Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-09-17 / nr. 73
r ase de done ori in septemana Joi-a si Dominica. Preliulu pentru Austria pre anu intregu.....................10 fl. v. a. pre jumetate de anu........... 5 fl. v. a. pre trei lune...........3 fl. v. a. Pentru rtomania si StrainetaU. pre anu intregu...................14 A- v- a. pre jumetate......................... 7 fl. v. a. pre trei lune......................... 3 fl. 50 cr. iohihjihv .- ---Prenumeratiunea se face la ..Editur’a « Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Brodariei (Stiekergasse Nr. 1. unde sunt a I se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrangate si corespundintre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se vont arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, ea se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecii costă 10 cr. v. a. DIURNALU POLITICI SI LITERARUL ***“■----------— Amin VII. 73.539. Pesta, Domineca, 29 X7 Sept. 1867. Apropiandu-se patrariulu din urma opt.—dec. deschidemu prenumeratiune la diurnalulu nostru de lai. opt. pana in finea lui decemvrecuSfl.v.a. Sperkmu ck vomu fi spriginiti de on.publ.rom. intru întreprinderea nostra, mai vertosu acum candu dieta si incepe din nou siedintiele, in cari au se se desbata lucruri, de totu importante, precum cestiunea nationalitatiloru si afacerile financiarie si a. Diurnalulu nostru fiindu in centru va servi cu reporturile cele mai fidele si esacte ale desbateriloru. Domnii a caroru abonaminte se finescu cu finea lui septemvre, suntu rogati a renoi inca de tompuriu prenumeratiunile, ca se nu se intemple intrerumpere intru espedarea diurnalului. D. D. abonati cu restantie din patrariele trecute suntu rogati a-si jefui socotelele. Redactiunea. P este a. 29/17 sept. 1867. Mane parlamentului Ungariei si va reîncepe aptivitatea sa. Cu încordare amu asceptatu deschiderea acestei sessiunii, care după cum amu mai disu, va avé missiunea a pune fundamentulu unei pacei interne; ea va avé se deslege căusele financiarie si cestiunea nationalitatiloru, care acum nu mai sufere mai multu nici o amanare. Se vorbesce ca daca se voru deslega trebele financiarie era si se va amana diet’a, noi nu credemu, ca unu corpu cu o asia auctoritate se vina in contradicere cu sine insusi, admitandu amanarea siedintieloru fara a se deslegâ cestiunea cea mai ardinta, cestiunea nationalitatiloru. In unii viitori speremu ch vomu poté aduce o scrie mai positiva in acést’a privintia, pana atunci ceremu indulginti’a on. nostru publicu; acum numa atât’a dicemu cr noi d’in capulu locului amu fostu pre langa deslegarea cestiunii nationalitatiloru in sirulu primu alu objepteloru deslegande. Ce vre majoretatea dietei, ce guvernulu in acést’a privintia? nu scimu, atat’a o spunemu, ce diet’a e deobligata prin cuventulu seu datu, ca se deslege cestiunea nationalitatiloru, care, după cum insusi intreleptulu tierei Deák s’a esprimatu, e o cestiune de tiera. Guvernulu ungurescu după ce si-a finitu cu indestulire — după afirmatiunea lui Pesti Hírnök — transactiunile financiarie cu cei de d’incolo de Laita, a inceputu a transiga in privinti’a realisarii unui tractatu comerciale ungaro-austriacu care după „P. Napló“ s’a si inchiaiatu intre guvernulu ungurescu si translattanu. Puntele capitali ale acestei învoiri suntu : Teritoriulu imperiului intregu ’se recunosce de unu teritoriu de vama, care nu se pote desparti prin nici o bariera; tote tractatele de pana acum remanu in vigore, de aici inaante tote tractatele comerciali si vamali se voru inchiaia cu învoirea ambeloru corpuri legislative. Dările indirecte si anume darea de consumu se voru regula in ambele diumatati de imperiu după asemene norme, precum si legile pentru clădirea si administrarea caliloru ferate voru ave totu ace’asi base. In privinti’a navigatiunii pre mare s’au invoitu, ca tote naile austriace se porte flamur’a comune; naiele unguresci nuse potu intrebuintia ce va insemne pre flamur’a austriaca, dar’ midiloculu trebue se porte totu ace’asi emblema la ambe partile. Interesele navigatiunei in strainetate le represinta ministrulu de esterne er’ [in launtru respectivulu ministru de comerciu. Legea monetara (Münzfuss) va fi un’a in ambele parti ale imperiului, inse in monetariele (Münzstätte) unguresci se potu bate bani cu inscriptiune si insemne unguresci. învoirea e inchiriata pre 10 ani; si totu odata s’a stipulatu, ca după curgerea aloru 9 ani era si se voru invoi. Aceste supuntele principali d’in tractatu, care nu preste multu timpu lu voru ascerne casei represintative, ca se treca prin proba. Prob’a — credemu noi — nu va fi pré rigorosa, fiindu ca intreg’a invoire nu e alt’a de catu o copia destulu de fidela a elaboratului pentru afacerile comuni. Arestarea lui Garibaldi, după cum se pote vedé d’in rubric’a noutatiloru esterne], a provocatu facerea a mai multoru demonstratiuni. Dar’ acestu incidinte a devenitu unu objeptu de disputa si comentarie prin tota diarnalistic’a europeana. Unele acusa pre guvernulu italianu, care se dice a fi lucratu la comand’a lui Napoleonu, er’ altele aproba conduit’a guvernului facia cu espeditiunea lui Garibaldi, dicundu că daca lasa lui Garibaldi cursu liberu se intre in Rom’a, Napoleonii fidelu conventiunii inchiate cu guvernulu italianu, avea, totu dreptulu ca se intrevina in ajutoriulu papei. Deci acést’a portare a guvernului de Florencea, adicu unele diurnale-------a mentuitu Rom’a de interventiunea lui Napoleonii. De altmintrelea tote demonstratiunile s’au facutu cu precatiune, asia catu nicairea nu au trecutu marginile legii, se pare ca si italianii prevedu, ca inca n’a sositu timpulu eliberării Romei de sub domnirea papei. Guvernulu României avendu in vedere situatiunea financiaria si miscata si de alte motive serose — după cum se sprima in jurnalulu consiliului ministriloru — convoca corpurele legiuitorie cu o luna ina antea terminului otaritu de constitutiune, adeca pentru 15 oct. viitoriu. Resultatulu conferintieloru dela Viena. Deputatiunile ambeloru parti litiganti au acceptatu proieptulu ministeriale modificatu, in 25. sept. toti membrii deputatiuniloru au suscrisu protocolulu finale, d’in partea regimului l’au suscrisu Beust, Becke, Andrássy si Lónyai. Asia dara prin acést’a [lucrulu celu mai mare ar’ fi seversitu, si nu remane alt’a de catu a se ascerne elaboratulu ambeloru corpuri spre primire. Proieptulu ce l’au aceptatu deputatiunile se destinge de proieptulu propusu de miniştrii de financia, elu se împarte in 3 secțiuni capitali. In secţiunea referitoriu la quot’a, ce provine d’in afacerile comuni, la detoriele de statu si la societăţile de comunicatiune subventionate. Puntulu primu a remasu asia, precumu a fostu in proieptulu celu d’antaiu adeca Ungari’a suporta 30Yo er’ cei d’incolo de Laita 70°/0 d’in spesele afaceriloru comuni. Acest’a invoire seu pactu va avea valore pre unu periodu de 10 ani adeca dela 1. jan. 1868 pana in d. dec. 1877. Secțiunea a dou’a trapteza despre detoriele de statu, si acest’a era si se imparte in doue parti: pentru anulu 1868 si pentru anii mai tardii. Ce se atinge de partea prima detoriele statului nu se voru suporta după procente ci prin o suma statorita si determinata si inca in modulu urmat.: Tota sacrin’a detorieloru de statu, subtragandu-se dareadupă cuponi si după castigu, face 145.339.017 florini. D’in acést’a suma colosale in anulu 1868, provinciele germano slave vorji suportă 109.237,312 fl. Ungari’a si tierele ei soție 36.101,705 fl. D’in tote detoriele de stătu 62.370,387 fl.. suntu a se acoperi in argintu; d’in acest’a surpa, provinciele ereditarie voru suporta 46.887,801, er’ tierele coronei unguresci 15.492.586 fl. D’in contra pentru ceialalti ani lucrulu sta astfelu: Ungari’a solvesce in totu anulu pre sam’a detorieloru de statu 29.100.000 fl. si d’in acést’a suma fipsata 12 milione in arginta. Mai incolo Ungaria solvesce pe anu unu milionu d’in acele detorie, cari nu se potu preface in rente. Prin urmare tota sarcin’a ce cade pre noi d’in detoriele de statu — daca vomu socoti ogiul n celoru 12 milione, ce suntu a se plati in argintu, cu 25 percente— face 33.100.000 fl. Avemu dreptu de a impucina acest’a sarcina prin amortisatiuni seu a o si jefui cu totulu. In privinti’a celeialalte sume a detorieloru de statu Ungari’a nu are nici o solidaritate si ori ce operatiune financiaria relativu la detoriele de statu se tiene de cei d’incolo de Lati’a. Precipiulu seu sum’a, care cade eschisivu numai in rubric’a celoru de d’incolo de Lait’a, aceea remane după cum a fostu statorita adeca in sum’a de 25 mii. fl. In catu atinge deficitulu ce s’ar’ ivi in budgetulu anului 1868, acel’a se va acoperi prin o detona flotanta ce se va imparti după proportiunea statorita. Dar’ totu odata se dice apriatu in proieptu, ce incependu de la anulu 1869 trebue a se restabili ecilibrulu intre erogatiuni si imposite, si la casu candu o parte sau alt’a n’ar’ fi in stare, ca se faca destulu obligatiuniloru după impositele sale, atunci sum’a necesaria o va crea fiecare pe cont’a pungei sale proprie. Potu se obvina casuri de acele, candu va fi lipsa de spese estraordinarie in interesulu imperiului intregu, adeca spese, ale caroru suportare după sancțiunea pragmatica e comune, împrumuturile contrase pentru acestu scopu se voru intempla prin învoirea si decisiunea reciproca a dietei unguresci si a reichsratului. Consolidarea detoriei flotante, ce esiste in presinte, se va pote intempla numai prin învoirea ambelor ministerie si a ambelor corpuri represintative, si la suportarea acesteia se va tiene asemene proportiunea observata , la spesele comuni, Avemu se observamu, ca sarcin’a ce provine d’in sum’a totale a detorieloru de statu se pote sé se si usiereze, in catu e sustienuta rectificarea gresiereloru ce au potutu sé se intemple in calculare, acést’a rectificare se va efeptui in anulu cuvinteprin o comissiune pre basea dateloru comissiunii de controlu a detorieloru de statu. Modificarea inse, pe^se pote intempla pre calea acest’a, de siguru va fi mica. A trei’a secțiune d’in prroieptu se referesce la societățile de comunicatiune subventiunite. In acestu objeptu s’a stabilitu, ca spesele necesarie le suporta ace’a parte de imperiu, unde fungeza societățile respeptive. Formeza esceptiune lini’a ferata sudica, lini’a de statu, linia Casiovi’a-Oderberg, si societatea de vapore pre Dunăre, in privinti’a caror’a se va intempla invoire pre calea legelatiunei. — Deputații reichsrathului, după cum se aude, suntu resoluti a nu primi învoirea făcută pana atunci, pana candu nu se voru santiuna drepturile fundamentali ce se afla in presinte sub desbatere. In acéstea privintia intre diversele fracțiuni germane domnesce contielegerea cea mai perfepta. — In contra concordatului s’a inceputu espeditiune. Cetatile: Viena, Klagenfurt, Brünn, si Gratz ‘au indreptatu petitiuni catra reichsrath, in cari ceru, ca se se suspinda concordatulu. „Presea“ betrana îndemna si pre celelalte cetati, dicundu, ca după ce clerulu a misicatu tote pietrele pentru sustienerea concordatului, se lucre si ele asemene, si se urmeze esemplulu laudabilu alu vienesiloru. Tomu „Presea“ amintesce si aceea, cum ca intre deputaţii dela reichsrath circuleza unu proieptu, care deja e suscrisu de 30 insi si care con-