Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-14 / nr. 3028

> Anul XXVII nr 3028 joi 14 ianuarie “1971 4 pagini 30 bani Noi mașini și utilaje pentru agricultură Continuă dotarea sta­țiunilor de mecanizare a agriculturii cu tractoare și alte utilaje. In ultima decadă a lunei decem­brie — 1970 și prima de­cadă a lunei ianuarie — 1971, aceste unități au primit 46 tractoare pe șenile 445 S.M., pentru executarea lucrărilor a­­gricole pe tarlalele si­tuate în pante, în pomi­cultură și legumicultură, 15 grape reglabile, 4 cul­tivatoare, 2 nivelatoare de teren, 23 cultivatoare C.P.T. 4, pentru lucrările din legumicultura etc. In sectorul țesătorie al uzinelor textile „Moldova” Fotografia: I. VALENTIN NOI DIMENSIUNI ALE PRODUCȚIEI AGRICOLE IN I.A.S. Preocuparea constantă pen­tru sporirea producției agrico­le a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat se ma­terializează în rezutatele tot mai bune pe care le-au înregis­trat an de an. In condițiile climatice mai puțin favorabile din anul trecut, datorită efor­tului depus de muncitorii și specialiștii din ferme, între­prinderile agricole de stat au obținut, în medie la hectar, 2762 kg grîu, 3600 kg. porumb boabe ,1780 kg. soia și 19.090 kg. cartofi. Avînd în vedere ponderea ce" o deține zootehnia în acti­vitatea de producție (în pro­ducția globală și marfă), re­marcăm că și în acest sec­tor majoritatea indicatorilor au fost realizați și depășiți. U­­nitățile din raza noastră de activitate au depășit efective­le de animale planificate cu 600 taurine, peste 3500 ovine, 5 300 porcine etc. Producția marfă de lapte de vacă a fost depășită cu 220 hl, de lapte de oaie cu 900 hl, iar cea de lînă de oaie — 4 tone. Pentru rezul­tatele obținute în sectorul porcin se evidențiază în mod deosebit colectivul de muncă de la I.A.S. Leorda. Prin a­­plicarea unor tehnologii mo­derne în creșterea și exploa­tarea acestei specii, sporul mediu zilnic de creștere în greutate a fost depășit, obți­­nîndu-se indici superiori de natalitate și reducînd la mi­nimum pierderile de animale prin mortalități. Datorită a­­cestui fapt întreprinderea a livrat în anul trecut 460 to­ne carne porc peste plan. Rezultatele de producție au corespondent similar și în cele financiare. Fermele și sectoarele întreprinderilor a­­gricole de stat din cadrul ju­dețului nostru au încheiat a­­nul de producție și economic - financiar cu 20 milioane lei venituri totale peste plan și 12 milioane lei beneficii pes­te plan. Toate acestea repre­zintă materializări ale mun­cii politice și organizatorice desfășurată de către orga­nizațiile de partid, sunt rezul­tatul efortului depus de mun­citorii, inginerii și tehnicie­nii de la majoritatea între­prinderilor pentru obținerea unor rezultate bune. In spe­cial se evidențiează colectivele de muncă de la I.A.S. Albești și I.A.S. Leorda care, pe lin­gă faptul că realizează însem­nate venituri peste plan, de­pășesc beneficiile planifica­tele cu 3,5 și respectiv cu 4,5 milioane lei. Sîntem însă conștienți de faptul că nu am făcut totul și că mai avem numeroase re­surse interne nevalorificate în vederea ridicării muncii noastre pe o treaptă calitativ superioară. Deși activitatea noastră din anul zultate trecut se încheie cu re­meritorii, mai avem unele ferme nerentabile (e drept puține la număr) pen­tru a căror redresare eco­nomică vor trebui solicitate eforturi sporite din partea noastră, a tuturor, și în pri­mul rînd din partea celor ce lucrează în aceste ferme. Mun­ca lor va trebui să aibă un caracter tot mai concret, ope­rativ, competent și eficient. Am intrat într-un nou an de producție, primul an al cincinalului următor. Avînd în vedere baza tehnico - ma­terială existentă în sectorul de stat al agriculturii noastre socialiste , cît și îndelungata experiență cîștigată, consi­derăm în fața că sarcinile care stau întreprinderilor agri­cole de stat, de a realiza pro­duse agro-alimentare cît mai multe, de calitate și cît mai ieftine, sînt pe deplin realiza­bile. In acest scop, este nece­sar ca munca noastră să fie mereu îmbunătățită, să îm­brace în permanență un ca­ Ing. NICOLAE GIMIA directorul Inspectoratului I.A.S. Botoșani (Continuare in pagina a lll-a) Anul 1971 - treaptă calitativ superioară , în întreaga activitate economică £ VIOARA A DOUA Vara trecută, într-o întreprindere agricolă din județ, cunoscusem un tînăr inginer agronom. — M-am săturat — îmi spunea tinărul inginer cu îndîrjire. M-am săturat să fiu vioara a doua. Cred că la anul voi lua și eu în primire o fermă, s-o conduc eu ... Șeful întreprinderii, un bătrîn lup de cîm­­pie, cunoscător fin al oamenilor și al complica­telor rosturi agricole .zîmbea cu înțelepciune, ca și cum ar fi voit să-i spună : Du-te ! Izbește-te cu fruntea de pragul de jos și de cel de sus și fu­ vioara întîi... Nici un moment nu m-am gîndit că tinărul inginer e un carierist grăbit. Nu ! După cîțiva ani de ucenicie utilă, dorea să-și verifice capacita­tea de a conduce el însuși o unitate agricolă. Ori de conducători buni avem o nesecată nevoie. Pretutindeni. Și de aceea îmi place această gra­bă îndîrjită a unor tineri de a-și asuma respon­sabilități sociale tot mai mari, de a se manifes­ta plenar în procesul producerii bunurilor ma­teriale. Și nu-mi plac cei care, la adăpostul u­­nor șefi energici și harnici, lîncezesc steril. Eu nu cunosc, eu nu dau dispoziții — îți spun ei evaziv — eu sunt v­ioara a doua... DORIN BACIU 1 .1 Prognoza In următoarele trei zile vremea continuă să fie ume­dă, relativ caldă la începutul intervalului, înregistrindu-se apoi o scădere a temperatu­rii. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor semnala precipitații slabe în a doua parte a intervalului. Vînt slab, cu intensități pînă la potrivit, la început din sec­torul nord - vestic și apoi din cel sud - vestic. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN l Redactie și administrației Calea Națională nr 261 Botoșani Telefon Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economici $1 culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 — Condițiile pedoclimatice ale județului nostru — ne-a de­clarat interlocutorul — permit cultivarea cu legume și zarza­vaturi a unor suprafețe care să asigure consumul intern și chiar să se creeze unele dispo­nibilități pentru industrializare și valorificare. Sarcina de plan pe 1971 a cooperativelor agri­cole este de a cultiva cu le­gume și zarzavaturi 1­900 de hectare de pe care să se rea­lizeze 28.000 tone. Membrii co­operatori vor cultiva legume pe loturile în folosință asigu­­rîndu-și consumul propriu. Din calculele pe care noi le-am făcut, rezultă că pentru consu­mul populației ne sînt necesa­re 23.000 tone de legume și zarzavaturi din producția co­operativelor agricole, rămînînd disponibile 5 000 tone ce vor fi valorificate în alte zone ale țării. Specialiștii din cadrul direc­ției agricole și cei din unități se vor preocupa de sporirea cantitativă și calitativă a pro­ducției de legume, pentru a îm­bunătăți aprovizionarea popu­lației. Avem certitudinea că se vor îndeplini sarcinile de plan stabilite pe acest an dacă le comparăm cu rezultatele anu­lui trecut. In condiții deosebi­te, cînd au fost calamitate o parte din culturi, cooperativele agricole au realizat peste 27.000 tone legume, din care 13.100 to­ne au fost livrate la fondul de stat. Rezultate bune au obținut în sectorul legumicol coopera­tivele agricole din Roma, Stău­­ceni, Dorohoi, Hilișeu, Lunca, Frumușica, Drăgușeni, Vlăsi­­nești și altele. Se poate afirma că în aceste unități există o a­­numită experiență în cultiva­rea legumelor. Deși sunt unități care au tradiție în cultivarea legumelor, cum ar fi coopera­tivele agricole din Botoșani, Todireni, Săveni, Brăești, Da­rabani, Costești, Copălău și al­tele, din cauză că specialiștii și consiliile de conducere au neglijat acest sector, au valori­ficat cantități mai mici de le­gume față de posibilități. Re­zultă limpede că sunt suficien­te rezerve ca în acest an fie­care cooperativă agricolă să-și sporească contribuția la îmbu­nătățirea aprovizionării popu­lației cu legume și zarzavaturi în tot timpul anului și de bu­nă calitate. — Realizarea unor recolte mari de legume, întreprinde măsuri cere să se concrete în fiecare cooperativă agricolă cultivatoare. Ce s-a făcut pînă acum pe această linie ? — Pe baza indicațiilor pre­țioase ce rezultă din expune­rea tovarășului N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 no­iembrie 1970, începînd cu acest an, noi am trecut la zonarea culturilor și concentrarea pro­ducției, în acele cooperative a­­gricole care au condiții mai bune pentru dezvoltarea legu­­miculturii, stabilindu-se producția marfă să fie realiza­ta­tă în 44 unități. Pentru aplica­rea tehnologiilor moderne în producerea legumelor, prin ex­tinderea mecanizării la un nu­măr cît mai mare de lucrări, chimizare complexă, combate­rea eficientă a buruienilor, bo­lilor și dăunătorilor, extinde­rea unor soiuri de mare pro­ductivitate, cu însușiri calita­tive superioare, în cadrul co­operativelor agricole au fost organizate 21 ferme legumico­le. Fiecărei ferme i s-a repar­tizat terenul corespunzător, cu surse sigure de apă pentru iri­gații, iar în cadrul acțiunii de specializare,­­ fermelor li s-au repartizat un număr mai redus de culturi, care să dea posibi­litatea obținerii unor cantități sporite de producție marfă, în mod eșalonat și de calitate su­ Convorbire cu ing. VASILE APETROAIE, director adjunct al Direcției agricole perioară, la un preț de cost cît mai redus, dînd posibilita­tea creșterii veniturilor bănești din acest sector. Mergînd pe linia asigurării de lucru cooperatorilor și în perioada de iarnă, cît și pen­tru asigurarea bazei materiale producției de legume, în majo­ritatea unităților se lucrează în prezent la repararea tocu­rilor și ramelor pentru răsad­nițe, la asigurarea biocombus­­tibilului și a celorlalte materia­le (mraniță, nisip, pămînt de țelină etc.) necesare amenajării răsadnițelor. Pînă la 5 ianua­rie a.c. s-au asigurat 2 500 to­ne gunoi de grajd, 1 500 tone mraniță, peste 1 000 tone pă­mînt - țelină etc. pentru ame­najarea răsadnițelor. Evident că vor trebui depuse eforturi susținute în continuare pentru amenajarea a 96.000 m.p. ră­sadnițe, prin verificarea și re­pararea tocurilor și a ramelor existente și confecționarea al­tora noi. Spre deosebire de a­­nii trecuți, la ora actuală ma­joritatea unităților cultivatoa­re de legume și-au asigurat se­mințele necesare din producție proprie și de la Agrosem. Co­operativele agricole Roma, Zlătunoaia, Botoșani, Stăuceni, Darabani, Vlăsinești și altele sunt avansate cu pregătirile în legumicultură. Pentru aplicarea în practică a noilor tehnologii de produ­cere a legumelor, inginerii șeii și fermierii se ocupă cu răspun­dere de instruirea și pregătirea tuturor celor ce lucrează în a­­cest sector, în cadrul cursurilor organizate în perioada de iar­nă. O contribuție mai mare vor trebui să-și aducă mecanizato­rii repartizați să lucreze în sectorul legumicol, prin folosi­rea mașinilor existente, meca­nizarea pe scară mai largă a lucrărilor de fertilizare, pregă­tirea terenului însămînțat, funcționarea utilajului de iri­gat etc. se Intrucît în această perioadă lucrează la organizarea muncii și la proiectul planu­lui de producție și financiar pe 1971, în atenția consiliilor de conducere și a specialiștilor trebuie să stea asigurarea fer­melor și brigăzilor legumicole cu forța de muncă necesară, formată din cooperatori pri­cepuți, cu pasiune pentru legu­micultură. Pe baza introducerii noului sistem de retribuire a muncii, plata în acord, fiecare cooperator ce va lucra în acest sector trebuie să cunoască su­prafețele, culturile, producția și veniturile planificate a fi realizate în acest an. Aceasta va duce la întărirea răspunde­rii personale pentru creșterea producției legumicole, la co­interesarea materială, întrucît plata urmează să se facă în ra­port cu veniturile realizate. I. GAVRIL Pentru ca populația să fie aprovizionată din belșug cu legume Cabinetul județean de orga­nizare științifică a producției și a muncii își accentuează tot mai mult caracterul de instru­ment activ care ajută între­prinderile in organizarea pro­ducției, asigură îndrumarea tehnică și oferă soluții de or­ganizare­­ mai bună a activității întreprinderilor. In ultimul timp, la cabinetul tehnic județean s-au primit 12 comenzi din partea combina­telor, întreprinderilor și orga­nizațiilor economice vizînd sprijinul pentru rezolvarea di­feritelor aspecte ale organizării pe baze științifice a producției care nu pot fi realizate numai cu aportul specialiștilor din u­­nitățile respective. Temele a trei dintre contractele încheia­te de către cabinet sunt într-un stadiu avansat de realizare. Astfel, colectivul de specialiști, antrenat de cabinetul județean la soluționarea temei „Organi­zarea unei linii de fabricație a pînzelor pentru combina C 3" — solicitată de către uzi­na de reparații din Botoșani —­ care își propune să reali­zeze în 1971 numai din această activitate un beneficiu de mi­nimum 5 milioane lei, va pre­da studiul și întreaga docu­mentație la 28 februarie a.c., urmînd ca în perioada imediat următoare să fie pus în prac­tică. La 1 februarie a.c. — deci peste cîteva zile — va fi ter­minat și predat studiul „Crea­rea de puncte frigorifice la centrele de colectarea laptelui din județ“, a cărui temă a fost comandată de către combina­tul industriei alimentare. Comenzile adresate cabine­tului județean de organizare științifică a producției și a muncii se referă la cele mai diverse domenii de activitate. Uniunea județeană a coopera­tivelor meșteșugărești a solici­tat un studiu privind organi­zarea fluxului tehnologic la secția de confecții a coopera­tivei meșteșugărești „Confec­ția” ; I.I.L. „Flamura roșie“ — pentru eliminarea unei opera­țiuni de montaj în alb la fa­bricarea mobilei; organizați­ile locale ale comerțului de stat — studii privind organi­zarea mai judicioasă a actua­lelor spații comerciale etc. Alte solicitări se referă la or­ganizarea de cursuri de spe­cializare a inginerilor și tehni­cienilor, cursuri care își vor începe activitatea chiar în a­­ceastă săptămînă. Cabinetul județean de organizare științifică a producției și a muncii ÎN INSTRUMENT ACTIVITATEA EFICACE ECONOMICĂ In actualul cincinal — înce­pînd chiar cu 1971 — Uzi­nei de reparații din Botoșani ii revin sarcini deosebit de im­portante pe linia realizării unor noi tipuri de utilaje desti­nate lucrărilor din agricultu­ră precum și unui sortiment lăr­git de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole din țară și străinătate. Infăp­­tuirea nivelelor programate ale producției va constitui con­­trnmn­tribuția colectivului nostru Etr tl ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] «i de muncă la rezolvarea sar­cinii imperioase de a asigura, pînă la sfîrșitul cincinalului, dotarea agriculturii cu toată gama de mașini cerute de zootehnie, legumicultură, po­micultură și viticultură. Uzina noastră va realiza în 1971 peste 300 tipuri de piese de schimb și 30 tipuri de utilaje din care peste 100 sortimente noi. Executarea unui volum atît de mare de asemenea piese și utilaje a impus — după cum e ușor de înțeles — stabilirea din timp, încă de la jumătatea anului trecut, a unor măsuri organizatorice, de asimilare a noilor sortimente, de stabilire a proceselor tehnologice și a­­sigurarea cu scule, dispozi­tive, verificatoare în vederea realizării ritmice a planului de producție. Fiindcă, în condițiile prefacerilor rapi­de care au loc în tehnică ,es­te deosebit de necesar a cu­noaște tehnologia și a stabili dinainte de mîine. In a­­ceastă idee, în urma analiză­rii minuțioase a ceea ce poa­te da fiecare mașină-unealtă, fiecare loc de muncă (unde în prezent nu se lucrează încă în 3 schimburi) au fost deter­minate rezervele de capa­citate și volumul de producție NU NUMAI VALOARE SAU TONAJ­ ci mai ales repere și subansamble fizice Ing- LUDOVIC REGHENSTREIF directorul Uzinei de reparații Botoșani suplimentară ce se poate obți­ne. In urma acestei analize uzina noastră a contractat un volum de piese de schimb utilaje peste planul anual re­și­partizat (56 milioane lei) de încă 14 milioane. Dar, așa du­pă cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în expune­rea făcută la ședința Comite­tului Executiv al C. C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, „In plan este necesar să se prevadă nu a­­tît valoarea sau tonajul pie­selor de schimb, cît mai ales repere și subansamble fizice, stabilite pe bază de normati­ve. Ramurilor economice tre­buie să li se asigure volumul necesar de piese de schimb, in­diferent, dacă valoarea aces­tora este mare sau mică". Foarte adevărat! Am asis­tat doar cu toții la atîtea ca­zuri cînd lipsa unor piese de schimb mărunte a imobilizat, și nu pentru puțin timp, utila­je de mare capacitate care n-au putut să producă. De aceea, ca unii care am simțit pe pro­pria noastră piele — după cum se spune — implicațiile nefaste ale unor asemenea „mărunte“ neglijențe, sîn­tem hotărîți să acordăm toa­tă atenția realizării irepro­șabile a tuturor sortimentelor planificate. Ceea ce am rea­lizat pînă acum se înscrie toc­mai pe această linie. Pentru 50 de sortimente noi au fost efectuate încă din anul tre­cut desenele de execuție, cal­­culația consumurilor specifice (în a căror balanță cântăreș­­te încă greu metalul), norme­le de timp , au fost asigura­te sculele, dispozitivele, ma­trițele — elemente strict ne­cesare pentru trecerea la lu­crări de serie, fără surprize. In atenția comitetului nos­tru de direcție, a specialiști­lor a stat și stă în continuare perfecționarea programului e­­laborat în vederea folosirii mai bune a capacităților de pro­ducție, urmărind depășirea indicelui de 78 bilți pentru 1971 la sută sta­(față de 74 la sută în 1970) și majorarea coeficientului de schimburi la peste 2,4 la sută. In afară de utilizarea mai bună a capacităților de producție ne preocupă pregătirea cadrelor capabile să pună în practică programul de diversificare a producției pe care ni l-am sta­bilit. In baza unor studii amă­nunțite, de perspectivă, am în­ființat pe lângă uzină o școală de calificare la locul de mun­că ce este frecventată de 110 muncitori care se pregătesc în meseriile de strungari, frezori, turnători. Pentru acoperirea necesarului în unele meserii deficitare s-au trimis la școla­rizare muncitori pentru mese­rii de sculeri, matrițeri, trata­­mentiști etc. Primele zile ale începutului de an au căpătat pentru noi o densitate deosebită. Colec­tivul tehnic lucrează la țevi­ .Continuare în pagina a lll-a) r m „Flamura roșie" Botoșani. Strungarul Constantin Petre la lo­cul de muncă Fotografia I. HELICI A

Next