. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor semnala precipitații slabe în a doua parte a intervalului. Vînt slab, cu intensități pînă la potrivit, la început din sectorul nord - vestic și apoi din cel sud - vestic. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN l Redactie și administrației Calea Națională nr 261 Botoșani Telefon Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economici $1 culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 — Condițiile pedoclimatice ale județului nostru — ne-a declarat interlocutorul — permit cultivarea cu legume și zarzavaturi a unor suprafețe care să asigure consumul intern și chiar să se creeze unele disponibilități pentru industrializare și valorificare. Sarcina de plan pe 1971 a cooperativelor agricole este de a cultiva cu legume și zarzavaturi 1900 de hectare de pe care să se realizeze 28.000 tone. Membrii cooperatori vor cultiva legume pe loturile în folosință asigurîndu-și consumul propriu. Din calculele pe care noi le-am făcut, rezultă că pentru consumul populației ne sînt necesare 23.000 tone de legume și zarzavaturi din producția cooperativelor agricole, rămînînd disponibile 5 000 tone ce vor fi valorificate în alte zone ale țării. Specialiștii din cadrul direcției agricole și cei din unități se vor preocupa de sporirea cantitativă și calitativă a producției de legume, pentru a îmbunătăți aprovizionarea populației. Avem certitudinea că se vor îndeplini sarcinile de plan stabilite pe acest an dacă le comparăm cu rezultatele anului trecut. In condiții deosebite, cînd au fost calamitate o parte din culturi, cooperativele agricole au realizat peste 27.000 tone legume, din care 13.100 tone au fost livrate la fondul de stat. Rezultate bune au obținut în sectorul legumicol cooperativele agricole din Roma, Stăuceni, Dorohoi, Hilișeu, Lunca, Frumușica, Drăgușeni, Vlăsinești și altele. Se poate afirma că în aceste unități există o anumită experiență în cultivarea legumelor. Deși sunt unități care au tradiție în cultivarea legumelor, cum ar fi cooperativele agricole din Botoșani, Todireni, Săveni, Brăești, Darabani, Costești, Copălău și altele, din cauză că specialiștii și consiliile de conducere au neglijat acest sector, au valorificat cantități mai mici de legume față de posibilități. Rezultă limpede că sunt suficiente rezerve ca în acest an fiecare cooperativă agricolă să-și sporească contribuția la îmbunătățirea aprovizionării populației cu legume și zarzavaturi în tot timpul anului și de bună calitate. — Realizarea unor recolte mari de legume, întreprinde măsuri cere să se concrete în fiecare cooperativă agricolă cultivatoare. Ce s-a făcut pînă acum pe această linie ? — Pe baza indicațiilor prețioase ce rezultă din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, începînd cu acest an, noi am trecut la zonarea culturilor și concentrarea producției, în acele cooperative agricole care au condiții mai bune pentru dezvoltarea legumiculturii, stabilindu-se producția marfă să fie realizatată în 44 unități. Pentru aplicarea tehnologiilor moderne în producerea legumelor, prin extinderea mecanizării la un număr cît mai mare de lucrări, chimizare complexă, combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor, extinderea unor soiuri de mare productivitate, cu însușiri calitative superioare, în cadrul cooperativelor agricole au fost organizate 21 ferme legumicole. Fiecărei ferme i s-a repartizat terenul corespunzător, cu surse sigure de apă pentru irigații, iar în cadrul acțiunii de specializare, fermelor li s-au repartizat un număr mai redus de culturi, care să dea posibilitatea obținerii unor cantități sporite de producție marfă, în mod eșalonat și de calitate su Convorbire cu ing. VASILE APETROAIE, director adjunct al Direcției agricole perioară, la un preț de cost cît mai redus, dînd posibilitatea creșterii veniturilor bănești din acest sector. Mergînd pe linia asigurării de lucru cooperatorilor și în perioada de iarnă, cît și pentru asigurarea bazei materiale producției de legume, în majoritatea unităților se lucrează în prezent la repararea tocurilor și ramelor pentru răsadnițe, la asigurarea biocombustibilului și a celorlalte materiale (mraniță, nisip, pămînt de țelină etc.) necesare amenajării răsadnițelor. Pînă la 5 ianuarie a.c. s-au asigurat 2 500 tone gunoi de grajd, 1 500 tone mraniță, peste 1 000 tone pămînt - țelină etc. pentru amenajarea răsadnițelor. Evident că vor trebui depuse eforturi susținute în continuare pentru amenajarea a 96.000 m.p. răsadnițe, prin verificarea și repararea tocurilor și a ramelor existente și confecționarea altora noi. Spre deosebire de anii trecuți, la ora actuală majoritatea unităților cultivatoare de legume și-au asigurat semințele necesare din producție proprie și de la Agrosem. Cooperativele agricole Roma, Zlătunoaia, Botoșani, Stăuceni, Darabani, Vlăsinești și altele sunt avansate cu pregătirile în legumicultură. Pentru aplicarea în practică a noilor tehnologii de producere a legumelor, inginerii șeii și fermierii se ocupă cu răspundere de instruirea și pregătirea tuturor celor ce lucrează în acest sector, în cadrul cursurilor organizate în perioada de iarnă. O contribuție mai mare vor trebui să-și aducă mecanizatorii repartizați să lucreze în sectorul legumicol, prin folosirea mașinilor existente, mecanizarea pe scară mai largă a lucrărilor de fertilizare, pregătirea terenului însămînțat, funcționarea utilajului de irigat etc. se Intrucît în această perioadă lucrează la organizarea muncii și la proiectul planului de producție și financiar pe 1971, în atenția consiliilor de conducere și a specialiștilor trebuie să stea asigurarea fermelor și brigăzilor legumicole cu forța de muncă necesară, formată din cooperatori pricepuți, cu pasiune pentru legumicultură. Pe baza introducerii noului sistem de retribuire a muncii, plata în acord, fiecare cooperator ce va lucra în acest sector trebuie să cunoască suprafețele, culturile, producția și veniturile planificate a fi realizate în acest an. Aceasta va duce la întărirea răspunderii personale pentru creșterea producției legumicole, la cointeresarea materială, întrucît plata urmează să se facă în raport cu veniturile realizate. I. GAVRIL Pentru ca populația să fie aprovizionată din belșug cu legume Cabinetul județean de organizare științifică a producției și a muncii își accentuează tot mai mult caracterul de instrument activ care ajută întreprinderile in organizarea producției, asigură îndrumarea tehnică și oferă soluții de organizare mai bună a activității întreprinderilor. In ultimul timp, la cabinetul tehnic județean s-au primit 12 comenzi din partea combinatelor, întreprinderilor și organizațiilor economice vizînd sprijinul pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale organizării pe baze științifice a producției care nu pot fi realizate numai cu aportul specialiștilor din unitățile respective. Temele a trei dintre contractele încheiate de către cabinet sunt într-un stadiu avansat de realizare. Astfel, colectivul de specialiști, antrenat de cabinetul județean la soluționarea temei „Organizarea unei linii de fabricație a pînzelor pentru combina C 3" — solicitată de către uzina de reparații din Botoșani — care își propune să realizeze în 1971 numai din această activitate un beneficiu de minimum 5 milioane lei, va preda studiul și întreaga documentație la 28 februarie a.c., urmînd ca în perioada imediat următoare să fie pus în practică. La 1 februarie a.c. — deci peste cîteva zile — va fi terminat și predat studiul „Crearea de puncte frigorifice la centrele de colectarea laptelui din județ“, a cărui temă a fost comandată de către combinatul industriei alimentare. Comenzile adresate cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii se referă la cele mai diverse domenii de activitate. Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești a solicitat un studiu privind organizarea fluxului tehnologic la secția de confecții a cooperativei meșteșugărești „Confecția” ; I.I.L. „Flamura roșie“ — pentru eliminarea unei operațiuni de montaj în alb la fabricarea mobilei; organizațiile locale ale comerțului de stat — studii privind organizarea mai judicioasă a actualelor spații comerciale etc. Alte solicitări se referă la organizarea de cursuri de specializare a inginerilor și tehnicienilor, cursuri care își vor începe activitatea chiar în această săptămînă. Cabinetul județean de organizare științifică a producției și a muncii ÎN INSTRUMENT ACTIVITATEA EFICACE ECONOMICĂ In actualul cincinal — începînd chiar cu 1971 — Uzinei de reparații din Botoșani ii revin sarcini deosebit de importante pe linia realizării unor noi tipuri de utilaje destinate lucrărilor din agricultură precum și unui sortiment lărgit de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole din țară și străinătate. Infăptuirea nivelelor programate ale producției va constitui contrnmntribuția colectivului nostru Etr tl ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] «i de muncă la rezolvarea sarcinii imperioase de a asigura, pînă la sfîrșitul cincinalului, dotarea agriculturii cu toată gama de mașini cerute de zootehnie, legumicultură, pomicultură și viticultură. Uzina noastră va realiza în 1971 peste 300 tipuri de piese de schimb și 30 tipuri de utilaje din care peste 100 sortimente noi. Executarea unui volum atît de mare de asemenea piese și utilaje a impus — după cum e ușor de înțeles — stabilirea din timp, încă de la jumătatea anului trecut, a unor măsuri organizatorice, de asimilare a noilor sortimente, de stabilire a proceselor tehnologice și asigurarea cu scule, dispozitive, verificatoare în vederea realizării ritmice a planului de producție. Fiindcă, în condițiile prefacerilor rapide care au loc în tehnică ,este deosebit de necesar a cunoaște tehnologia și a stabili dinainte de mîine. In această idee, în urma analizării minuțioase a ceea ce poate da fiecare mașină-unealtă, fiecare loc de muncă (unde în prezent nu se lucrează încă în 3 schimburi) au fost determinate rezervele de capacitate și volumul de producție NU NUMAI VALOARE SAU TONAJ ci mai ales repere și subansamble fizice Ing- LUDOVIC REGHENSTREIF directorul Uzinei de reparații Botoșani suplimentară ce se poate obține. In urma acestei analize uzina noastră a contractat un volum de piese de schimb utilaje peste planul anual reșipartizat (56 milioane lei) de încă 14 milioane. Dar, așa după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, „In plan este necesar să se prevadă nu atît valoarea sau tonajul pieselor de schimb, cît mai ales repere și subansamble fizice, stabilite pe bază de normative. Ramurilor economice trebuie să li se asigure volumul necesar de piese de schimb, indiferent, dacă valoarea acestora este mare sau mică". Foarte adevărat! Am asistat doar cu toții la atîtea cazuri cînd lipsa unor piese de schimb mărunte a imobilizat, și nu pentru puțin timp, utilaje de mare capacitate care n-au putut să producă. De aceea, ca unii care am simțit pe propria noastră piele — după cum se spune — implicațiile nefaste ale unor asemenea „mărunte“ neglijențe, sîntem hotărîți să acordăm toată atenția realizării ireproșabile a tuturor sortimentelor planificate. Ceea ce am realizat pînă acum se înscrie tocmai pe această linie. Pentru 50 de sortimente noi au fost efectuate încă din anul trecut desenele de execuție, calculația consumurilor specifice (în a căror balanță cântărește încă greu metalul), normele de timp , au fost asigurate sculele, dispozitivele, matrițele — elemente strict necesare pentru trecerea la lucrări de serie, fără surprize. In atenția comitetului nostru de direcție, a specialiștilor a stat și stă în continuare perfecționarea programului elaborat în vederea folosirii mai bune a capacităților de producție, urmărind depășirea indicelui de 78 bilți pentru 1971 la sută sta(față de 74 la sută în 1970) și majorarea coeficientului de schimburi la peste 2,4 la sută. In afară de utilizarea mai bună a capacităților de producție ne preocupă pregătirea cadrelor capabile să pună în practică programul de diversificare a producției pe care ni l-am stabilit. In baza unor studii amănunțite, de perspectivă, am înființat pe lângă uzină o școală de calificare la locul de muncă ce este frecventată de 110 muncitori care se pregătesc în meseriile de strungari, frezori, turnători. Pentru acoperirea necesarului în unele meserii deficitare s-au trimis la școlarizare muncitori pentru meserii de sculeri, matrițeri, tratamentiști etc. Primele zile ale începutului de an au căpătat pentru noi o densitate deosebită. Colectivul tehnic lucrează la țevi .Continuare în pagina a lll-a) r m „Flamura roșie" Botoșani. Strungarul Constantin Petre la locul de muncă Fotografia I. HELICI A