Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-26 / nr. 3038
? *7 Anul XXVII nr. 3038 marji 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani » INVESTIȚIILE— forță propulsivă spre progres și bunăstare Graficul ilustrează repartizarea investițiilor (din fondurile statului și ale unităților) — în județul nostru — în pe rioada 1966 — 1970, pe ramuri de activitate. In pagina a IlI-a redăm pe larg imagini și cifre din realizările cincinalului în acest impor tant domeniu de activitate. NOILE STAȚIUNI DE MECANIZARE LA LUCRU Se poate aprecia încă de pe acum că, în formula nouă, stațiunile de mecanizare a agriculturii dau rezultate mai eficiente. Avantajele au început să se vadă în multe locuri și țin, în primul rînd, de faptul că asigură o mai operativă și competentă dirijare a forțelor de lucru. Dumitru Ciucu, directorul Stațiunii de mecanizare a agriculturii Dorohoi, unitate cu cinci cooperative în raza de activitate, ne spunea că acum ajunge mai repede și de mai multe ori pe zi la secții, îndrumă și controlează mai îndeaproape cum sunt duse la îndeplinire sarcinile stabilite. Cu toate că și mai înainte cooperativa agricolă din Șendriceni s-a aflat în raza stațiunii respective, el, ca director — pentru că trebuia să-și împartă timpul la mult mai multe unități — n-a avut posibilitatea să o îndrume și ajute direct în unele acțiuni concrete cum face acum. — Am găsit la ei gunoi necătat de 4 ani, adaugă directorul. I-am ajutat, împreună cu secretarul comitetului comunal de partid, să-și organizeze munca la transportul gunoiului. Pentru că președintele, ocupat cu pregătirea dării de seamă, pur și simplu scăpase din atenție acest aspect. De altfel acum — continuă el — mă aflu mai mult între mecanizatori și cooperatori, în special de la această unitate cu rezultate mai slabe în ultimii ani, și am convingerea că vor fi înlăturate o serie din greutățile ce le-au avut. Am consemnat faptele relatate de tovarășul Ciucu — cu totul obișnuite, de altfel — tocmai pentru a evidenția valoarea practică a noilor măsuri. E de subliniat că, în general, în stațiunile noi, cadrele de conducere au fost ocupate mult timp cu predarea și preluarea inventarului secțiilor, cu amenajarea unor sedii administrative etc. Au fost predate, în acest interval scurt care a trecut de la constituirea lor, 4 secții de mecanizare la I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a H-a) 1 11 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Redacției ți administrației Calea Națională nr. 261 Botoșani Telelen Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrir n — 11217 Administrația — 12372 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. ■Tovarășul Mihai Darea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat: „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sînt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem întărirea colaborării și cooperarării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică asigurării progresului fiecăruia stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, de pe o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte; avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării prieteniei între toate statele luși mnii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate" în Consiliul de Stat a adoptat unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/ 1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. -------------REPER------------------j ÎNTÎMPLAREA PREȘEDINTELUI ‘ Cîndva am scris despre amindoi, și despre președintele cooperativei agricole, și despre tractoristul acela — lăudîndu-i deopotrivă pentru ceea ce făcuseră bine. In raporturile lor cotidiene, cei doi nu erau nici prieteni, nici inamici, și nici măcar vecini, dar pămîntul pe care-1 lucrau și de care răspundeau în egală măsură îi lega, bănuiesc, într-o identitate a răspunderii față de întreg satul. Poate de aceea vorbeau frumos unul despre altul, exprimîndu-și rezerve prea minore nicit să le mai amintesc aici. Dar s-a consumat nu de mult o-ntîmplare între ei, din care am înțeles cum „lucrează” pe dedesubt răutatea într-un om, și miezul ei m-a decepționat intr-atît, nicit am hotărît să-i las anonimi, fără să-i cîntăresc pe o balanță de farmacie, căutîndu-le vina. In sat venise un tovarăș de la județ și președintele îl însoțea pe stradă, cînd l-au întîlnit deodată pe tractorist. „Iată-i, a zis triumfător președintele, de-acum să știți că îl am la mînă ! Aseară a adormit la spectacolul de la căminul cultural!“ Oamenii care au auzit spusa au rămas mirați. Era posibil ? Și o parte din sat a aflat că, exigent și corect cum este, președintele a izbutit să-l aibă „la mînă“ pe tractorist, deși, dacă mă gîndesc bine, prședintele nu avea nici în plin nici în mînecă cu spectacolul. Dar nici tractoristului nu-i dau dreptate : la cămin nu se doarme, de la aceea am și conferit întîmplarea personajului celui mai mare ALEXEI RUDEANU Fenomenul cultural. o ecuație cu un număr foarte mare de termeni Numai noutatea permanentizează pe spectator la manifestări «Patrium Carmen» și 6 distinși cu «Meritul cultural» Noua uscătorie și cuptorul Hoffman de la fabrica de cărămizi din Dorohoi FEMMUL CULTURAL SĂTESC - O VIZIUNE DIN INTERIOR Fișier . GHEORGHE HOREANU s-a născut în Hudești, în 1937 ; a absolvit, în 1966, la Iași, Facultatea de biologie ; a fost activist cu diferite munci începînd din 1966, iar din 1964 este director de cămin cultural în Ștefănești (a venit aici în 1962). Gheorghe Horeanu este căsătorit, are 2 băieți. — Fără îndoială, fenomenul cultural, chiar în manifestările sale restrînse, localizate a fost obiectul a nenumărate discuții, precizări, reevaluări ș.a.m.d., dar exprimarea a încă unui punct de vedere — și, dată fiind funcția dv. — din interiorul acestui fenomen, nu poate fi decit utilă. Așadar, tovarășe Horeanu, pentru începutul acestei convorbiri am vrea să caracterizați fenomenul cultural prin ceea ce reprezintă el pentru spațiul geografic și social al satului. — In mediul atît de complex care este lumea satelor, cultura e una din pîrghiile principale de continuă formare și consolidare a conștiinței corespunzătoare societății noastre socialiste. Importanța ei e dată, printre altele, și de Mai MULTE PROBLEME, UN INTERLOCUTOR aceea că îmbrățișează cele mai diferite aspecte ale vieții, ale vieții sociale, cultura fiind în acelaș timp un foarte sensibil indicator al pătrunderii noului, pe toate orizonturile. Amploarea fenomenului, intensitatea și consecvența manifestărilor culturale ne arată, în ultimă instanță, capacitatea noastră de a rezolva problemele, de a transpune în viață ideile noastre. Chestiunea nu se rezumă doar la atît : fenomenul cultural este o ecuație cu un număr foarte mare de termeni. — Dacă admitem că a te ocupa — și la modul la care do.uă ocupați — de cultură e o problemă de vocație, v-am ruga să ne spuneți cît de chemat vă simțiți pentru această activitate. — Da, cred că vocația e necesară și dacă un vis e chemat sau nu să se ocupe de cultură, lucrul acesta se măsoară prin suma succeselor sale. Altceva însă aș vrea să adaug, anume că astăzi, ca în orice domeniu, diletantismul este exclus, un randament superior e asigurat de profesionist. Dincolo de experiența mea, DUMITRU IGNAT (Continuare in pagina a H-a) CRONICA Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, în același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu fost numit în funcția de preaședinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. CHEMAREA Consiliului popular al comunei Trușești, la întrecere patriotică, către toate consiliile populare, către toți oamenii muncii din comunele județului Botoșani Consiliul popular al comunei Trușești întrunit în a XIV-a sesiune, a dezbătut, în lumina sarcinilor reieșite din lucrările plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a sesiunii Marii Adunări Naționale din decembrie 1970, planul economic și bugetul local pe anul 1971, și apreciază că oamenii din comuna Trușești, sub muncai îndrumarea organizațiilor de partid au obținutzultate importante. în 1970 rematerializate în realizarea principalilor indicatori ai planului economic și bugetului local, îndeplinind și depășind angajamentele luate. Astfel, s-a îndeplinit și depășit planul de creștere a efectivului de animale realizîndu-se în plus, la fondul central al statului, 26 tone carne bovine, 350 hi lapte de vacă și oaie și 300 kg lînă. Veniturile planificate au fost realizate și depășite cu aproape 400.000 lei. Au fost construite 3 săli de clasă, o baie, 4 poduri și 26 podețe din beton și din lemn, 1 km drum nou iar 3 km s-au întreținut cu piatră. De asemenea, s-au construit peste 700 m.p. trotuare, iar pentru gospodărirea și înfrumusețarea satelor au fost executate lucrări în valoare de peste 1.900.000 lei. Pentru rezultatele bune obținute, comunei Trușești i s-a decernat distincția de „comună fruntașă pe județ“ în întrecerea pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților, apreciere care ne obligă la rezultate și mai bune în activitatea de viitor. Animați de importantele măsuri luate de conducerea de partid pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, de faptul că în curînd se împlinesc 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român și luînd cunoștință de chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Neamț, consiliul popular al comunei Trușești, adresează consiliilor populare comunale, chemarea la întrecerea patriotică cu angajamentul ca în 1971, primul an al noului cincinal, să asigure realizarea următoarelor obiective : 1. Sprijinirea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție din comună în organizarea corespunzătoare a muncii și executarea lucrărilor agricole la timp și de calitate, asigurarea îndeplinirii și depășirii planului de producție pe anul 1971, precum și livrarea, la fondul central al statului, a tuturor produselor contractate pentru acest an. — Mobilizarea cetățenilor din comună la executarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului pe 200 ha, lucrări de defrișări și reduceri de drumuri inutile pe suprafața de 15 ha ; folosirea la întreaga capacitate a amenajărilor de irigații și extinderea acestora cu 5 ha ; administrarea pajiștilor comunale pe o suprafață de peste 500 ha și alte lucrări care să contribuie la îmbunătățirea și mai buna folosire a fondului funciar existent. — Asigurarea bazei materiale necesare realizării fondului central al statului cu produse vegetale și animale de la membrii cooperatori și depășirea planului cu 25 tone carne bovine, 300 ha lapte de vacă și oaie și peste 200 kg lînă. — Executarea în fondul silvic comunal a 2 ha peste plan lucrări de plantații și mobilizarea solului pe alte 4 ha. 2. îmbunătățirea aprovizionării și deservirii populației din comună prin terminarea și darea în folosință a magazinului mixt din satul Ionășeni, Înființarea unei unități alimentare cu autoservire și 4 secții prestări servicii către populație, folosirea rațională a spațiului comercial existent și perfecționarea modului de deservire a lucrătorilor din comerțul cooperatist. Pentru asigurarea unei desfaceri corespunzătoare a produselor agricole, vegetale și animale se vor executa lucrări de modernizare a pieții din satul Trușești. 3. Impulsionarea acțiunii patriotice de colectare și valorificare a metalelor și deșeurilor din textile și hirtie, asigurînd realizarea, în 1971, a 25 tone fier vechi, 3 tone hîrtie și o tonă textile. 4. Asigurarea fondurilor bănești necesare, precum și extinderea rețelei electrice de joasă tensiune pe 5 km. La rețeaua electrică vor fi racordate noi gospodării. Darea în folosință a săli de clasă cu 15 zile înainte de termen, la care, prin muncă patriotică, se vor executa lucrări în valoare de peste 50.000 lei, iar fondurile pentru contribuția voluntară bănească a cetățenilor vor fi încasate pînă la 1 mai a.c. 5. Îmbunătățirea rețelei de drumuri și poduri în satele comunei prin sistematizare pe verticală și împietruirea km de drum, construirea a 255 podețe de beton. Până la data a.c. se va asigura de 9 august realizarea integrală a contribuției voluntare în muncă cu brațele și atelajele. 6. Mobilizarea cetățenilor la acțiuni de gospodărire și înfrumusețare a satelor comunei, unde, prin muncă patriotică se vor executa lucrări în valoare de 2.000.000 lei. la amenajarea și extinderea spațiilor verzi pe suprafața de 2 ha, plantarea a 7000 pomi, 500 m.l gard viu, construirea a 15 (Continuare in pagina a H-a)