Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-05-28 / nr. 41
Anulu VIL 41.1608. Pest’a, Domineca, 9. juniu, 28. maiu 1867. Ese de done ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. „ trei lune . . . 3 fl. v. a.CONCORDIA. Pentru Romania si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate . • . 7 fl. v. a. DIURNALO POLITICO SI LITERARID. trei lune 3 fl.cOcr. Prenumeratiunea se face la „Edîtura Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a P® lérieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresă tote scrisorile ce privescu administratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurătecu costă 10 cr. v. a. Pestea, 8. juniu, 29. maiu 1867. Festivităţile de incoronare, amesuratu programului impartesitu in mului tr., se începură joi la 6. 1. c., in care di se întruniră la Maiest. Loru membri casei de susu si ai casei representantiloru. D in partea casei de susu salută, pre Maiest. Sa primatele Ungariei, or’d’in partea casei representantiloru , presiedintele Szentiványi. Maiestatea Sa respunse la salutarea cestui d’in urma cu cuvintele urmatorie: „Primescu cu raultiemita omagiulu sinceru alu representantiloru iubitei Mele Ungaria si intrebuintiezu ocasiunea spre a-Mi esprime multiumirea cea mai intima pentru acea portare intrelepta si plina de tactu a casei representantidoru, cu care a sprijinitu parintescile Nostre intentiuni si a facutu cu potintia realisarea acelor’a.“ Dup’ace’a custodii coronei depusera juramentului Maiest. Sa impartesi dietei întrunite in sal’a tronului urmatori’a determinatiune pre’nalta a Sa, referitoria la Diplom’a de incoronare : „Diplom’a inaugurale ce Ni s’au presentatu de magnatii si representantii tierei, o primimu cu gratia , si intarind’o cu suscrierea Nostra, vi-o reclamu spre inarticulare.“ Pentru acesta pre’nalta determinatiune a Maiestatei Sale, multieni primatele in numele tierei prin una cuventare scurta, la care M. S. respunse: „Cu încredere Ne-am intorsu catra naţiune, candu am provocat’o la depărtarea piedeceloru desvoltate d’in greutăţile situatiunei. Credintios’a Nostra Ungaria a corespunsu pre deplinu increderei ce am pusu in ea. Acum cu ajutoriulu lui Ddieu si sincer’a colucrare a dietei, a sositu acelu momentu, candu potemu edu Diplom’a Nostra — care asecureza atâtu drepturile domnitoriului, câtu si cele constitutionali, — si prin încoronarea Nostra legale după daten’a stravechia, o potemu asecurâ. Nu se pote , ca ce a facutu regele si natiunea prin contrelegere sincera, se nu fie duratoriu si salutariu. Spre a impleni dorinti’a comune a iubitei Nostre Ungaria, am otaritu diu’a de incoronatiune pre 8. 1. c. Cu bucuria ne invoimu si la acea rogare a dietei, ca cu acesta ocasiune sa se încoroneze si M. S. soti’a Nostra de regina a Ungariei.“ Vineri la 7. 1. c., in intielesulu programului se straportara însemnele de incoronare in beseric’a de incoronare, si Sambata la 8. 1. c. se încoronară Maiest. Loru. Capitalea tierei fu atâtu de splendida imbracata in vestminte de serbatore cum n’a fostu nici o deniora. Mulţime de omeni d’in tote părţile crucisiau stradele, admirandu frumseti’a arcuriloru triumfali, si decoratiunile caseloru intre cari escelara cele de pre cas’a magistratului. Pre la 7 ore dem. erau tote corporatiunile asiediate la loculu sau si tribunele pline de spectatori. Cătra 11 ore aparii de cătra Buda processiunea grandiosa, care se fini, precum si decurse, intre cele mai entusiastice strigări de bucuria ale numerosului publicu. Descriemu mai pre largu decursulu acestei mari festivităţi in m. v., si aci mai adaugemu, că asta di, a dou’a di de incoronare, au datu M. S. amnestia generale incetandu tote sentintiele aduse si incuisitiunile urdite pentru delicte de presa, si că prin doue autografe prienalte unulu alu Maiest. S. regelui si altulu alu Maiest. S. reginei, se areta pre’nalt’a vointia a Maiestatiloru Loru, ca cele 100,000 de galbeni votate de dieta ca honorariu de incoronare sa se intrebuintieze spre ajutorarea orfaniloru si veduveloru honveditoru, incredintiandu-se ministeriulu ung. cu manipularea acestei fundatiuni. Intru aducerea aminte a dilei de incoronare , a acestei dile mari si însemnate , se ne fie iertatu a speră, că nu preste multu va resari sorele si pentru noi, că regele incoronatu va face se domnesca perfect’a îndreptățire egale intre tote poporele Sale. Națiunea romana are destule titluri de dreptu a poté ascepta acést’a dela pre bunulu Domnitoriu, d’in a cărui Inima parintesca au isvoritu adese mangaiatoriele cuvinte : „Voiu lua in consideratiune dreptele pretensiuni ale credentiosei naţiuni romane !“ Fie, ca acestea cuvinte scumpe se le vedemu nu preste multu întrupate! Fie, ca națiunea romana inca sa se pota asocia cu celelalte naţiuni intru a binecuventâ pre Domnitoriulu fericitoriu de patria si de poporele Sale! _________ Diet’ii Ungariei. Sicdhitia casei repr. (lela 4. juniu. Presied.: Carolu Szentiványi. Notari: Lud. Horváth si Emericu Csengery. D’in partea guvernului suntu de fatia toti ministrii. După autenticarea protocolului, presiedintele areta, că ctele Bela Keglevich cere concediu de doue septemane. După ce i se acorda, cuestorulu introduce preotele Antoniu Sztáray, care pune pre mesia casei cele 4 proiecte de lege ale ministeriului primite in siedinti’a dela 13. juniu a casei de susu. Dup’ace’a presiedintele areta că a incunoscintiatu cas’a de susu că asta di se va tiené siedintia mista pentru alegerea paditoriloru de corona, pentru ace’a suspinde siedinti’a pre lui de ora pana ce voru sosi membri casei de susu, cari in scurtu se si infatiosieza (d’intre romani metrop. Siaguna, eppii Szilágyi, Vancia si Dobra) ocupandu locu pre bancele d’in drépt’a, afara de metropolitulu Siagun’a, care luă locu in stang’a. Presiedintele casei de susu Georgiu Majláth luandu locu langa presied. casei de josu predă rescriptulu regescu privitoriu la alegerea custodiloru de corona spre a se desface si ceti. După cetirea rescriptului se purcese la alegerea paditoriloru de corona, candidaţii erau: pe loculu primu ctele G. Károlyi, b. G. Orczy, c Ged. Ráday, Iosifu Kanu, coritele supremu alu Marmatiei, pe alu doile locu b. N. Vay, b. L. Józsika, Ant. Radvánszky, N. Mihajovits. S’au alesu prin achiamatiune c. G. Károlyi, si b. Nicol. Vay. Departandu-se membrii casei magnatiloru, presiedintele face cunoscutu cumca ministrulu presiedinte vre a suscerne casei spre pertraptare unu proieptu de lege privitoriu la alegerea viitoria a custodiloru de corona si totu odata referitoriu la lipsarea formulei de juramentu, care au se lu depună. Se cetesce proiectulu de lege despre alegerea custodiloru de corona si formula de juramentu. Desbaterea proieptulu se amana pana după incoronare. Formul’a de juramentu fiindu compusa tocma după modulu si stilulu vechiu, s’a primitu, si s’a otaritu ca custodii după usulu vechiu se depună juramentulu înaintea casei. Fiindu la ordinea dilei desbaterea diplomei inaugurale a formulei de juramentu si a proieptului de lege despre abdicerea de la tronu, după cetirea acestora in cuventu Ladislau Böszörményi, carele in numele colegiloru sei de principiu propune casei urmatoriia decisiune: Proieptu de decisiune despre amanarea încoronării. „Fiindu că după legile nostre încoronarea e unu astfelu de faptu, care serbatoresce sigileza pactulu inchiaiatu intre tiera si domitoriu pentru asecurarea constitutiunii faptice si vine si care si-a luatu espresiune in diploma inaugurale. Fiindu că contra articliloru de lege X. si XII. d’in 179°/i. si a legiloru d’in 1848, nu s’a restituitu pana acum in mare parte nici intregitatea teritoriale nici constitutiunea independinte autonoma a tierii; ma Fiindu ca in diplom’a inaugurare proieptata, ce e dereptu, se amintesce in generalitate asecurare constitutiunii si a legiloru , dara cu tote aste acésta asecurare, se referesce numai la legile deja puse in vigore, ba cu deosebire se baseza pe proieptulu de lege despre afacerile comuni, care scirbeza autonomi’a si nedependinti’a legale a tierei, precum si pre revisiunea mai multoru legi d’in 1848 . Fiindu ca diplom’a inaugurale nu se pote găti, de base legale a încoronării pana candu nu su puse in vigore deplina si faptica tote legile constitutionali ale tierii, de ora ce fara de acesta, diplom’a inaugurale in câtu legi noue inaante de incoronare nu potu se esiste nice legalminte nice actualmente, n’ar’ avé nici objeptu, in fine Fiindu câ documintele de abdicere d’in 2. dec.a la 1848., in câtu in aceste legalminte nu se cuprinde abdicerea de la coron’a Ungariei si a tiereloru ei soție, ca regatu independinte autonomu, — nu statorescu urmarea succesiunii de tronu legale ; prin urmare cas’a representativa petrunsa de deforinti’a catra presinte si posteritate, decide, ca încoronarea legalmente nu se pote intempla pana candu nu se va restitui pe deplinu si faptice constitutiunea si legile tierii, si in deosebi legile de la 1848, după cum pretinde continuetatea de dreptu. Acestu amendamentu fu suscrisu de 14. deputaţi cari formeza stang’a estrema. I. Madarász oratorele partitei estreme intr’o cuventare mai lunga tienuta de pe tribun’a casei se încerca a motiva acestu amendamentu. Ne voindu nime a mai vorbi presiedintele supune la votu întrebarea: că cas’a primesce proieptulu de diplom’a inaugurale in generale de base a pertraptarii speciali; — majoretatea casei prin școlare lu primesce. Luandu-se acum la desbatere speciale se primiră 5 puncte fara nici o observare, la puntulu 6, deputaţii romani Vlad si Borlea făcură moţiunea, ca pasagiulu „fara destingere de religiune“se se completeze astfelu: „fara destingere de religiune si nationalitate.“ Dara si acestu amendamentu destulu de inocente fui respinsu. O doveda destulu de eclatante despre buna vointi’a cea de atate ori buciumată d’in partea majoretatii dietei. Si asia se primi intregu testulu proieptului de diploma tocma asia după cum l’amu publicatu noi in mulu trecutu. Fr. Deák: După ce on. cas’a a primitu diplom’a inaugurale si formul’a de juramentu, inaante de tote trebue se facemu dispusetiune, că ce se se intemple cu aceste. E lucru naturale ca se voru comunică cu cas’a de susu si daca le va primi si cas’a magnatiloru, tiene de lipsa a aminti urmatoriele: După esemplulu dieteloru vechie, diet’a in corpore are se se presinteze in a-antea M. Sale. Mai in colo afla de lipsa ca se se roge M. Sa prin deputatiune splendida ca se bine voiesca a se incorona, si in a-ante de incoronare se se indure a primi diplom’a inaugurale, a o suscrie si a o da. Totu acésta deputatiune se se roge de M. Sa ca se se indure a incorona si pe M. Sa imperates’a de regina a Ungariei. Totu deputatiunea ast’a va avé se merga la M. Sa imperates’a si regin’a rogandu-o in numele tierei ca se se indure a se incorona. Mai are inca unu objeptu la care trage atentiunea casei, adeca, de ora ce de presinte nu este palatinu, fiindu că vnse la incoronare palatinulu împreuna cu primatele prin coron’a pe capulu monarcului, cas’a ar’ trebui ca se faca despusetiune respective se desemne pe cineva care se suplinesca oficiulu palatinului la incoronare. Elu (vorbitoriulu) recomenda acum odata pe ministrulu-presiedinte c. J. A n d rá s s y. Cas’a primesce tote cele propuse de Deák. După aceste s’au luatu la desbatere formul’a de juramentu si articlulu de lege, majoretatea casei le primesce fara nici o observare. Sigm. Bernáth, trage atentiunea casei inca la o datena vechia a naţiunii. Dice, la astfelu de ocasiune imbucuratoria, candu e vorba de încoronarea a doue persone inalte, crede că diet’a va oferi Majestatiloru Loru onorariulu indatenatu. Onorariulu după scirea lui facea câte 50 mii galbini. Se arunca pe clasea privilegiata. Acum crede că incetandu privilegiele, se va imparti egale si sarcina, daca cumva se pote lua de sarcina. Presiedintele pre basea propuneriloru de pana aci pune intrebarile.