Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-09-18 / nr. 72
Anulu IV. Nr. 72.326. Donfineca, 18./6. Sept. 1864. Ese de doue ori in septemaiiii Joia si Domilieea. Pretiul pentru Austri’a pre anu intreg'U . .10 V. v. a. jmnetate de anu a .. „ trei linie . . . ori pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate trei lune CONCORDIA. DIURNALU POLITICU SI LITERARIU. 3 50 cr. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner - Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t ra t'a lui Leopoldu Nr. 8. unde sunt a se adresă tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate lor corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se vom arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. REVISTA POLITICA. Pest’a 17./5. Sept. 1864. „Indep. belgie a“ impartesise mai antâiu faima despre despusetiunea guvernului austr. de a recunosce regatulu Italiei; de atunci asta faima circula prin tote diurnalele si e comentata in felurite moduri. Dintre diurnalele austr. numai „Loyduu Vieneanu“ recomenda recunoscerea si crede ca ar fi de folosit pentru Austria. Se dice ca si barbatii de statu ai Austriei partenescu in principiu recunoscerea, dar subordonandu-o unoru eventualitati ca condîtiuni sine quibus non. Se intielege de sîne ca guvernulu austr. are interesulu propriu de a fi in buna vecinetate si relatiuni amicăbili cu regatulu Italiei, dar mai nainte de tote are se cera noului regatu garanţie pentru Veneţia si statulu pontificale; implinindu-se aceste Austria nu s’ar indoi neci unu minutu de a recunosce regatulu Italiei; dar pre acestua luă-va asemene insarcinare, candu de comune se scie, câ tote incercarile Italieniloru sunt pentru revindecarea acestoru doue parti fara cari ei nu vont se créda ca regatulu ar poté subsîste bine si asil cum e. De altmintrea negotiatiunile dîplomatece potu se aiba unu resultatu neasceptatu in acestu obieptu forte delicatu. Insusi principele Umbertu s’au decllaratu catra unu amicu in Paris ca „in scurtu are se se intemple unu evinementu ce va suprinde lumea.“ Pote fi ca se reduce la acestu lucru. Vomu vedé, inse noi nu pré crédemu in suprinderi de atare natura. Serbarea onomasticei Domnitoriului României s’au celebratu intr’unu modu splendîdu, precum dice unu telegramu d’in Bucuresci cu datulu 13. alu „In de p. belgie e,“ dar adauge totodată si unu incidînte superatoriu, daca lucrulu s’ar adeveri. Adecă in ser’a dilei numelui au cursu faim’a despre unu atentatu in contr’a personei bunului Donmitoriu, se observa, ce e dreptu, ca asta faima n’ avea temeiu. S’au intemplatu numai pre care va incovenientu prin joculu unoru copii, cari aruncase nesce petarde (rachete) pre calea Principelui, care se preamblă sînguru pintre mulţime pre straj’a Mogosicei. D’in sciri private audimu cu D. Marghi- romanu e numitu Prefectu politiei, era D. Al. P. Ilarianu ministru afăceriloru interne. Asceptâmu adeverirea acestei noutâti prin diurnalele d’in Romania, cari de unu tempu era nn sosescu forte neregulatu , éra sor’a „De mboviti’a“ nu ni mai vine de locu, nu potemu sei caus’a acestoru neregularitati, crédemu inse ca provinu de la administrarea vitiosa a oficieloru postali, care totu nu mai ajunge a fi o data pusa la ordene cuviinciosa. In cestiunea dano-nemtiesca nu s’au decisu inca nemica in sînulu conferintiei de Vien’a; armistitiulu de patru lune inca nu s’au primitu, dar neci causa nu e pentru reinceperea oatilitatiloru. Lucrurile innainteza mereu dabora inversiunare. — „Gazet’a Crucii“ afirma ca ducele de Oldenburgu ar ave^ multi aderinti in ducatele de Schleswig-Holstein cari s’ar decliiară indata ce ducele ar publică documintele cari intemeeza drepturile sale; si ca dînsulu ar fi springinitu nu numai de Prussia ci si de Austria. Ast’a nu i-o credemu, dar se pare câ „Gaz. Crucii“ vre ca dorinttele ei se fie socotite de realitâti, tractă in dieta. Presiedintele respunse, câ dupa câtu scie, se prelucra la obiectele aceste, inse nu pote detiermuri, câ propusetiunile resp. sosî-voru curundu. Maager, carele finindui-se concedîulu, sâ re’ntorse de curundu in dieta, aduce inainte comunicatiunea Brasiovului cu principatele dunărene întrerupta dela esundarile d’in juniu. Drumulu, care duce de la Brasiovu preste pasulu Tîmisiului prin valea Prahovei câtra Bucuresci, e punctulu celu mai momentosu pentru miediulocirea comunicatiunei comerciali intre Transîlvania si principatele invecinate. Regimulu principateloru ce e dreptu, la intrevenirea camerei de comerciu si industria a Brasiovului, a facutu, indata după esundari, pasii de lipsa spre a repară drumulu câtu s’a potutu ; de atunci inse prin versarile noue de apa, era s’a facutu neambiabilu, si cu tote cu comunicatiunea are de a se luptă cu piédecele cele mai mari, regimulu romanescu totusi nu face nimic’a in respectulu acest’a. După ce desfasiurâ daunele provenitorie d’in intrerumperea acést’a de comunicatiune, decliara, câ se semte indetoratu a îndreptă câtra in presîdîu guverniale una interpelatiune de cuprinsulu urmatoriu: cu pre intielesu-s’a inăltulu regimu cu regimulu principateloru unite, in privinti’a repararei drumului aceluia, si pre aretatu-i-a arginti’a repararei acesteia? De cumva acést’a nu s’a intemplatu, se binevoiesca inaltulu regimu a o face fara intardiare si a lucră d’in tote poterile intr’acolo, ca prin poteri de lucru de ajunsu, drumulu cormercialu, inca in anulu acest’a, sa se faca celu putinu ambiabilu. — Trecandu la ordenea dilei, se continua desbaterea speciale asupr’a propus, urbariali si se primescu §§ 2—22 mai multu fara desbatere. Numai acele determinatiuni d’in proieptulu comitetului se schimbară, cari se abateau dela propus, reg. Desbatere mai îndelungata se escu asupr’a §. 22, care statoresce, ca indetoratulu are de a portă greutatea contributiunei pentru pamenturile rescumperate, indata ce olarirea de rescumperare va ajunge la valore de dreptu. V a y d a propune ca curialistii rescumperati pentru tempulu indetorirei loru, se fie liberi de aruncurile de contributiune. Manu si N a n n e a vorbescu pentru propunerea acést’a, era comesulu Schmidt Dr. Teutsch, Baritiu, Wittstock si Zimmermann, in contr’a ei, votîsarea asupra-i, se lasa pre siedinti’a de mâne, candu va veni la pertratare si propus, pentru senatulu imp. Siedînti’a d’in 13 Septembre. După autentîcarea protocolului siedîntiei de eri, deputatulu Mauritiu Conrad, alesu cu ocasîunea alegerei noue d’in urma, in cerculu de susu a districtului Brasiovului (tier’a bursei) depune votulu. Eppulu gr. c. de Logosiu, Dobra, care fu pan’ acum concedîatu, inca se infaclosiâ la siedintia de asta di. Se perlege apoi una interpelatiune facuta de 0 b e r t si soci, privitoriu la unu proieptu nou de cali ferate pentru Monarci’a austr., care suna in modulu urmatoriu: In memorandulu de curundu esitu, d’in tîpografi’a c. r. de curte si de statu, conceputu la însărcinarea ministeriului c. r. pentru comerciu si economi’a poporale, cu privire la unu proieptu nou de cali ferate pentru monarci’a austr., acele linie suntu determinate, cari după parerea numitului ministeriu, ca cele mai momentose si mai urginti, au de a se efeptul mai antâiu, si daca acést’a nu se pote ajunge alimentrea, au a se asecură prin ajutorire materiale d’in partea ocarmuirei statului in cursulu celoru mai de aprope doi, multu trei ani, precandu pentru celelalte linie, semnate in amentîtulu proieptu, ocarmuirea statului nu are se dee nici una garanția de censu seu altu ajutoriu materialu, pana candu cladîrea linieloru înșirate in categori’a prima, nu va fi începută seu celu pucinu statorita definitîvu. Acum fiinducu proieptulu, despre care e vorba, — care in contr’a pareriloru esprese ale dietei traine nu cunosce lini’a Vintiulu de diosu — Brasiovu — Buzeu, ci lini’a Vinttulu de diosu — Turnu rosiu, de cea mai momentosa si mai urgenta, — nice decâtu nu se pote consideră ca unu lucru definitîvu, de orace acel’a, precum se dice in prevorbirea memorandului mai in susu numitu, e de a se supune la esaminarea barbatiloru de specialitate si a corporatiuniloru chiiamate spre acéstea, de ora ce mai încolo guvernulu reg, cu totu dereptulu se pote compută la corporatiunile acele, cari suntu chiiamate de a-si da parerea in respectulu acésta, suscrisii si iau libertatea a pune Esc. Sale presiedintelui guvernului reg. intrebarea: Propusu-s’a numitulu proieptu nou de cali ferate pentru monarci’a austr., guvernului reg. spre a-lu esamină si a-si da parerea? — Presiedintele dechiara, câ va indereptă interpelatiunea acést’a la presîdiulu inait, guvernu reg. si va impartesl dietei la tempulu seu respunsulu ce se va da. După aceste se trecu la ordenea dilei si se contînuâ desbaterea speciale asupr’a propus, urbariali. V a y da, vediendu câ propunerea sa, care o fece in siedînti’a de eri si asupr’a careia ar’ fi sâ se votîseze asta-di, nu afla spriginire, si o retrage. Presiedintele aduce apoi la pertractare propunerea lui G a e ta nu, facuta asemene in siedînti’a de eri, in urm’a careia remunerarea membriloru d’in comissiunile de rescumperare precum si celelalte spese ale afacerei de rescumperare, suntu a se portă d’in fondulu desarcinarei de pamentu. Plecker si Br. S am e n vorbescu in contr’a propunerei acesteia. Comesulu Schmidt o sprijinesce, ca se nu se puna pre umerii curialistiloru, cari trebue se se rescumpere d’in mediulocele proprie si spesele afacerei de rescumperare. Mai vorbesce Muresianu pentru, si ref. S c lie 11 in contr’a propunerei, care la votîsare se primi de conclusu alu dietei. Asupr’a §. 23. se nasce una desbatere îndelungata. Metropolitulu Siulutiu e pentru stergerea §. acestuia, asemene si presiedintele comitetului Thiemann. Moga, Fekete si Popovits propunu diferite amendaminte, in urma §ulu se primesce cu unu amendamentu propusu de Balomiri, cu majoritate ne’nsemnata , votîsandu una parte mare a membriloru dietali pentru stergerea lui, §. 24, după care legea intra in vietia fara de amanare , se primesce fara desbatere. Cu aceste desbaterea speciale asupr’a propus, urbariali este terminata si siedinti’a se inclide cu dechiararea presiedintelui, ca propus, pentru senatulu imperiale, va veni la ordenea dilei in siedinti’a urmatoria. De la dieta Transilvaniei. Siedînti’a d’in 12. Sept. înainte de a trece la ordenea dilei, O b e r t intreba pre presiedintele, ca sosi-va curundu a 11 propusetiune r. privitoria la reducarea unei bance de ipoteca si a 10-a propusetiune r., ce e in legătură cu ea si care privesce introducerea cârtiloru funduali, spre a se permetimu in dininatulu oficiale N. 210 din 15. sept. „Cerculariulu Escelintiei Sale Locutienintelui indreptatu catra guvernatorii tuturoru comitateloru si a destriteloru. Se intempla numerose casuri, candu autoritatile si oficiolatele, insertiunile oficiali ce dorescu a le înșiră in diurnalele oficiali „Sürgöny“ si „Ungarische Nachrichten,“ nu le tramitu in limba aceea, in care sunt redîgiate respetîvele diurnale oficiali, ceea ce causeza intardiare publicatiuniloru oficiali, deci prin acestea insciintiezu pre suslaudatii domni, cumca nici la edîtur’a nici la redatiunea diurnaleloru oficiali nu s’a facutu despusetiune in acea privintia, ca se se mediulocesca traducerea publicatiuniloru oficiali, dreptu-aceea publicatiunile oficiali se se tramita la edîtur’a diurnaleloru oficiali, redîgiate in limb’a aceea, in care apare respetivulu diurnalu oficiale, observandu totuodata, cumca in casulu abaterei de la acesta regula, numai sengura autoritatea seu oficialatulu tramitiatoriu vine sub cea mai strinsa responsabilitate atâtu pentru intardiarea d’in asta causa a insertiunei