Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-26 / nr. 3038

? *7 Anul XXVII nr. 3038 marji 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani » INVESTIȚIILE— forță propulsivă spre progres și bunăstare Graficul ilustrează re­partizarea investițiilor (din fondurile statului și ale unităților) — în ju­dețul nostru — în pe­­ rioada 1966 — 1970, pe ramuri de activitate. In pagina a IlI-a re­dăm pe larg imagini și cifre din realizările cin­cinalului în acest impor­­ tant domeniu de activi­tate. NOILE STAȚIUNI DE MECANIZARE LA LUCRU Se poate aprecia încă de pe acum că, în formula nouă, stațiunile de mecanizare a a­­griculturii dau rezultate mai eficiente. Avantajele au în­ceput să se vadă în multe locuri și țin, în primul rînd, de faptul că asigură o mai o­­perativă și competentă dirijare a forțelor de lucru. Dumitru Ciucu, directorul Stațiunii de mecanizare a agriculturii Do­­rohoi, unitate cu cinci coope­rative în raza de activitate, ne spunea că acum ajunge mai repede și de mai multe ori pe zi la secții, îndrumă și con­trolează mai îndeaproape cum sunt duse la îndeplinire sarci­nile stabilite. Cu toate că și mai înainte cooperativa agri­colă din Șendriceni s-a aflat în raza stațiunii respective, el, ca director — pentru că tre­buia să-și împartă timpul la mult mai multe unități — n-a avut posibilitatea să o îndru­me și ajute direct în unele ac­țiuni concrete cum face acum. — Am găsit la ei gunoi ne­cătat de 4 ani, adaugă direc­torul. I-am ajutat, împreună cu secretarul comitetului comu­nal de partid, să-și organize­ze munca la transportul guno­iului. Pentru că președintele, ocupat cu pregătirea dării de seamă, pur și simplu scăpase din atenție acest aspect. De altfel acum — continuă el — mă aflu mai mult între mecani­zatori și cooperatori, în spe­cial de la această unitate cu rezultate mai slabe în ultimii ani, și am convingerea că vor fi înlăturate o serie din greu­tățile ce le-au avut. Am consemnat faptele rela­tate de tovarășul Ciucu — cu totul obișnuite, de altfel — tocmai pentru a evidenția va­loarea practică a noilor mă­suri. E de subliniat că, în ge­­neral, în stațiunile noi, cadre­le de conducere au fost ocu­pate mult timp cu predarea și preluarea inventarului secți­ilor, cu amenajarea unor se­dii administrative etc. Au fost predate, în acest interval scurt care a trecut de la constituirea lor, 4 secții de mecanizare la I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a H-a) 1 1­1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I Redacției ți administrației Calea Națională nr. 261 Botoșani Telelen Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrir­ n — 11217 Administrația — 12372 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc, la Palatul Republi­cii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. In afara membrilor Consi­liului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniș­tri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și pre­ședinți ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliu­lui de Miniștri, tovarășul Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și pro­iectul de decret pentru rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria, semnat la So­fia, la 19 noiembrie 1970. ■Tovarășul Mihai Darea, pre­ședintele Comisiei pentru po­litică externă a Marii Adu­nări Naționale, a prezentat ra­poartele comune ale comisii­lor pentru politică­­ externă, pentru problemele de­­ apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste pro­iecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliu­lui de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOL­AE CEAUȘESCU, pre­ședintele Consiliului de Stat: „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polo­nia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunos­cut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decit să consem­neze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvolta­rea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie din­tre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală dintre Republica Socialistă România și Republi­ca Populară Bulgaria oglindeș­te relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a do­vedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comu­nă pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru inde­pendență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvol­tă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sînt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința co­mună de a contribui la cimen­tarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consec­vente a partidului și guvernu­lui României socialiste de dez­voltare a relațiilor de colabo­rare și cooperare cu toate sta­tele socialiste ; noi vedem întărirea colaborării și coope­ra­rării multilaterale cu toate ță­rile socialiste baza trainică asigurării progresului fiecărui­a stat socialist, a întăririi econo­mice și ridicării bunăstării fie­cărui popor, a dezvoltării inde­pendente a fiecărei națiuni so­cialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a în­tregului sistem socialist mon­dial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, de pe o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte; avem convingerea­ că aceasta contribuie la cauza a­­sigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării prieteniei între toate statele lu­și mnii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimi­tate și să ratifice aceste Tra­tate" în Consiliul de Stat a adoptat unanimitate decretul pri­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat­, pe baza dez­baterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcțio­narea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organi­zațiilor economice străine ; de­cretul privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Mi­nisterului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru mo­dificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloa­celor de plată străine, metale­lor prețioase și pietrelor pre­țioase, precum și decretul pen­tru modificarea Legii nr. 16/ 1968 privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Băn­cii Române de Comerț Exte­rior. Consiliul de Stat a rati­ficat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîn­toarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, pre­cum și Acordul comercial din­tre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Volta Supe­rioară. Toate decretele adop­tate au fost în prealabil exa­minate și avizate favorabil de comisiile permanente de spe­cialitate ale Marii Adunări Na­ționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. -------------REPER------------------j ÎNTÎMPLAREA PREȘEDINTELUI ‘ Cîndva am scris despre amindoi, și despre președintele cooperativei agricole, și despre trac­toristul acela — lăudîndu-i deopotrivă pentru ceea ce făcuseră bine. In raporturile lor cotidie­ne, cei doi nu erau nici prieteni, nici inamici, și nici măcar vecini, dar pămîntul pe care-1 lu­crau și de care răspundeau în egală măsură îi lega, bănuiesc, într-o identitate a răspunderii față de întreg satul. Poate de aceea vorbeau fru­mos unul despre altul, exprimîndu-și rezerve prea minore nicit să le mai amintesc aici. Dar s-a consumat nu de mult o-ntîmplare între ei, din care am înțeles cum „lucrează” pe dedesubt răutatea într-un om, și miezul ei m-a decepțio­nat intr-atît, nicit am hotărît să-i las anonimi, fără să-i cîntăresc pe o balanță de farmacie, căutîndu-le vina. In sat venise un tovarăș de la județ și președintele îl însoțea pe stradă, cînd l-au întîlnit deodată pe tractorist. „Iată-i, a zis triumfător președintele, de-acum să știți că îl am la mînă ! Aseară a adormit la specta­colul de la căminul cultural!“ Oamenii care au auzit spusa au rămas mirați. Era posibil ? Și o parte din sat a aflat că, exigent și co­rect cum este, președintele a izbutit să-l aibă „la mînă“ pe tractorist, deși, dacă mă gîndesc bine, prședintele nu avea nici în plin nici în mînecă cu spectacolul. Dar nici tractoristului nu-i dau dreptate : la cămin nu se doarme, de la aceea am și conferit întîmplarea personajului celui mai mare ALEXEI RUDEANU Fenomenul cultu­ral. o ecuație cu un număr foarte mare de termeni Numai noutatea per­mane­n­t­ize­a­ză pe spectator la manifestări «Patrium Carmen» și 6 distinși cu «Meritul cultural» Noua uscătorie și cup­torul Hoffman de la fa­brica de cărămizi din Dorohoi FEMM­UL CULTURAL SĂTESC - O VIZIUNE DIN INTERIOR Fișier . GHEORGHE HO­­REANU s-a născut în Hu­­dești, în 1937 ; a absolvit, în 1966, la Iași, Facultatea de biologie ; a fost activist cu diferite munci începînd din 1966, iar din 1964 este di­rector de cămin cultural în Ștefănești (a venit aici în 1962). Gheorghe Horeanu este căsătorit, are 2 băieți. — Fără îndoială, fenomenul cultural, chiar în manifestă­rile sale restrînse, localizate a fost obiectul a nenumărate discuții, precizări, reevaluări ș.a.m.d., dar exprimarea a în­că unui punct de vedere — și, dată fiind funcția dv. — din interiorul acestui fenomen, nu poate fi decit utilă. Așadar, tovarășe Horeanu, pentru în­ceputul acestei convorbiri am vrea să caracterizați fenome­nul cultural prin ceea ce re­prezintă el pentru spațiul geo­grafic și social al satului. — In mediul atît de com­plex care este lumea satelor, cultura e una din pîrghiile principale de continuă forma­re și consolidare a conștiinței corespunzătoare societății noastre socialiste. Importanța ei e dată, printre altele, și de Mai MULTE PROBLEME, UN INTERLOCUTOR aceea că îmbrățișează cele mai diferite aspecte ale vieții, ale vieții sociale, cultura fiind în acelaș timp un foarte sensibil indicator al pătrunderii nou­lui, pe toate orizonturile. Am­ploarea fenomenului, intensi­tatea și consecvența manifes­tărilor culturale ne arată, în ultimă instanță, capacitatea noastră de a rezolva proble­mele, de a transpune în viață ideile noastre. Chestiunea nu se rezumă doar la atît : feno­menul cultural este o ecuație cu un număr foarte mare de termeni. — Dacă admitem că a te o­­cupa — și la modul la care do.­uă ocupați — de cultură e o problemă de vocație, v-am ruga să ne spuneți cît de che­mat vă simțiți pentru această activitate. — Da, cred că vocația e ne­cesară și dacă un vis e che­mat sau nu să se ocupe de cul­tură, lucrul acesta se măsoa­ră prin suma succeselor sale. Altceva însă aș vrea să adaug, anume că astăzi, ca în orice domeniu, diletantismul este exclus, un randament supe­rior e asigurat de profesionist. Dincolo de experiența mea, DUMITRU IGNAT (Continuare in pagina a H-a) C­RONICA Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, in­dustriei alimentare, silvicultu­rii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Ape­lor, în același minister, tovară­șul Florin Ioan Iorgulescu fost numit în funcția de pre­a­ședinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei A­­limentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful De­partamentului Industriei Ali­mentare sunt membri ai Consi­liului de Miniștri. CHEMAREA Consiliului popular al comunei Trușești, la în­trecere patriotică, către toate consiliile popu­lare, către toți oamenii muncii din comunele județului Botoșani Consiliul popular al comunei Trușești întrunit în a XIV-a sesiune, a dezbătut, în lumi­na sarcinilor reieșite din lu­crările plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român și a sesiunii Marii Adunări Naționale din decem­brie 1970, planul economic și bugetul local pe anul 1971, și apreciază că oamenii din comuna Trușești, sub muncai în­drumarea organizațiilor de partid au obținut­zultate importante. în 1970 re­­materiali­zate în realizarea principali­lor indicatori ai planului eco­nomic și bugetului local, înde­plinind și depășind angaja­mentele luate. Astfel, s-a îndeplinit și depășit planul de creștere a efectivului de animale reali­­zîndu-se în plus, la fondul central al statului, 26 tone carne bovine, 350 hi lapte de vacă și oaie și 300 kg lînă. Ve­niturile planificate au fost rea­lizate și depășite cu aproape 400.000 lei. Au fost construite 3 săli de clasă, o baie, 4 po­duri și 26 podețe din beton și din lemn, 1 km drum nou iar 3 km s-au întreținut cu piatră. De asemenea, s-au construit peste 700 m.p. trotuare, iar pentru gospodărirea și înfru­musețarea satelor au fost e­­xecutate lucrări în valoare de peste 1.900.000 lei. Pentru rezultatele bune ob­ținute, comunei Trușești i s-a decernat distincția de „comu­nă fruntașă pe județ“ în între­cerea pentru buna gospodă­rire și înfrumusețare a locali­tăților, apreciere care ne obli­gă la rezultate și mai bune în activitatea de viitor. Animați de importantele mă­suri luate de conducerea de partid pentru îmbunătățirea organizării, planificării și con­ducerii agriculturii, de fap­tul că în curînd se împlinesc 50 de ani de la crearea Parti­dului Comunist Român și lu­­înd cunoștință de chemarea la întrecere lansată de Consi­liul popular al județului Neamț, consiliul popular al comunei Trușești, adresează consiliilor populare comunale, chemarea la întrecerea patrio­tică cu angajamentul ca în 1971, primul an al noului cin­cinal, să asigure realizarea ur­mătoarelor obiective : 1. Sprijinirea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție din co­mună în organizarea corespun­zătoare a muncii și executarea lucrărilor agricole la timp și de calitate, asigurarea îndeplini­rii și depășirii planului de pro­ducție pe anul 1971, precum și livrarea, la fondul central al statului, a tuturor produselor contractate pentru acest an. — Mobilizarea cetățenilor din comună la executarea lu­crărilor de combatere a ero­ziunii solului pe 200 ha, lu­crări de defrișări și reduceri de drumuri inutile pe suprafa­ța de 15 ha ; folosirea la în­treaga capacitate a amenajă­rilor de irigații și extinderea acestora cu 5 ha ; administra­rea pajiștilor comunale pe o suprafață de peste 500 ha și al­te lucrări care să contribuie la îmbunătățirea și mai buna fo­­losire a fondului funciar exis­tent. — Asigurarea bazei materia­le necesare realizării fondului central al statului cu produse vegetale și animale de la mem­brii cooperatori și depășirea planului cu 25 tone carne bo­vine, 300 ha lapte de vacă și oaie și peste 200 kg lînă. — Executarea în fondul sil­vic comunal a 2 ha peste plan lucrări de plantații și mobiliza­rea solului pe alte 4 ha. 2. îmbunătățirea aprovizio­nării și deservirii populației din comună prin terminarea și darea în folosință a magazinu­lui mixt din satul Ionășeni, În­ființarea unei unități alimenta­re cu autoservire și 4 secții prestări servicii către popu­lație, folosirea rațională a spațiului comercial existent și perfecționarea modului de deservire a lucrătorilor din co­merțul cooperatist. Pentru asigurarea unei des­faceri corespunzătoare a pro­duselor agricole, vegetale și animale se vor executa lucrări de modernizare a pieții din satul Trușești. 3. Impulsionarea acțiunii patriotice de colectare și va­lorificare a metalelor și de­șeurilor din textile și hirtie, a­­sigurînd realizarea, în 1971, a 25 tone fier vechi, 3 tone hîrtie și o tonă textile. 4. Asigurarea fondurilor bă­nești necesare, precum și ex­tinderea rețelei electrice de joasă tensiune pe 5 km. La re­țeaua electrică vor fi racorda­te noi gospodării.­­ Darea în folosință a săli de clasă cu 15 zile înain­­­te de termen, la care, prin muncă patriotică, se vor exe­cuta lucrări în valoare de pes­te 50.000 lei, iar fondurile pen­tru contribuția voluntară bă­nească a cetățenilor vor fi în­casate pînă la 1 mai a.c. 5. Îmbunătățirea rețelei de drumuri și poduri în satele co­munei prin sistematizare pe verticală și împietruire­a km de drum, construirea a 25­5 podețe de beton. Până la data a.c. se va asigura de­­ 9 august realizarea integrală a contribuției volun­tare în muncă cu brațele și a­­telajele. 6. Mobilizarea cetățenilor la acțiuni de gospodărire și în­frumusețare a satelor comu­nei, unde, prin muncă patrio­tică se vor executa lucrări în valoare de 2.000.000 lei. la a­­menajarea și extinderea spa­țiilor verzi pe suprafața de 2 ha, plantarea a 7000 pomi, 500 m.l gard viu, construirea a 15 (Continuare in pagina a H-a)

Next