Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-20 / nr. 3110

> t A Anul XXVII nr 3110 marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani în cadrul perfecționat de organizare, planificare și conducere a agriculturii ÎNTREG CONSILIUL INTERCOOPERATIST SE OCUPA DE UNITĂȚILE CU ACTIVITATE NESATISFACATOARE Se poate aprecia cu certitu­dine că constituirea consiliului intercooperatist din Frumuși­ca­ a reprezentat un important pas înainte pe linia îmbunătă­țirii activității organizatorice și economice a celor patru uni­tăți ce îl compun — Frumu­șica, Prăjeni, eu și Flămînzi. Nicolae Băl­eș­Analizele ce le-a întreprins au prilejuit dezbateri fructuoase asupra problemelor și sarcinilor ma­jore ale planului de producție pe acest an și pe cel viitor, vă­dind responsabilitatea și hotă­­rîrea fermă a cadrelor tehnice, a conducerilor de C.A.P. și cooperatorilor de a face totul pentru îmbunătățirea calitati­vă a activității de producție. Una dintre dificultățile care a dat naștere la o amplă și matură analiză a fost aceea referitoare la diferența de venituri pe care le-au înregis­trat aceste unități în anii din urmă, cu toate că au con­diții apropiate. Plecînd de la faptul că ani de-a riodus co­operativa agricolă de produc­ție Nicole Bălcescu­ nu și-a îndeplinit planul, ne spunea tovarășul Petru Manea, pre­ședintele consiliului interco­operatist, s-a hotărît ca de comun acord să se stabileas­că, de la bun început, citeva măsuri care să vină în aju­torul acesteia. Prima și cea mai importantă măsură a fost aceea a zonării culturilor. A­­preciindu-se că această unita­te cooperatistă dispune de o experiență ceva mai bună decât celelalte, de terenuri pro­pice pentru culturile tehnice, consiliul intercooperatist ajutat-o ca să-și extindă su­­­prafețele destinate în acest scop. Drept urmare, în acest an cooperativa agricolă din Nicolae Bălcescu va însămîn­­ța 600 ha cu floarea - soare­lui, 80 ha cu mac și întreaga suprafață cu cartofi din ca­drul consiliului — 50 ha — preluînd sarcinile de plan ale celorlalte partenere. Problemele legate de ajuto­rarea unității respective, ca și a altora, au făcut, printre altele, și obiectul analizei ce a avut loc la 31 martie a.c. în cadrul unei ședințe de lu­cru. După ce membrii săi au analizat felul cum au fost în­făptuite sarcinile stabilite pe primul trimestru al anului, au hotărît ca, într-un viitor a­­propiat, cooperativa agricolă Nicolae Bălcescu să fie ajutată să-și înființeze o fermă specia­lizată pe creșterea tineretului taurin pentru prăsilă, să ex­tindă sectorul ovin pînă la 5000 capete, înlocuind metișii de caracul cu oi din vase me­ninos și țigaie. Astfel de mă­suri, unele încă în faza de discuție, privind și alte co­operative agricole, au fost luate după o analiză concretă a condițiilor și posibilităților de activitate ale fiecărei uni­tăți agricole în parte. Se înțelege că acum impor­tant este ca și celelalte obiecti­ve, cuprinse în programul de lucru al consiliului interco­operatist, să devină în cel mai scurt timp posibil fapte concrete. Or, sub acest aspect cel care răspunde in mod direct d­e înfăptuirea acestor obliga­ții nu este — cum e și firesc — numai consiliul intercoope­ratist; sarcina aparține și fiecă­­rui consiliu de conducere, ca­drelor tehnice din cele patru unități cooperatiste, să vedem ce eforturi Așadar, depun acestea pentru proprii valori­ficarea condițiilor create : la Nicolae Bălcescu și la Pră­­jeni, consiliile de conducere, la întocmirea planului de pro­ducție, au studiat cu mai multă atenție posibilitățile ce s-au creat acum și au făcut am­plasarea culturilor cu mai multă pricepere. O dată cu a­­ceasta s-a ajuns la concluzia că producțiile planificate pot fi majorate față de anii ante­riori la principalele culturi cu 40 kg pînă la 230 kg la ha, datorită atît zonării mai bune cât și sporirii cantităților de îngrășăminte folosite. Pentru a obține rezultatele așteptate, după cum ne spunea Gheor­­ghe Răutu, președintele co­operativei din Prăjeni, un deosebit accent s-a pus pe temeinica organizare a mun­cii : a fost analizată cu toată atenția activitatea fiecărei formații de lucru, s-au sta­bilit măsuri noi și sarcini concrete pe fiecare om. Cei care nu au corespuns în func­ția de conducere a formațiu­nilor de lucru au fost înlocu­iți. In acest fel s-au creat premise ca în acest an să se realizeze producțiile planifi­cate în toate sectoarele și, o dată cu aceasta, realizarea unei retribuții de cel puțin 23,50 lei pe fiecare normă de categoria I. Argumente asemănătoare au adus și tovarășii din conduce­rea cooperativei agricole de producție din Flăminzi și care au adăugat, pe lângă cele a­­rătate mai înainte, că în a­­cest an calitatea lucrărilor la cimp este cu mult superioară celor din anii precedenți; noul sistem de organizare, conducere și planificare a muncii mobilizează coopera­torii la realizarea obiectivelor stabilite în planurile de pro­ducție. Este însă necesar ca și în continuare să se dea do­vadă de inițiativă și operati­vitate în rezolvarea diferitelor aspecte pe care le pune în fața consiliului intercooperatist ridicarea activității economice la nivelul unităților cu cele mai bune rezultate. T. TOMA Imagine de lucru de pe șantierul nr. 1 Octav Băncilă Botoșani Fotografia : IO­AN HELICI In zilele de 21, 22 și 23 a­­prilie a.c., vremea va fi în general frumoasă și relativ călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe, izolate. Vîntul va su­fla potrivit din sectorul sud­­est. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar cele maxime între 12 și 19 grade. H A SOSIT INSAMINȚARII VREMEA PORUMBULUI In aceste zile bune de lucru, în majoritatea cooperativelor agricole, consiliile de conduce­re și specialiștii manifestă preocupare susținută pentru ritm și calitate la semănat, pentru a pune temelii sigure recoltei acestui an. Hotărîrea cooperatorilor și a mecaniza­torilor de a participa la spo­rirea substanțială a producții­lor se materializează în reali­zările zilnice la semănat. Pînă la începutul acestei săptămîni au fost însămînțate 65.841 ha, ceea ce reprezintă 40 la sută din suprafața planificată. Da­torită eforturilor depuse de mecanizatori și cooperatori în 113 cooperative agricole s-a terminat semănatul sfeclei de zahăr, iar în 66, al florii-soare­­lui, adică 98,5 la sută și res­pectiv 88,7 la sută față de ceea ce s-a planificat pe întregul ju­deț. Este important să subliniem că deși aceste culturi dețin o pondere însemnată în coopera­tivele agricole Hlipiceni, Româ­nești, Buimăcelu­, Darabani, Durnești, Ștefănești, Frumușica, Brăești și Miorcani, datorită bunei organizări a muncii suprafețele planificate au fost însămînțate în epoca optimă, la un nivel calitativ corespun­zător tehnologiilor stabilite pentru fiecare cultură. Și asemenea exemple sunt nume­roase în județul nostru Deși au existat, condiții ase­mănătoare pedoclimatice, în unele cooperative agricole s-a amînat executarea unor lucrări la zi, cee­a a a­dus rămâneri în urmă la se­mănat. Sîmbătă seara, de e­­xemplu, cooperativele agricole din Poiana, Zlătunoaia, Podeni mai aveau de semănat cite 60—70 ha cu sfeclă de zahăr, iar cele din Bălușeni, Călărași, Copălău, N- Bălcescu, Corlă­­teni, Dimăcheni, Cristinești, Vatra , Hudești, Avrămeni și Cordăreni, 190—290 ha floarea soarelui. Evident că în aceste unități organizarea muncii nu se­ face cu toată răspunderea, forțele existente nu sînt folo­site la întreaga capacitate. De altfel, în cooperativele agrico­le, în zilele de 16 și 17 aprilie s-au însămînțat numai 7191 ha, ceea ce nu echivalează nici măcar cu viteza stabilită pe o zi. Iată un motiv în plus pen­tru consiliile de conducere ale cooperativelor agricole și spe­cialiști de a spori ritmul la se­mănat. Practic, la această dată ar fi fost normal ca semănatul trifo­­lienelor să fi fost încheiat. Or, din situația existentă, rezultă că numai 65 de cooperative agricole, printre care cele din Roma, Poiana, Vf. Cîmpului, Ripiceni, Românești și Mîndrești au îndeplinit, și depășit planul la aceste plante furajere va­loroase. La cooperativa agri­colă din Săveni mai sînt de în­­sămînțat cu trifoliene 85 ha, Movila Ruptă — 75 ha, Vatra — Hudești — 54 ha, Nicșeni — 50 ha, Bălușeni — 37 ha, iar la Cordăreni, Știubieni și Ne­greni nu­ s-a însămînțat nici­ un hectar din ceea ce și-au planificcat. Faptul că in majoritatea co­operativelor agricole s-a în­cheiat semănatul culturilor din prima epocă, că temperatura este în creștere creează con­diții pentru a se trece cu toa­te­­ forțele la pregătirea nului și la însămînțarea tere­po­rumbului. Această lucrare a și început pînă acum în 18 u­­nități. La cooperativa agrico­­­­lă din Buimăceni au și fost se­mănate 160 ha, iar la Drăgu­­șeni, inginerul șef Cornel Cor­­nescu, ne spunea că au semă­nat 52 ha, iar alte 70 ha sînt pregătite pentru a intra semă­­nătorile. — Noi am pregătit mai mult de 50 la sută din suprafața ce urmează­ să o însămînțăm cu porumb — ne relata ing. Ianis Papadachii . de . la cooperativa • PLANUL LA INSAMINȚARI DE PRIMĂVARA A FOST ÎNDEPLINIT IN PROPORȚIE DE 40 LA SUTA • 113 COOPERATIVE AGRICOLE DIN 127 CULTIVATOARE AU TERMINAT SEMĂNATUL SFECLEI DE ZAHĂR, IAR 66 — AL FLORII-SOARELUI • 18 COOPERATIVE AGRICOLE AU TRECUT LA SEMĂNATUL PORUMBULUI agricolă din Nichiteni, deci toate condițiile să avem tre­cem cu toate forțele la semă­­natul acestei culturi, care de­ține cea mai mare suprafață în cadrul­­ unității noastre. Notăm că semănatul po­ I. GAVRIL (Continuare in pagina a III-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • Principalii indicatori de plan din zootehnia unităților agricole de stat din județ, pe primul trimestru, au fost înde­pliniți. I.S.C.I.P Leorda a de­pășit cu 12 la sută efectivul de purcel și cu 25 la sută pla­nul de livrare la carne de porc. I.A.S. Botoșani, sarcina aferentă a îndeplinit trimestrului la lapte de vacă și a depășit cu 115 la sută fondul de stat la carne, din care cu 207 la sută la export. Deficiențe există în ceea ce privește realizarea lui mediu de vaci efect­ vu­­și ju­­ninci, sarcină îndeplinită în proporție de 83,5 la sută (la I.A.S. Botoșani), și care tre­buie realizată în cel mai scurt timp. • Față de sarcinile stabilite stațiunilor de mecanizare a a­­griculturii pe primul trimes­tru, cele mai bune realizări le au S.M.A. Dersca, Frumușica și Săveni, care și-au realizat volumul­­ de lucrări în propor­ții cuprinse între 165 și 182 la sută. Pe ansamblul întreprin­derii de mecanizare, planul trimestrului I a fost îndeplinit în proporție de 123 la sută, cu o depășire valorică de peste 1,5 milioane lei. Rezultate mai slabe, sub prevederile de plan, au avut stațiunile de mecanizare din Sulița, Havîrna și Botoșani, ale căror realizări se situează între 70 și 78 la sută din pre­vederi. Celelalte 22 de stațiuni și-au realizat și depășit volu­mul de lucrări planificat. Redacției și administrația Calea Naționale nr 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11723 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturale — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Plecarea la Sofia a delegației Partidului Comunist Român care va participa la lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Co­munist Român, condusă de to­varășul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., ca­re va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte to­varășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv­ al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Constan­ța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salu­tată de tovarășii Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R.. Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R.. de activiști de partid Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republi­cii Populare Bulgaria la Bucu­rești, și membri ai ambasadei. ■ ★­In aceeași zi, delegația a so­sit la Sofia. La­ aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., mi­nistrul construcțiilor de ma­șini, Constantin Atanasov, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, am­basadorul R. P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasa­dei și ai agenției economice române. Luni după - amiază, delega­ția Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o co­roană de flori la Mausoleul lui Gheorg­hi Dimitrov. (Agerpres) POLITICA PARTIDULUI 1921 1971 politică a maselor largi Călăuzindu-se cu fidelitate după învățătura marxist - le­ninistă, Partidul Comunist Român a aplicat-o în mod creator la condițiile țării noas­tre, la particularitățile fiecă­rei etape de dezvoltare. Prin întreaga sa politică, P.C.R. a dovedit că nu are țeluri mai înalte, scopuri mai nobile de­cit servirea intereselor funda­mentale ale poporului, a cau­zei socialismului și comunis­mului, că întreaga sa politică internă și externă este expre­sia fidelă a cerințelor dezvol­tării ascendente a societății ro­mânești, a ridicării României pe culmi tot mai înalte de ci­vilizație și progres. Ca urmare a acestei politici, respectul și atașamentul, adeziunea mase­lor la politica partidului au crescut în permanență. Politi­ca partidului, profund patrio­tică a fost — și este — însu­șită cu elan de oamenii mun­cii, indiferent de naționalitate, făurind prin lupta lor comună România socialistă de azi, întărirea permanentă a le­găturii cu masele constituie o preocupare centrală a Partidu­lui Comunist Român în eta­pa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Dubla calitate pe care o au cetățenii României socialiste — de pro­prietari și beneficiari ai pro­dusului social total — impun antrenarea largă a maselor în opera de conducere, de pregă­tire și adoptare a deciziilor, de realizare a lor. In condițiile democrației noastre socialiste, poporul este consultat și atras OLIVIA CLATICI lector universitar la elaborarea deciziilor pe plan economic și social, la e­­laborarea politicii externe, el este în mod practic făuritorul politicii de stat. Stabilirea unei strînse legă­turi cu masele cere o bună funcționare a sistemului infor­mațional în ambele sensuri : de la mase spre partid, tru cunoașterea aspirațiilor pen­și trebuințelor lor și adoptarea unor programe care să le re­flecte în mod adecvat, și de la partid spre mase, pentru a le informa asupra măsurilor a­­doptate și a le ridica la un ni­vel superior de înțelegere a a­­cestora. Tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „Cu cît fie­care cetățean al patriei va cunoaște mai bine politica par­tidului, își va putea exprima mai bine părerea asupra dife­ritelor probleme ale politicii noastre interne și externe, ale vieții economice sociale, cul­turale, cu atît va exista mai multă garanție că hotărîrile și măsurile adoptate corespund pe deplin năzuințelor poporu­lui, cerințelor de progres ale patriei noastre“. Ca forță politică conducătoa­re în statul socialist, partidul este preocupat de dezvolta­rea și adîncirea continuă democrației socialiste, de per­­­fecționarea continuă a forme­lor de conducere democratică, populare­ a antrenării maselor la con­ducerea treburilor publice, de lărgirea drepturilor democra­tice ale cetățenilor. Statul nos­tru socialist este puternic toc­mai prin larga antrenare a ma­selor la viața politică. Adînci­rea principiilor democratice în conducerea vieții sociale con­stituie o trăsătură esențială a tuturor măsurilor adoptate în ultimul timp în țara noastră. Se realizează un dialog cis­tematic și permanent între par­tid și mase. Principalele mă­suri adoptate la noi în ultimii ani atît în ceea ce privește conducerea economiei cît și perfecționarea formelor metodelor de organizare și conducere socială au consti­tuit: obiectul unor largi con­sultări de masă, sint. rodul in­teligenței și inițiativei creatoa­re a conducerii superioare de partid și de stat și a maselor. Aceste măsuri sînt corelate cu o intensă activitate de răs­­pîndire a cunoștințelor știin­țifice, culturale, politice în rîndurile maselor pentru ridi­carea capacității lor­­ de înțe­legere, a competenței în dis­cutarea diferitelor măsuri pre­conizate, a spiritului de res­ponsabilitate cetățenească For­marea și dezvoltarea conștiin­ței socialiste, îmbogățirea vie­ții spirituale a maselor, culti­varea înaltelor trăsături ale omului nou, făuritor al pro­priei­ sale istorii, constituie o (Continuoie in oaetino o tll-a) In arbori, în pămînt, sub o crustă reavănă se ascund fierberi intense de clorofilă. Străzile s-au deschis larg pentru oameni, la Dorohoi unde ca peste tot stăruie umbra marelui meșter istovit de frumusețe. Manole, mi­ni­­ie femeilor înlănțuie fire, cu­­lori, cu gesturi delicate. Hra­na oamenilor pentru monu­mentalizare se simte și aici, în Sectorul de artă populară a I.I.S. Dorohoi ale cărui produse: covoare, garni­turi, huse pentru televizoa­re, piese pentru noi născuți sunt apreciate atît de be­neficiarii din Bistrița, Satu Mare, Suceava, Bo­toșani cît și de cei de peste hotare. Se produce, aici, o nouă convertire la viață a motivelor populare. Culori­le germinează­resc cu vegetația și înmugu­ri ideal rafinat și realizind modern de frumusețe. Femeile aces­tea se mențin într-o lume de poezie și metaforă con­­fruntind veșnicul mit cu realitatea, planificîndu-i sen­surile, deschizînd per­spectivele unei izbucniri in­tense și dramatice de fru­musețe peste roșul care ar­de în sine toate comorile Țării de Sus. Modelele cre­ează în jurul lor o atmosferă care te ține sub puterea ma­giei ei inerente, amintind poate motivul acelei păsări fără odihnă ce se face om și cîntec, de ce nu și covor în același timp, pasărea fă­ră somn. Un colorit cu roi nobil și expresiv, degajat de orice încordare topește totul într-un fluviu lumi­nos și spontan, modele populare. Valorificînd dăruindu­­le o nouă dimensiune, mun­citoarele de aici inventează forme ce se impun cu evi­­­­dență și sunt generatoare de bucurie, care vor înnobila decorativul, interiorul noi­lor apartamente umblînd pe ecuația modern-tradiție im­binările pline de sevă. >­o hunele sem­ne, ample ce de­vin semne și simboluri, stră­lucirea reținută , încălzită parcă de un soare intern îm­p numită tinerelor hi­­ră­­oare un farmec aparte, fru­musețea celor ce înalță culmi de covoare cu prelungirea în legendă. Strat­ca But­naru, Aurelia Fotea, Ma­ria Romega, Elvira Ni­doi Maria Ionel, maistrul Lucia Papiu, sînt doar cîteva din­tre muncitoarele acestui tî­­năr sector. Și dacă în a­­nul 1969 secția broderie a­vea o singură femeie, in a­nul 1970 numărul lucrătoare­lor s-a ridicat la 17 iar în cadrul secției covoare la 50 in viitor se preconizează in­ființarea unei secții de luniu de mină și a alteia unde se vor confecționa flori ariifi­ciale. Am putea remar­­ci aic sufletul omului nou în plină efervescență, tinzînd să se ridice la un ideal tot mai activ și mai constructiv, i­deal pentru care găsește îm­pliniri de o înaltă ținută ar­tistică în munca sa. toate aceste aspirații­zează în imaginea se cristali­unei ex­poziții, a unei consfătuiri cu populația, fu dorința de a-și diversifica modelele cu­ sprijinul casei de creație a­firmînd perspectiva unui vi­­itor plin. Deocamdată pia­nul pe primul trimestru al anului a prins forma con­cretă, o parte din produse fi­ind oferite poate, cu un zîm­­bet amabil de Maria Mor­­ghenștein in magazinul de artizanat al orașului La Do­rohoi străzile s-au deschis larg pentru oameni, pentru primăvară. Un destin lumi­nos cu chemări active și creatoare ilustrează fer­mitatea acțiunii de construi­re, necesitatea inexorabilă a desăvîrșirii ce procedează la schimbarea lumii MARIA AMURARITEI REPORTA) Sinteze cromatice #

Next