Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-08-02 / nr. 61
iunia 111. Nr. 61.—”208 Domineca 21. Juliu, 2. Augusta, 1863. Ese de trei ori in septemana Miercuria , Vineria si Dominec’a. Fretiul pentru Austri’a pre anu intregii . . 14 II. v. a. ,, jumetate de anu 7 „ ,, ,, trei lune . . . 3 „ 60 cr. pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregii . 20 11. v. a. „ jumetate . . 10 ,, ,, ,, trei lune . . 5 ,,CONCORDIA. ■ i'j. .'$71 Prenumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Sitarului Nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publication!lor au a se respunde 6. crnceri de linia. DIURNALU POLITICO SI LITERARII]. Pest’a 20. Juliu, 1. Aug. E lucru interesante a cerî cu atenţiune diferitele dechiaratiuni ale fratiloru mngiari respandîte prin diurnalele loru d’in Transilvania si Ungaria, asupr’a portarii deputatiloru de origine magiarizatia cu diet’a Transilvaniei, carea, după ce primiră mai nainte alegerile, acum deodata se pare nelegale in ochii loru, si nu lie de ajunsu, cu densii, retragandu se de la dieta, dechiara cumca doua natiuni (cea magiara si cea secuésca) lipsescu de la dieta, ci spre a face lucrulu mai importante dechiara totodată ca lipsescu d’impreuna si alte națiuni, anume cea armenésca si cea evreesca ladi mane si voru adauge si pre cea tiganesca pentru ca se fie mai mare numerulu natiuniloru cari lipsescu prin retragerea loru de la dieta. Dieu, difficile est saturam non scrîbere! Au nu e lucru ridiculosu a spune, candu e vorba de pretensiunile naţiunii romane, ca in Transilvania tote natiunalitatile sunt egali, uniunea de mai nainte a celoru trei naţiuni nu esîste, toti cetatienii au acelesi drepturi, etc. era candu e vorb’a a da insemnetate apucatureloru aristocratîce-suprematîce ale unguriloru atunci indata ei constituescu doua natiuni : cea magiara si cea secuésca, ba sunt gat’a a mai crea si altele in folosulu propriu, fara a fi recunoscutu inca de națiune pre cea mai vechia, pre cea mai numerosa d’in tiera. Trebue se constatâ cu aceasta logica minunata a fratiloru unguri ca se se vedeasca mai bine cugetele loru cele tainice si tendîntiele loru cele curate. — Retragandu-se deputații de origine magiara, dechiara ca nu potu lua parte la o dieta nelegale, e bine, dar candu primiră alegerile era legale? sau daca reesiâ alegerile după planulu loru deveniâ si mai legale? Intru adeveru, nu ne mirâmu câ se retraseră, astea se poteâ prevedea după conferintiele cele dese ale aristocratiloru ardeleni cu ungurenii, ci ne miramu forte cu ei, u n i u n i s ti i au luatu parte la alegeri, aste a au fostu d’in partea loru mare neconsecintia, care acum densii cérca a o îndrepta, daca s’ar poté ne luandu parte la dîeta. — Asta data calcululu fu gresitu. De altmintrea representantii romani si tota diet’a transilvana nu s’au desconcertatu de felu prin absentarea representantiloru de origine magiari, ci d’in contra ei mergu innainte cu resolutiune firma de a-si plini detorinitele câtra patria, monarcu si respetîvele nationalitati; era pre câtu am aflatu anume despre membrii romani, acestia, precum ne insciintieza unu membru préstimatu alu dietei tr. — sunt pre determinată a nu parasi terenulu deschisu loru, a lucra d’in respoteri atâtu spre a asecura previitoriu tote drepturile de autonomia ale Tierei câte s’au mai pastratu pana asta-di, câtu si a recasciga dupa potîntia d’in câte s’au perdutu in cursu de 172 ani prin neertat’a vina a aristocraţiei ardelenesci. Astfelu, nu porte necio frica fratii magiari pentru autonomi’l tierei, carea si Romaniloru si Sasiloru inca le difice la anima, chiaru ca si domniei loru, cari credu câ numai singuri sunt chiamati a apera autonomia, libertăţi, etc. era despre alţii le place a crede câ voru numai absolutîsmu, pote pentru câ s’au luptatu a scutura absolutîsmulu domniei loru. Nunciulu imp. fu primitu cu bucuria si cu achiamatiuni de multiumire d’in partea dietei trans. precum nispunu diurnalele, si intru adeveru Romanii in tota caus’a de a fi multiumiti si recunoscători Monarcului, care sustiene autonomi’a tierei, lasandu-i unu cercu de activitate asemene celui ce are senatuluimp. celuangustu (der engere Reichsrath), va sedica precum avuse Ardealulu si mai nainte; apoi ideea de Ardeleanu ce predomnesce atâtu in regulamentulu provisoriu de alegeri câtu si in nunciulu imp. preste ideea de nationalitate, este escelinte pentru Romani; d’in acestu principiu vedemu a fi purcesu si §. 4. alu proieptului I. de lege, ce publicâmu asta-di numai câtu acestu puntu ar fi cu multu mai bine espresu estumodu „tote teritoriele natiunali d’in Transilvania sunt desfiintiate“ detorinti’a dietei e a se ingriji, câ acestu articula de mare insemnetate se se formuleze asie, celu putinu representantii romani au se staruésca in totu modulu spre acestu, scopu, era neci decâtu a mai immulti teritoriele natiunali, adeca a parcela Ardealulu in pamenturi deorbite. Unu politîcastru in „Tel. Rom.“ nesciindu ce face, vorbesce de teritoriu romanu in Trans, adeca, cu Romanii inca se cera teritoriu natiunale in Trans! După părerea nostra nemica nu e jmai periculosa pentru Romanii Transilvaniei decâtu aceasta idee Saseasca. In Ardealu numai minoritățile (magiaro-secuii si Sașii) potu se se intereseze pentru teritoriu natiunale precum dovedesce „uniunea loru de mai nainte“ dar Romanii, carii sunt in majoritate, trebue se combata d’in tote poterile parcelarea Transilvaniei in teritorie osebite după nationalitati. Prin asémine parcelare Romanii ar ave se perdia, ca ce ori ce impartire s’ar face, aceea numai cu scăderea Romaniloru, s’ar poté intempla, fiindcă impartire etnografica in Transilvania e cu nepotîntia, si inca cu multu mai imposibile e ca ace’a se nu fia spre stricarea Rloru. Se intielege ca aici nu e vorba de regularea comitateloru, scauneloru si dîstriteloru, cari sunt de neaperata trebuintia pentru usiorarea administratiunii publice, ci e vorba de o impartire mare după nationalitati, carea precâtu ar fi de stricaciosa Bloru, pre atâtu ar fi de contraria principiului egalitatii care e devis’a seclulub£*ifstru. — Vomu vedé acuși cum va vorbi D. ^Ranicher in asta privintia, ni place a crede ca Va fi consecinte vorbeloru sale de mai nainte si va combate insusi ideea teritorieloru natiunali. Romanii vnse in consciinti’a austriei loru si a gabiei responsabilitali, au se priveghieze neadormitu „nequid detrimenti respblica patiatur. Catone Censoriulu, tatienesca, eâtra burghesîa, care numai romana nu e in Transîlvani’a. De altmintrea, are ordinea de fatia, unu méritu care e bine a nu-lu perde nici odata d’in vedere, si acestu méritu este ca, asta ordine electorale nu se intemeiéza pe principie de caste si de interese, ba nici macar pe principie de nationalitate, au de confesiune, ci se intemeiéza pe principiuu representatiune i poporului generalu, asie precurmi acestu principiu e intieresu si urmatu in cele mai constitutionali staturi d’in Europa. Intru adeveru, nu se dice in aceasta ordine electorale ca nobilii seu avuții se aiba atâti deputați; negotiatori si industrialii atâtia; tieranii era si atâtia: acestia ar fi fosta representatiune de caste si de interese; — nici aceea nu se dice ca Romanii, Ungurii si Sasii, se aiba fiacare in parte cutare si cutare numeru de deputaţi, acéstea ar fi fosta representatiune de natiunalitati, ci se dice ca cutare cercu electorala va ave cutare numeru de deputaţi aleşi fia care fara deosebire de natiunalitate, de relegiune si de stare sociale. Astfeliu, deputaţii dietei Ardeiului, nu sunt nobili, orasiani au tierani; nu sunt Romani, Unguri au Sasi; nu sunt Uniţi au Neuniti, nici Catolici au Protestanţi, ci sunt de tote, sunt Ardeliani, ei nu sunt representantii unui interesu parteculariu, ci representa fiacare in parte si toti împreuna tóte interesele, tóte stările, tóte nationalitatile, tóte relegiunile, cu unu cuventu tóte interesele tierei Ardeiului. Bine se ne insemnamu acestu mare principiu ce domina in ordinea seu regulamentulu electoralu provisoriu, desi in fapta, intr’unu modu indirecții se areta pré favorabile burghesîei, si acést’a prin o deviatiune de la principiulu fundamentale alu acestui regulamentu : erere ce usioru se pote indrepta pentru viitoriu de câtra Adunarea tierei. D’in muntii Domocleti. 23./11. Juliu 1863. Diet’a Transilvaniei, si abstrenerea Unguriloru. r. Diet’a Transilvaniei e convocata, si inca in temeiulu unui regulamentu electoralu promulgatii pentru asta data de câtra insusi principele tierei. Niciodată unu principe n’a fostu mai indreptu decâtu principele Transilvaniei, in impregiurarile de fatia ale tierei, a publica unu regulamentu seu ordine de alegere, elu insusi, in vertutea potestatei sale de principe, era nu in temeiulu unoru legi, care nu se mai potriviâ, nici cu detoriele principelui,nici cu interesele poporului, nici cu spiritulu tempului, nici cu natur’a impregiurariloru. Intru adeveru, principele, daca era se urmeze rigorei legalității, era se convoce dietea, seu in temeiulu legiloru de la 1437—1791, si in acestu casu, adunarea tierei era sé fia boiereasca, seu conformu legiloru de la 1848, si atunci lo viu prea-dorerosu in majoritatea cea mare a poporului a r d e i a nu, care si-a versatu sângele sĕu celu mai scumpu incontr’a acestoru legi. Este credinte dar câ principele nu potea se lucreze altmintrea decumu a lucratu; elu, promulgându ordinea electorale, departe de a fi comisu unu actu arbitrarii, n’a facutu alta decâtu a urmatu vointiei constanți si staruitorie a Romaniloru d’in Transilvania, adeca vointiei majorității poporului ardelianu. Trebuia odata principele sé ésa d’in rugin’a dreptului invechitu, spre a se poté inaugura sîstem’a dreptului nou. Ce se tiene acumu de méritulu acestei ordini electorali. Sasii potu se fia pre-multiamiti: nici o lege nu li-a datu loru vreodată mai multi deputați decâtu acésta ordine electorale; era cei 500 mii de Ungro-Secuiestra cu totu atâtia deputați ca si cei aproape unu militim si jumetate de Romani; prin urmare, numai Romanii aru poté se se planga cu dreptu cuventu in contr’a acestei ordini electorali, care se areta cu prea multa favere câtra starea ce II. Patrioții — legisti d’in Pest’a, Deák, Tisza si consorți, vestiti in toata lumea de buni advocați si de rei politîci, indemnara pre deputații ardeliani cei de origine Unguri, ca se se abstiena, se se retraga de la dîet’a Ardeiului. Si acești deputați ascultara pe frații loru d’in Pest’a, si se retraserea de la dîet’a d’in Sabiiu, pentru ca se fia cu o doveda mai multu ca intru adeveru nenorocirile Ardeliani Loru totdeaun’a de la nebuniele Ungureniloru s’au trasu. (Precum marturisesce istoriculu ung. Cserey.) Era ce dicu diualtele, cu deosebire cele unguresci, cu deputaţii unguri aleşi pentru dîet’a Transilvaniei, venindula Sabiiu, fara a intra macara in adunare, parasîta era si loculu adunării, lasandu in urm’a loru unu memorandu in care se areta căușele pentru care ei nu potu se iee parte la aceasta adunare a tierei. Dinarile unguresci adaugu câ, astfeliu, dîet’a Transilvaniei ar fi incompleta, fiindu câ prin retragerea Unguriloru ar lipsî unu elementu constitutîvu alu dietei, ar lipsî o națiune cu dreptu de votu, națiunea ungureasca; câ, prin urmare, condusele ce ar aduce aceasta dieta incompleta, si anume condusele ce s’aru face in privirea recunoascerei natiunalitâtii romane, voruse fia fâra potere legale, fiinducâ acele-si nu voru fi făcute si cu învoirea natiunei unguresci. Asié dicu Ungurii. — Vede vise oricine, câtu de neîntemeiate si câtu de pucinu de juridice sunt asémine diceri. Si anume, precumu netâramu mai susu, nu e adeveratu câ s’aru fi retrasu si câ acumu aru lipsî d’in dieta 50 deputaţi Unguri , ci adevérulu e câ s’au retrasu si lipsescu 50 deputaţi ar dei ani; incasi mai putinu adeveratu este câ acumu, prin retragerea acelora 50 deputaţi, Ungurii d’in Transîlvani’a n’aru mai fi representati in adunare , câci la alegerea deputatiloru au luatu parte toti Ardelianii, Unguri, Romani si Sasi, fara deosebire, toti împreuna si amestecati, astfeliu incâtu, deputatulu alesu, chiaru Unguru de ar fi de origine, nu pote se diea ca elu representa numai pre Unguri, si nu pre Romani si pre Ardeliani preste totu , si d’in contr’a, fiindu Romanii au Sasu de origine, de aseminea nu pote sédica cu representa numai interesele Romaniloru au ale Sa-