Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)

1861-09-12 / nr. 9

Anulu I. 1861. Ese de doa ori in septemana D­o­­minec’a si Joi­a. Pred­ulu de prenumeraciune pen­tru provinciele austriace . Pe anu intregu . 8 fl. „ 6 lune . 5 „ ii 3. 1) .3 ., Pentru principatele unite, si strai­­netate pe anu 14 f. 40. cr. pe 6 lune 8 fl. 20­ cr. pe 3 lune 4 fl. 60 cr. mon. austr. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 6 cr. de linia. Prenumeraciunea se face in Pest’a laSpedîciunea diurnalului, Iocalulu tipografiei Dlui Vasiliu Cosma , tier­­raulu Dunârii, in cas’a Piaristiloru. In Comitături la tóte oficiele pos­tali si la DD. Corespundînti a­i Con­cordiei. Cancelariele episcopali sent rogate de a primi banii de prenumeraciune. A se adresă, pentru totu ce privesce amenestraciunea la spedîciune, ear’ pentru cele ce privescu redactiunea la localulu acestei­a in strat’a Pălăriei Nr. 9. Revist’a Politeca. , 3o Aug Pest a irsi^! Asta­di avemu putinu de a inregestra d’in scirile venite d’in strainetate. — In fruntea lucră­rilor diplomației totu caus’a Romei apare., or mai bine dicandu caus’a regatului Italienescu. Se vor­­besce cu imp. Napoleone ar fi si prelucratu planul cum se se deslege caus’a romana, si notele in asta privintia­le ar fi immanuatu Dior Grammont si Lavalette, ca se le duca la curtile de Roma si de Viena. In Calisiu cu prilegiul serbării dilei de înco­ronare a imperatului rusescu s’au facutu demu­­straciunile indatenate. Casele in cetate au fostu iluminate cam raru, poporul de pe straie au datu cu pietre in ferestrele in cari era lumina, care po­­litica si ostasimea au datu cu latul armei in de­­mustratori, d’intre cari se arestara multi, chiaru si nevinovati, dar inca atunci noptea fusera lasati cea mai mare parte, remanendu vre­o 40. de insi in prinsare, in contr’a caror’a se va urdi o încer­care aspra. Cu multu mai mare insemnetate au pentru noi cele ce se intempla in launtrul imperatiei. A­nume : Pres’a de Viena recomenda seriosu guver­nului austriacu , nu numai de a se impaca cu re­gatul Italiei, ci a cerca se inchiuie si aliantia cu densul. Asta impregiurare adeveresce cumca pro­gresul ideelor liberali incepe a se lati si in launtrul imperatiei noastre in privinti’a causei italienesci, dar’ nu pricépemu in ce felu de modu crede P­r­e s’a câ se va poté realisa asta împăciuire fara de cesiunea Veneţiei. Asta intemplare d’in urma am intielege-o, fiindu ca atunci aptivitatea guver­nului in launtru nu ar fi impedecata prin eventua­lităţi de d’in afara si D. Schmerling ar ave manile multu mai libere, nu sciu inse, ore spre innainta­­rea principielor constitucionali ori spre restringe­­rea loru. Senatul imperiale nu se apuca de pertratarea precalculul­ui (budgetu) fiindu ca nu se sentiesce insu­si de a fi competitorul a determina si in nu­mele tierelor cari nu sunt representate a­colo. D­in asta causa majoritatea voiesce a ascepta pana candu senatul imp. va fi completu. Minor’itatea dice ca ar fi bine a se apuca de lucru, dar’a deter­mina numai in numele si pentru provineiele re­presentate pana acum. — Se afla unii si de acei­a, cari pretîndu cu senatul imp. si asia necompletu inca pote despune in numele imperatiei intrege. Noi d’in parte­ ne socotîmu câ daca acesti­ei nu glumescu, apoi ar fi multu mai bine ca se lase re­­sponsabilitatea guvernului, fiindu câ de ora ce gu­vernul are dreptul de a decide competînti’a sena­tului nedeplinit, atunci nesmintîtu are potere de a determina ce vré si in asta privintia a budgetului si altoru intrebari ponderose. Cor. Aut. Vre sé sc­e cumca in conferintiele ministeriali s’ar fi decis ca deodata cu dîet’a Transilvaniei se se convoce eara si dîet’a Ungariei. Primatele Scitovsky fu poftîtu la conferintia prin cane. Forgach, au si fostu la Viena, dar’ diurnalele demintiescu scirile respandîte despre programul ce ar fi dusu densul cu sine in privin­ti’a convocării dietei unguresci. tru ca dice cumca Ungurii si Secuii nu voru merge la dieta, — cine se va lupta dar pentru uniune? dera Romanii cu Sasii cei prudînti si ceicuspeti. — Asta gazeta retrogada dice intr’altele câ despre deputaciunea rom. carea in Viena lucra in numele poporului, acestu­a numai atât’a sei , câ se aduna bani pentru dens’a. Jupanes’a acolo in centrul ci­­vilisaciunii austriace ar pote se pricépa mai multa omenie, si se scie câ prin astfelu de melitiatura nu se casciga sîmpatiele de cari atât’a trebuintia au patronii D. sale. Mr. 9. Joi 31. Augustu 12. Septemvre. Diet’a Transilvaniei. Dupa o traganare îndelungata, a carei­a motive inca nu le scimu, dar’ viitorimea le va descoperi nesmintîtu, si atunci vomu fi in stare ca se potemu sei curata, cea ce presupuneam si presentimu numai, in tempul de fatia, ca­ci in privinti’a nostra a­ilor nu se purcede cu sinceri­tate si cu o politeca resoluta precum s’ar cuveni si pre cum meriteza o naciune carea nu mai pote fi ignorata neci de o parte neci de alt’a, — dîet’a Transilvaniei numai ce se va convoca o data. Ast’a s’au decisu in conferinti’a minist, de a 9-a sept. si in conferinti’a ministeriului intregu, carea sub presiedînti’a Arci­ ducelui Rainer s’au trenutu marti, au trebuitu se se si faca rescriptul imp. pentru conchiamarea dietei, inchiriandu-se totu o data si regulamentul conchiamarii. — Can­­dîdatur’a de alegere se va detiermuri prin cateta­­tea contribuciunii luandu-se in speciale bagare de sama representanti’a comunităților satesci. Foile de Viena spunu ca d’in propunerile Dlui b. Kemény mai nec­i un’a nu s’au primitu, daca nu se va primi cum va pretînsîunea-i, de a se aduna dîet’a la Clusiu. Ost. D. P. dice cumca demisîunarea Dlui Kemény fie acea de buna voia, or silita e nein­­cungiurata. Pana acii întrebarea locului se legana intre Clusiu si Sabiu, bine ar fi daca s’ar alege unu locu neutrale d.­e­ Alba-Iulia, astfelu nu s’ar vatema neci delicateti’a Ungurilor neci a Sasilor, car’ de alta parte s’ar implini dorinti’a majoritatii locuitorilor, cari inca ar trebui se aiba ore­ si care­ va cuventu in asta privintia, daca trebile ar cui’ge cu socoteala dreapta. Dîet’a se va convoca pe a 20. optovre. c. n. Diurnalul nemtiescu Fortschritt (progresul) au aflatu trei punte a­le propuseciunii regesei. 1) Recunoscerea nacionalitatii romane, a dice , se va primi cu unanimitate. 2) Tramiterea de ablegati la Senatul imp. — va cade, fiindcă neci Romanii nu o vreu. (Dar’ Sasii?) 3) Uniunea, — dupa de­­sbateri indelungate si lupte mari va esi la cale. — Intielepciunea diurnalului inse e infricosiata, pen­ Situaciunea. iii. Cercetandu cu amenuntul spiretul legilor d’in 1848, vom afla, ca acele nu se făcură cu scopu de a schimba d’in temeiu constitutiunea vechia, ci numai cu scopu de a o desvolta mai bine, pastran­­du - se dîrepciunea-i de mai nainte. Cu tóte ca in poterea legilor amintite, poporul ca popor (intielegu pre muncitoriul injugatu) fatia cu tîca­­lós’a-i stare de mai nainte au cascigatu forte multu: dreptul de a se pote numi si elu omu, libertatea personale, si imbunetatirea starei ma­teriali, — totu­si densele nu au desfiintiatu privilegiele si drepturile de casta, ci le-au latitu numai si a­supr­a unei parti a poporului. Astea o marturisescu toti boerii, dicandu ca au redîcatu la sine pre poporu. Pre adeveratu. Va se­dica: boerimea nu s’au facutu poporu, ci o parte a po­porului s’au boeritu, pentru ca se poata esercita drepturi cetatienesci. Deci s’au immultitu boeri­mea de sânge or de nascere, insotindu-si boerimea cu averi. Éca cum. Intruducandu-se censul, bine ca pe o base cam larga, forte îmbucurător­ia, fatia cu celu d’in Anglia de esemplu, (partea clericale si cea aristocrateca a nobilimei in organul loru Pesti Hírnök dicu ca asta base ar fi chiaru si pre larga pricepemu pentru ce) câtra cele dea trei sute de mii de nobili de nascere s’au mai adausu inca vreo cinci sute de mii de de cei no­bilitari prin averile prescrise prin lege, si astfelu socotîndu-se cam 1000 de capete de familia din 30.000 suflete, seu chiaru masîmul de 2000 cu calcul mediu lociu se potu lua 500 de mii de capete de familia, va se­dica 2 milioane si 500 de mii suflete, cu cei de mai nainte d’impreuna se poate lua o suma rotunda de 4 milioane, ca masîmul numerului cetatienilor, cari d’in totalitatea locui­torilor primiti intre barierile constituciunii se bucura de drepturi politece, t­estmodu 11 milioane, au remasu numai cu dreptul libertatii personali, si cu facultatea de a se poté nobilita, agonisandu - si averile prin cari se voru face capabili spre a deveni in usul drepturilor politece. FoisioR m x In încurcăturile trebilor politice ale tempului presente, in care atatea cate se cetescu prin jurnale, si se vorbescu inca si mai multe catu adverate, catu inca mai multe si scornite, e tocmai la locul seu a ne aduce aminte de Virgiliu in Eneidea sa Cartea a IV. versul 174—188, cumu scrie elu despre fama, ori faima (veste). “**.— rom­anesce •* Fam’a unu reu, de care mai grabnicu nu altul mai este : Ea vegetează mișcând’ se, si cresce ’n putere cu mersul. Mica de frica antaiu, dar curendu se rădică in aeru, Face si pasi pe pamentu, si’ntre nori ascunde’si ea capul. Tiern’a cu mama, câci fu’nteritata ’n mamia de toti diei, O si născu (cumu ei spunu) ca pre-o sora din urma-a lui Cheu, Si Enceladu *)­uriesiu, — cu pitiere prea iuti, si la aripi : Monstru orendu, ingentu , cui cate pe corpu-i suntu pene, Vigili atatia si ochi de desubtu (ce de a spune­­ minune) Limbe si guri totu atatea pre cate’i urechi se rădică. Noaptea ea sbara prin ceriul mediu, si-a pamentului umbra, Siustuie intre siopt­ri nici la ochi ca somnul mai lasa : Diu’a siediendu speculează, au sta’n coperisie pe culme, Au pe turnu innalitatu, si spaimenta ea mari si prasie . Spune atatu ce e reu, si scornitu, pe catu si-adeverul. latinesce: Fama, malum quo non aliud velocius ullum : Mobilitate viget, viresque acquirit eundo : Parva metu primo; mox se se attollit in auras, Ingrediturque solo, et caput inter nubila condit. Illám terra Parens, ira irritata Deorum, Extremam (ut perhibent) Coeo, Enceladoque sororem Progenuit, pedibus celerem et pernicibus alis : Monstrum horrendum, ingens : cui quot sunt corpore plumae, Tot vigiles oculi subter (mirabile dictu) Tot linguae, totidem ora sonant, tot subrigit aures. Nocte volat coeli medio, terraeque per umbram Stridens, nec dulci dechinat lumina somno : Luce sedet custos, aut summi culmine tecti, Turribus, aut altis, et magnas territat urbes : Tam fieri, parvique tenax, quam nuntia veri. ) vers. 180. bi fin cel adu ad.a, lui Enceladu sei. si la aripi ad. iuti. — Cheu si En­ce­la­du, cei mai principali giganţi (uriesi) fiii Terrei (tiernei), si ai lui T­itanu; ei se încercară cu resbelu si asupra lui Jo­e spre a’si resbuna pentru mjm­­a părintelui loru, gramadindu munţi peste munţi, ca sa se suie in ceriu.­­ Fabul­a aceasta se esplica in Eneidea 111 v. 5/9. Că Enceladu fiiul lui Titanu si al Terrei ca cel mai grosavu uriesiu in betai’a gigantilor cu Joie arunca după acesta cu copaci smulsi din radecina, pene ce nu lu tresnitu de Joie, si acoperiu cu tota insul­a Sicilia asia ca chiaru muntele Etna sa­ra asiediatu peste capul lui, si candu ar resufla ese focu din munte iar candu se intoarce de pe o lăture pe alta se scutura toata Sicilia, etc. etc. * J Din Aradn 5. Septemvre. A 9

Next