Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-08-02 / nr. 61

iunia 111. Nr. 61.—”208 Domineca 21. Juliu, 2. Augusta, 1863. Ese de t­r­e­i ori in septemana Miercu­ri­a , Vineri­a si Dominec’a. Fretiul pentru Austri’a pre anu intregii . . 14 II. v. a. ,, jumetate de anu 7 „ ,, ,, trei lune . . . 3 „ 60 cr. pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregii . 20 11. v. a. „ jumetate . . 10 ,, ,, ,, trei lune . . 5 ,,CONCORDIA. ■ i'j. .'$71 Prenumeratiunea se face la Re­­dactiunea diu­rnalului S t r a t’a Si­tarului Nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespun­­d între anonime nu se primescu. Scrip­tele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publication!­lor au a se respunde 6. crnceri de linia. DIURNALU POLITICO SI LITERARII]. Pest’a 20. Juliu, 1. Aug­. E lucru interesante a cerî cu atenţiune diferi­tele dechiaratiuni a­le fratiloru mngiari respandîte prin diurnalele loru d’in Transilvania si Ungaria, a­supr’a portarii deputatiloru de origine magiari­zatia cu diet’a Transilvaniei, carea, după ce primi­ră mai nainte alegerile, acum deodata se pare nele­gale in ochii loru, si nu li­e de ajunsu, cu densii, retragandu se de la dieta, dechiara cumca doua natiuni (cea magiara si cea secuésca) lipsescu de la dieta, ci spre a face lucrulu mai importante de­chiara totodată ca lipsescu d’impreuna si alte națiuni, a­nume cea armenésca si cea evre­­esca l­adi mane si­ voru adauge si pre cea tiga­­nesca pentru ca se fie mai mare nu­merulu natiuni­­loru cari lipsescu prin retragerea loru de la dieta. Dieu, difficile est saturam non scrîbere! Au nu e lucru ridiculosu a spune, candu e vorb­a de preten­­siunile naţiunii romane, ca in Transilvania tote na­­tiunalitatile sunt egali, uniunea de mai nainte a celoru trei naţiuni nu esîste, toti cetatienii au ace­­le­si drepturi, etc. era candu e vorb’a a da insem­­netate apucatureloru aristocratîce-suprematîce a­le unguriloru atunci indata ei constituescu doua na­tiuni : cea magiara si cea secuésca, ba sunt gat’a a mai crea si altele in folosulu propriu, fara a fi recu­­noscutu inca de națiune pre cea mai vechia, pre cea mai numerosa d’in tiera. Trebue se constatâ cu aceasta logica minunata a fratiloru unguri ca se se vedeasca mai bine cugetele loru cele tainice si ten­­dîntiele loru cele curate. — Retragandu-se deputa­ții de origine magiara, dechiara ca nu potu lua parte la o dieta nelegale, e bine, dar candu primiră alegerile era legale? sau daca reesiâ alegerile după planulu loru deveniâ si mai legale? Intru adeveru, nu ne mirâmu câ se retraseră, astea se poteâ prevedea după conferin­­tiele cele dese a­le aristocratiloru ardeleni cu un­gurenii, ci ne miramu forte cu ei, u n i u n i s ti i au luatu parte la alegeri, aste a au fostu d’in partea loru mare neconsecintia, care acum densii cérca a o îndrepta, daca s’ar poté ne luandu parte la dîeta. — Asta data calcululu fu gresitu. De altmintrea representantii romani si tota diet’a transilvana nu s’au desconcertatu de felu prin absentarea representantiloru de origine magiari, ci d’in contra ei m­ergu innainte cu reso­­lutiune firma de a-si plini detorinitele câtra patria, monarcu si respetîvele nationalitati; era pre câtu am aflatu a­nume despre membrii romani, acesti­a, precum ne insciintieza unu membru préstimatu alu dietei tr. — sunt pre determinată a nu parasi terenulu deschisu loru, a lucra d’in respoteri atâtu spre a asecura previitoriu tote drepturile de autonomia a­le Tierei câte s’au mai pastratu pana asta-di, câtu si a recas­­ciga dupa potîntia d’in câte s’au per­­dutu in cursu de 172 ani prin neertat’a vina a aristocraţiei ardelenesci. Astfelu, nu porte necio frica fratii magiari pentru autono­mi’l tierei, carea si Romaniloru si Sasiloru inca le difice la anima, chiaru ca­ si domniei loru, cari credu câ numai singuri sunt chiamati a apera autonomia, libertăţi, etc. era despre alţii le place a crede câ voru numai absolutîsmu, pote pentru câ s’au lup­­tatu a scutura absolutîsmulu domniei loru. Nunciulu imp. fu primitu cu bucuria si cu achiamatiuni de multiumire d’in partea dietei trans. precum nispunu diurnalele, si intru adeveru Romanii in tota caus’a de a fi multiumiti si recu­noscători Monarcului, care sustiene autonomi’a tierei, lasandu-i unu cercu de activitate asemene celui ce are senatuluimp. celuangustu (der engere Reichsrath), va se­dica precum avuse Ardealulu si mai nainte; apoi ideea de Ardeleanu ce pre­­domnesce atâtu in regulamentulu provisoriu de alegeri câtu si in nunciulu imp. preste ideea de nationalitate, este escelinte pentru Romani; d’in acestu principiu vedemu a fi purcesu si §. 4. alu proieptului I. de lege, ce publicâmu asta-di numai câtu acestu puntu ar fi cu multu mai bine espresu estumodu „tote teritoriele natiunali d’in Transilvania sunt d­esf­i­i­n­t­i­a­t­e“ detorin­­ti’a dietei e a se ingriji, câ acestu articula de mare insemnetate se se formuleze asie, celu putinu repre­sentantii romani au se staruésca in totu mo­­dulu spre acestu, scopu, era neci decâtu a mai immulti teritoriele natiunali, adeca a parcela Ar­dealulu in pamenturi deo­rbite. Unu politîcastru in „Tel. Rom.“ nesciindu ce face, vorbesce de t­e­­ritoriu roman­u in Trans, adeca, cu Romanii inca se cera teritoriu natiunale in Trans! După pă­rerea nostra nemica nu e jmai periculosa pentru Romanii Transilvaniei decâtu aceasta idee Saseasca. In Ardealu numai minoritățile (magiaro-secuii si Sașii) potu se se intereseze pentru teritoriu natiu­­nale precum dovedesce „uniunea loru de mai na­inte“ dar Romanii, carii sunt in majoritate, trebue se combata d’in tote poterile parcelarea Tran­silvaniei in teritorie osebite după nationali­tati. Prin asémine parcelare Romanii ar ave se perdia, ca­ ce ori ce impartire s’ar face, ace­ea numai cu scăderea Romaniloru, s’ar poté intempla, fiindcă impartire etnografica in Tran­silvania e cu nepotîntia, si inca cu multu mai imposibile e ca ace’a se nu fia spre stricarea Rloru. Se intielege ca aici nu e vorba de regularea comi­­tateloru, scauneloru si dîstriteloru, cari sunt de neaperata trebuintia pentru usiorarea administra­­tiunii publice, ci e vorba de o impartire mare după nationalitati, carea precâtu ar fi de stricaciosa Bloru, pre atâtu ar fi de contraria principiului egalitatii care e devis’a seclulub£*ifstru. — Vomu vedé acuși cum va vorbi D. ^Ranicher in asta privintia, ni place a crede ca Va fi consecinte vor­­beloru sale de mai nainte si va combate insu­si ideea teritorieloru natiunali. Romanii vnse in con­­sciinti’a austriei loru si a gabiei responsabilitali, au se priveghieze neadormitu „nequid detrimenti respblica patiatur. Catone Censoriulu, tatienesca, eâtra burghesîa, care numai romana nu e in Transîlvani’a. De altmintrea, are ordinea de fatia, unu méritu care e bine a nu-lu perde nici odata d’in vedere, si acestu méritu este ca, asta ordine electorale nu se intemeiéza pe principie de caste si de interese, ba nici m­acar pe principie de nationalitate, au de confesiune, ci se inteme­iéza pe p­r­i­n­c­ip­i­u­­­u r­ep­resentatiu­ne i poporului gen­er­alu, asie precurmi acestu principiu e intieresu si urmatu in cele mai consti­­tutionali staturi d’in Europ­a. Intru adeveru, nu se dice in aceasta ordine electorale ca nobilii seu avuț­ii se aiba atâti deputați; negotiatori si industrial­ii atâtia; tieranii era­ si atâtia: acestia ar fi fosta re­­presentatiune de caste si de interese; — nici aceea nu se dice ca Romanii, Ungurii si Sasii, se aiba fia­care in parte cutare si cutare num­eru de depu­taţi, acéstea ar fi fosta representatiune de natiu­nalitati, ci se dice ca cutare cercu electorala va ave cutare numeru de deputaţi aleşi fia care fara deosebire de natiunalitate, de relegiune si de stare sociale. Astfeliu, deputaţii dietei Ardeiului, nu sunt nobili, orasiani au tierani; nu sunt Romani, Unguri au Sasi; nu sunt Uniţi au Ne­uniti, nici Catolici au Protestanţi, ci sunt de tote, sunt Ar­­deliani, ei nu sunt representantii unui interesu par­­teculariu, ci representa fia­care in parte si toti îm­preuna tóte interesele, tóte stările, tóte nationali­­tatile, tóte relegiunile, cu unu cuventu tóte intere­sele tierei Ardeiului. Bine se ne insemnamu acestu mare principiu ce domina in ordinea seu regula­mentulu electoralu provisoriu, de­si in fapta, in­­tr’unu modu indirecții se areta pré­ favorabile bur­­ghesîei, si acést’a prin o deviatiune de la princi­­piulu fundamentale alu acestui regulamentu : erere ce usioru se pote indrepta pentru viitoriu de câtra Adunarea tierei. D’in muntii Domocleti. 23./11. Juliu 1863. Diet’a Transilvaniei, si abstrenerea Unguriloru. r. Diet’a Transilvaniei e convocata, si inca in temeiulu unui regulamentu electoralu promulgatii pentru asta data de câtra insu­si principele tierei. Niciodată unu principe n’a fostu mai indreptu decâtu principele Transilva­niei, in im­pregiurarile de fatia ale tierei, a publica unu regulamentu seu ordine de alegere, elu insu­si, in vertutea potestatei sale de principe, era nu in temeiulu unoru legi, care nu se mai potriviâ, nici cu d­e­t­o­r­i­e­l­e principelui,nici cu intere­sele p­o­p­or­u­l­u­i, nici cu s­p­i­r­i­t­u­l­u tempu­­lui, nici cu na­tur’a impregiurariloru. Intru adeveru, principele, daca era se urmeze ri­­gorei legalității, era se convoce dietea, seu in te­meiulu legiloru de la 1437—1791, si in acestu casu, adunarea tierei era sé fia boie­­reasca, seu conformu­ legiloru de la 1848, si a­t­u­n­c­i l­o v­i­u prea-dorerosu in m­a­j­o­r­i­t­a­t­e­a cea mare a poporului a r d e­­ i a n­u, care si-a versatu sângele sĕu celu mai scumpu incontr’a acestoru legi. Este cre­­dinte dar câ principele nu potea se lucreze altmin­trea decumu a lucratu; elu, promulgându ordinea electorale, departe de a fi comisu unu actu arbitra­rii­, n’a facutu alta decâtu a urmatu vointiei con­stanți si staruitorie a Romaniloru d’in Transilva­nia, adeca vointiei majorității poporului ardelianu. Trebuia odata principe­le sé ésa d’in ru­­gin’a dreptului invechitu, spre a se poté inaugura sîstem’a dreptului nou. Ce se tiene acumu de méritulu acestei ordini electorali. Sasii potu se fia pre-multiamiti: nici o lege nu li-a datu loru vreodată mai multi deputați decâtu acésta ordine electorale; era cei 500 mii de Ungro-Secui­estra cu totu atâtia deputați ca si cei aproape unu militim si jumetate de Romani; prin urmare, numai Romanii aru poté se se planga cu dreptu cuventu in contr’a acestei ordini electorali,­­ care se areta cu prea­ multa favere câtra starea ce II. Patrioții — legisti d’in Pest’a, Deák, Ti­sza si consorți, vesti­ti in toata lumea de buni advocați si de rei politîci, indemnara pre deputații ardeliani cei de origine Unguri, ca se se abstiena, se se retraga de la dîet’a Ardeiului. Si acești deputați ascultara pe frații loru d’in Pest’a, si se retraserea de la dîet’a d’in Sabiiu, pentru ca se fia cu o doveda mai multu ca intru adeveru nenorocirile Ardeliani Loru t­o­t­­deaun’a de la nebun­iele Ungureni­­loru s’au trasu. (Precum marturisesce isto­ricul­u ung. Cserey.) Era ce dicu diualtele, cu deosebire cele unguresci, cu deputaţii unguri aleşi pentru dîet’a Transilvaniei, venindula Sabiiu, fara a intra macara in adunare, parasîta era­ si loculu adunării, lasandu in urm’a loru unu me­mora­ndu in care se areta căușele pentru care ei nu potu se iee parte la aceasta adunare a tierei. Dinarile unguresci adaugu câ, astfeliu, dîet’a Tran­silvaniei ar fi incompleta, fiindu­ câ prin retragerea Unguriloru ar lipsî unu elementu constitutîvu alu dietei, ar lipsî o națiune cu dreptu de votu, nați­unea ungureasca; câ, prin urmare, cond­usele ce ar aduce aceasta dieta incompleta, si anume cond­u­sele ce s’aru face in privirea recunoascerei natiuna­­litâtii romane, voruse fia fâra potere legale, fiindu­­câ acele-si nu voru fi făcute si cu învoirea natiunei unguresci. Asié dicu Ungurii. — Vede vise ori­cine, câtu de neîntemeiate si câtu de pucinu de juridice sunt asémine diceri. Si anume, precumu n­etâramu mai susu, nu e adeveratu câ s’aru fi retrasu si câ acumu aru lipsî d’in dieta 50 deputaţi Unguri , ci adevérulu e câ s’au retrasu si lipsescu 50 depu­taţi a­r de­­­i a­n­i; incasi mai putinu adeveratu este câ acumu, prin retragerea acelora 50­ depu­taţi, Ungurii d’in Transîlvani’a n’aru mai fi repre­­sentati in adunare , câ­ci la alegerea deputatiloru au luatu parte toti Ardelianii, Unguri, Romani si Sasi, fara deosebire, toti împreuna si amestecati, astfeliu incâtu, deputatulu alesu, chiaru Unguru de ar fi de origine, nu pote se diea ca elu represen­ta numai pre Unguri, si nu pre Romani si pre Ar­deliani preste totu , si d’in contr’a, fiindu Romanii au Sasu de origine, de aseminea nu pote sé­dica cu representa numai interesele Romaniloru au ale Sa-

Next